Tag Archives: psd

De la analfabetul Gioni Popescu la …ce?

Sursa: Comisarul.ro

Toţi oficialii români se bat să laude, ca dobitocii, modernul, reformatul, performantul, bla, bla, bla, SRI. Da, SRI 2014 nu mai este SRI 2004. Nu mai este sluga totală a infractorilor gen Sorin Ovidiu Vântu, care primea buletinul informativ zilnic al SRI înaintea şefului statului şi înaintea primului-ministru. În vremea când Radu Timofte, un adevărat trădător de ţară, conducea această instituţie.

Iar Coldea de atunci era Gioni Popescu, un semianalfabet, fost subofiţer înainte de 1989. Şi devenit, peste noapte, absolvent de studii superioare, doctor, general cu foarte multe stele. O ruşine de ţară am fost. Din care s-a furat sume fabuloase de bani. De ordinul ZECILOR DE MILIARDE DE DOLARI. Care acum sunt ascunse, sub diverse identităţi, în paradisuri fiscale. Sau stau la baza unor aşa-zise poveşti de succes în afaceri gen Tender sau Dan Ioan Popescu.

Toţi actualii baroni care se zbat după gratii sau se luptă să nu ajungă după ele sunt creaţia corupţiei din structurile locale şi centrale ale SRI. Au mers mână în mână, frăţeşte, corupţii din structurile SRI locale cu corupţii din structurile administraţiei locale. Au făcut chefuri, afaceri bănoase, toate cu încălcarea sfidătoare a legii, prin coruperea, prin orice mijloace, a procurorilor, judecătorilor, poliţiştilor.

Acelaşi tablou şi la nivel central. Şi în guverne, dar mai ales în Parlament. Unde cei mai mulţi aşa-zişi aleşi au fost doar nişte butonaţi. Nişte fantoşe care au mimat democraţia.

Ce-o mai râde acum Gioni Popescu! Văzându-şi creaţia la butoane. Manevrându-l pe chiar prim-ministrul ţării! Însă Gioni Popescu nu l-a creat doar pe Sebastian Ghiţă. L-a creat şi pe Gruia Stoica. Personajul dubios căruia păpuşa Victor Ponta a fost cât pe-aci să-i dea pe mână Căile Ferate Române! Unui rrom din Galaţi care a făcut primii bani din furtul de fier vechi! Şi cât a mai insistat! Vă daţi seama că pe această temă se pot scrie tomuri întregi. Şi societatea civilă independentă şi onestă din România ar trebui să aibă acces cât mai urgent la aceste date. Pentru ca SRI să devină, cu adevărat, un scut pentru cetăţenii oneşti ai acestei ţări. Nu o minciună vopsită frumos, ca acum.

Trebuie umblat la arhivele ultimilor 25 de ani. Pentru a şti exact cine a vândut această ţară! Documentele există. Pentru că rapoarte s-au făcut. Şi nu s-au distrus.

SRI nu este ceva supranatural, dincolo de legile firii! Este, simplu, o instituţie a statului român. Care trebuie să respecte legile acestei ţări. Trebuie să se ştie exact câţi angajaţi are, câţi colaboratori externi. Pentru ce sunt plătiţi aceşti colaboratori. Câte firme are SRI şi care sunt contractele pe care le derulează. Sunt lucruri minimale care nu afectează mult clamata siguranţă naţională. Aperi siguranţa naţională când eşti cinstit cu cei care îţi plătesc solda!

Pentru că este greu de redat întreg păienjenişul, cere, aşa cum am spus, tomuri întregi, vă facem o trecere selectivă. Cu câteva date pe care, subiectiv, le considerăm relevante.

Ştiaţi că, în performantul şi occidentalul SRI, fosta mână dreaptă a generalului Iulian Vlad din Securitate, pupilul său, a fost trecut în rezervă de-abia în anul 2009? Că de-abia din 2005, la 16 ani de la Revoluţie, s-a trecut la pensionarea masivă, trecerea în rezervă, a fostelor cadre superioare din structura centrală a SRI provenite din Securitate? Că rudele lor umplu şi azi, până la refuz, occidentalul SRI?

Din primul lot de treceri în rezervă, la sfârşitul lui martie 2005, a făcut parte controversatul Ion Popescu, zis Gioni, adjunctul şefului SRI de atunci, Radu Timofte (decedat între timp).

Fost şef cu import-exportul în CENTROCOOP pe vremea lui Nicolae Ceauşescu,Gioni Popescu a fost preluat, după 1990, în SRI. A fost con­siderat un personaj controversat, el făcând obiectul mai multor scandaluri de presă legate de contractele de achiziţii ale SRI (răspundea de logistică).

În decembrie 2005, a fost decapitată cea mai nocivă filială a SRI, cea din Prahova. Au fost arestaţi preventiv coloneii Corneliu Păltânea, şeful filia­lei Prahova şi adjunctul său, Daniel Bucur. Lotul lor s-a lărgit cu alţi ofiţeri SRI. Ei au fost acuzaţi de fapte de corupţie şi, ulterior, condamnaţi definitiv.

Până la condamnarea defi­nitivă, Păltânea a fost directorul Centrului de Afaceri Româno-Rus  (inaugurat de Ion  Iliescu şi Vladimir Putin la Moscova, in 2004), iar în cadrul protocolului de colaborare, partea română,  se obliga să furnizeze baze de date părţii ruse, în condiţiile în care România era deja în NATO şi aveam şi baze americane pe teritoriul ţării.

În 2006, a fost îndepărtat şi influentul general Ovidiu Soare, membru în comitetul director al SRI. El a fost arestat alături de colonelul SRI Gheorghe Dumitrache (ex-adjunct la SRI Prahova), tot pentru fapte de corupţie, fapte care aveau legătură cu filiala coruptă a SRI din Prahova.

Tot în 2006, Traian Băsescu a trecut în rezervă alţi generali SRI şi anume pe generalii Dumitru Bădescu, Adrian Hoinaru, Ioan Micheu şi Gheorghe Tarcavu. Toţi cei patru deţineau funcţii de conducere în centrala SRI. Motivul principal: faptul că înainte de 1989 au făcut parte din structurile Securităţii. Au urmat şi alte treceri în rezervă, dar fără rezonanţă în ­memoria publică.

Reformarea SRI a continuat, de rezo­nanţă publică fiind trecerea în rezervă în 2008, a influenţilor gene­rali Dumitru Zamfir şi Ionel Marin, din conducerea SRI. 

După 2009, a continuat politica trecerii în rezervă a foştilor ofiţeri de Securitate. Au ieşit la pensie fostul sef al Ins­pectoratului de Contraspionaj, ­Ionel Bidireci, fostul şef al Secretariatului general, Marius Brateanu, Petrache Cândea (fost şef al Corpului de control în cadrul SRI), Adrian Bărbulescu, Daniel Coman, Laurian Gheorghe Marin Ioniţă, Sorin Dunea, Sava Cons­tantin, Ioan Voicu, Ion Ştefănuţ. De departe, cea mai răsunătoare trecere în rezervă a fost a generalului Aurel Rogojan, fostă mână dreaptă a şefului Securităţii, Iulian Vlad.

SRI-ul lui Sorin Ovidiu Vântu, doar câteva exemple. Reţeaua a fost mult mai mare…

În timpul când Timofte conducea SRI, Sorin Ovidiu Vîntu avea o influenţă extraordinară în acest serviciu. Nu se mulţumea doar să primească informaţii care rezultau din ascultările cu mandat care se făceau, dar influenţa chiar numiri de şefi la nivel judeţean, la nivel de secţii, în SRI. Vîntu a reuşit să tragă marile tunuri sub umbrela creată de angajaţii consilieri şi colaboratorii foste cadre ale serviciilor de informaţii. Unul dintre aceştia a fost Ştefan Alexie, fost general de Securitate, fost şef al Direcţiei de Contraspionaj şi secretar de Stat în Ministerul de Interne înainte de decembrie 1989. Din 1990 a fost consilier al lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Vasile Alexoaie, fostul şef al Securităţii din Roman înainte de 1989, cooptat în conducerea SRI din Iaşi după decembrie 1989, după trecerea în rezervă devenind preşedintele Fondului Naţional de Investiţii din Iaşi şi director al filialei locale a firmei Gelsor; Vasile Buliga, fost ofiţer de securitate şi angajat al trustului Gelsor; Aurelian Deaconescu, fost ofiţer de Securitate, fost şef al Serviciului Fraude din cadrul societăţii de asigurări Astra, a fost implicat în fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vîntu; Vasile Doroş, fost colonel de Securitate, şef al SRI Bacău timp de 8 ani, a condus filiala Fondului Naţional de Investiţii din Bacău prin fiul său, Claudiu Doroş; Dan Gheorghe, fost ofiţer de Securitate, comandant adjunct al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, şef al Brigăzii Antiteroriste a SRI după decembrie 1989, transferat apoi la UM 0215 (unitatea de informaţii şi contrainformaţii a Ministerului de Interne).
A revenit în SRI, în calitate de consilier al noului director Radu Timofte în 2000, iar la 1 noiembrie 2001 a demisionat.
Nicolae Constantin Haţeganu, fost ofiţer de Securitate şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurări Astra, a participat şi el la fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Florian Ioan, fost ofiţer de Securitate, reactivat în Serviciul de Protecţie şi Pază al Preşedinţiei în perioada lui Emil Constantinescu, ajuns la gradul de colonel, a trecut în rezervă în 1998 pe motive medicale şi s-a pus la dispoziţia lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Vlad Mărgineanu, fost ofiţer de Securitate, fost şef al secţiei SRI din Braşov, a devenit apoi fondator al Băncii Române de Scont, falimentată deliberat în 2002, după dispariţia din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societăţii de asigurări Astra.
Ogăşanu Dumitru, fost ofiţer de Securitate cu gradul de colonel, a condus Centrul Operaţional SRI Ardeal. După trecerea în rezervă, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A participat la prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.
Gheorghe Raţiu, fost ofiţer de Securitate (D.I.E., acoperit ca diplomat în M.A.E.) a fost cooptat în calitate de consilier şi partener de afaceri a lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Cornel Rudăreanu, fost colonel de Securitate, fost şef de cabinet al lui Măgureanu, a devenit şi el consilier al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Rudăreanu s-a numărat printre primii camarazi ai lui Vîntu, alături de Ion Văsâi, propuşi pentru reîncadrare de generalul SRI Gioni Popescu.
Vlad Soare, fost ofiţer în Direcţia de Informaţii Externe din cadrul Departamentului Securităţii Statului, a fost preşedinte al Băncii Române de Comerţ Exterior în timpul guvernării cederiste, apoi preşedinte al grupului financiar Gelsor.
Răzvan Temeşan, fost ofiţer de Securitate acoperit în cadrul Băncii Române de Comerţ Exterior, a devenit preşedintele Bancorex din decembrie 1989, funcţie în care s-a menţinut pånă în 1996. Răzvan Temeşan a fost profund implicat în afacerile lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Victor Velişcu, fost ofiţer de Securitate în cadrul Inspectoratului de Securitate Dolj, a devenit în 2001 principalul consilier al şefului SRI, Radu Timofte, fost ofiţer de grăniceri. Victor Velişcu a fost numit în această funcţie la insistenţele lui Sorin Ovidiu Vîntu, ca o recompensă a faptului că i-a acoperit afacerile ilegale în perioada cåt a fost încadrat ca ofiţer la UM 0215 din cadrul Ministerului de Interne.
Victor Velişcu a fost ofiţer de securitate la Craiova până în 1990, unde a făcut parte din Direcţia I (Informaţii Interne) a Direcţiei Securităţii Statului. Ulterior a fost trimis de Măgureanu la reorganizarea secţiei judeţene a SRI Cluj unde a ocupat poziţia de locţiitor al şefului SRI Cluj un an de zile. Aici Velişcu s-a remarcat prin folosirea în interes personal a banilor din fondul CIS (din care se executa plata informatorilor) şi în urma unei anchete interne a SRI, la sfârşitul lui 1991 a trecut în rezervă.
În 1994, Velişcu este recrutat de Sorin Ovidiu Vîntu, care îl pune să amenajeze sediul Gelsor, iar în iulie 1995, devine acţionar la SOV Invest, firmă ce avea să administreze dezastrul FNI.
Conform declaraţiilor Mariei Vlas, în angrenajul jafului FNI un rol-cheie l-au avut foştii ofiţeri SRI, iar de recrutarea şi angajarea lor, într-o primă fază, s-a ocupat SRI Victor Velişcu, asociatul lui Vîntu.
Vlas a afirmat că, la început, ea a lucrat pentru Vîntu la Societatea de Valori Mobiliare Gelsor SA şi că a încheiat cu Velişcu, care reprezenta SOV Invest, primul contract de distribuire a certificatelor de investitor. Ulterior, Velişcu i-a predat Mariei Vlas administrarea SOV Invest.
Ilie Vrånceanu, fost ofiţer de Securitate, a fost şef al filialei Fondului Naţional de Investiţii din judeţul Bistriţa.
Ion Popescu, cunoscut sub numele de Gioni Popescu, ajuns general şi director adjunct al SRI prin contribuţia financiară substanţială la „puşculiţa“ fostului director Virgil Măgureanu, a girat implicarea CENTROCOOP în afacerea FNI…

Vîntu șef și la doi şi-un sfert

SOV controla principalele servicii de informaţii, începând cu serviciul Ministerului de Interne, fostul „doi şi-un sfert“, devenit apoi UM 0962. Relaţia sa specială cu Vulpea, adus de imbecilul de Dejeu pe poziție şi cu colonelul Traian Marinescu – adjunct al comandantului 0962 – a fost extrem de importantă pentru acoperirea hoţiilor de tip FNI, BRS şi BID, ofiţerii din IGP desemnaţi să ancheteze afacerile lui SOV fiind, practic, de fapt, la cheremul său.

Conotaţiile Cazului Prahova în realităţile din 2015

Corupţia din SRI Prahova a avut însă şi mize mai serioase, ofiţerii de aici fiind implicaţi în mafia petrolului, chiar prin foştii şefi ai secţiei Corneliu Păltânea, şi adjunctul său, Daniel Bucur. Ovidiu Soare şeful Inspectoratului pentru Apărarea Constituţională şi Securitatea Economică coordona două dintre cele mai importante unităţi din SRI, direcţiile A şi C care se ocupau cu monitorizarea societăţii civile, a partidelor, a mass-media, şi a mediului politic. Vânzarea de informaţii din interiorul sistemului, acuzaţia cea mai gravă la adresa sa făcea parte din “fişa postului” său.
Soare îl servea direct pe Adrian Năstase şi PSD-ul, SRI-ul devenind un fel de bastion al Regimului pesedist.
Soare si-a impus şi plasat trepăduşii in numeroase puncte ale serviciului, controlând, chiar şi după arestarea sa, o bună parte din activitatea instituției, doar nu degeaba și-a plasat conserve peste tot…

Îl cunoaşteţi pe senatorul Ioan Chelaru?

În 2000, în plin scandal FNI, varianta de „avarie” a lui Vântu a fost să-şi vîndă firma cea mai importantă, Grupul Gelsor. Compania, cu un capital social de cîteva milioane de dolari, a fost cumpărată de Ioan Chelaru, avocat din Roman, senator din partea PSD începînd cu 2004, bun prieten din copilărie al lui Sorin Ovidiu Vântu. Valoarea din acte a tranzacţiei încheiate în iulie 2000 a fost de 30 de miliarde de lei, plătibili eşalonat în 25 de ani. Valoarea reală a Grupului Gelsor SA era de 199,87 miliarde de lei. Vântu susţine că nu a fost interesat să-şi răscumpere afacerea vîndută la subpreţ vechiului său prieten: „Domnul Chelaru a vîndut mai departe. Nu m-a interesat. Aveam alte preocupări”. Într-adevăr, Ioan Chelaru a vîndut mai departe Grupul Gelsor, dar nu oricui, ci către off-shore-ul Anwin Alliance Limited, tranzacţia fiind încheiată în mai 2002, dar menţionată la Registrul Comerţului o lună mai tîrziu. Întrebat cine era patronul firmei, Chelaru a declarat că nu îşi mai aminteşte.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Marirea si decaderea

Sursa: Comisarul.ro

Așa-zisul vot de miercuri din CExN-ul PSD a fost doar o mascaradă jalnică. Lucrurile erau deja tranșate. Iar Ponta n-a mai rezistat și a fugit de la propria crucificare/umilire. I se transmisese, de pildă, că aplauzele de la final pentru Dragnea vor fi de fapt palme pe obrazul lui, trădătorul care i-a vândut Binomului. Comisarul.ro a scris încă de acum o săptămână că Ilie Sârbu s-a dus de urgență la Istanbul pentru a-l avertiza pe Penal că Dragnea și Zgonea pun la cale debarcarea lui. 

La întoarcere, Ponta n-a mai putut face nimic. După o discuție de 6 ore cu Dragnea a avut o cădere nervoasă. Dragnea i-a arătat inclusiv scrisoarea deschisă care urma să fie publicată, cu numele tuturor celor care l-au votat miercuri. În frunte cu Ion Iliescu. Știa Dragnea ce spune când a făcut afirmația că Ponta nu mai este în apele lui, vorbea în cunoștință de cauză, văzuse cu ochii lui!

Mai mult, se pare că Dragnea i-a spus lui Ponta că are informații din surse sigure- n-are rost să facem speculații care erau acele surse, se subînțelege- că va fi inculpat într-un nou dosar. Și aici ajungem la rolul jucat de celălalt personaj, pe care Dragnea l-a prezentat miercuri, cu subînțeles, ca fiind cel care va ține legătura cu ambasadele, Valeriu Zgonea. La nunta căruia s-a bătut în cuie înlăturarea Clanului de la șefia PSD.

Zgonea este cel care a fost folosit de Dragnea pe post de momeală pentru promisiunea făcută tuturor: că se va negocia cu Binomul. Mai mult, așa cum reiese din relatările baronilor care au participat la întâlniri, de fiecare dată Dragnea avea grijă să invoce legăturile de ,,frăție” dintre Coldea și Zgonea.

Ponta, deși a a aflat foarte repede toate aceste amănunte și a încercat să câștige timp pentru a demonta aberațiile cu care i-au aburit Dragnea și Zgonea pe baroni, n-a mai putut face nimic. Nimeni nu l-a crezut! Inclusiv miercuri dimineață a avut întâlniri cu aproape toată baronimea din teritoriu.

Clanul, care a venit la putere și și-a menținut-o alimentând relația obscură și plină de mister cu fostul șef al SRI George Maior, care s-a dovedit a fi o mare cacealma, a pierdut Partidul, așa cum îi spun ei, tot pe o cacealma. Pusă acum la cale de cei care au mușcat prima oară!

Trebuie să precizăm că Ponta, însoțit de Adrian Năstase și Rovana Plumb, a fost acasă la Ion Iliescu.

Despre ce se va întâmpla în continuare cu Ponta, care a fost asigurat miercuri de Dragnea ,,de tot sprijinul”, vom afla din comunicatele DNA. Foarte curând.

Pentru PSD a început SFÂRȘITUL. Ce s-a întâmplat miercuri a fost doar o injecție cu apă într-un bolnav de cancer în fază terminală…

Tagged , , , , , , , , , , ,

Radu Dimofte si sinapsele coruptiei

Sursa: Mareaspovedanie.ro

Exista însă un pericol în anii 2000, presa. Năstase o adusese la tăcere, dar și multinaționalele și consorțiul au contribuit din belșug la acea stare de fapt. Dacă în 2004, la schimbarea Puterii, presa a avut un moment de respiro și se credea că va începe din nou să latre ca la începutul anilor ‘90, consorțiul a cheltuit imense bugete publicitare, cu precădere în presa prietenă. Întâi, au bătut palma cu mogulii, dar și așa tot mai rămâneau niște ziariști „duși cu capul”, care aveau chef de anchete și scoop-uri. Firmele din IT au început atunci să plătească salarii direct ziariștilor, de obicei celor influenți.

Eram într-un bar bucureștean cu șeful unei mulținaționale americane din IT și la televizor era o emisiune cu Dan Turturică, de la România Liberă. Pentru a-mi demonstra ce putere are asupra ziaristului, i-a dat un sms și l-a scos din emisiune, așa de amorul artei, pentru a-mi demonstra mie și celor din jur că l-a cumpărat deja. La fel a procedat și Vîntu când își freca, de față cu mine și Mircea Dinescu, mâinile, la crearea ziarului Gândul (pentru aceasta poveste puteți citi spovedania “SOV și junimiștii”, publicată în Hotnews, în 2010).

La sfârșitul lui 2004, afacerile mergeau unse, sinapsele erau la intensitate maximă, neuronii actorilor nu mai gândeau, erau deja pe regim de rutină. Exista însă o hibă imensă în acest sistem, hibă ce provenea din lăcomia lui Năstase, care nu împărțea și care nici nu-i lăsa pe cei mai mici să ciupească și ei ceva. Furnizorii nu vorbeau decât cu persoane de la minister, secretar de stat în sus, și toți inspectorii școlari, plus celelalte cadre din teritoriu, se uitau la ce marfă achiziționează, la ce prețuri, fără să poată beneficia de vreun sfanț, ba mai mult erau și obligați să semneze la ordin orice matrapazlâc. Revolta sfințișorilor PDSR din teritoriu s-a simțit greu la alegeri, unde favoritul Năstase a pierdut cu brio.

O să mă întrebați ce făceau Justiția și Serviciile. Evident, făceau afaceri. Dacă veți analiza acționariatul Siveco și Omnilogic, trecând prin câteva societăți austriece și baltice și prin câțiva acționari de la Viena, veți afla că sinapsa acționarului majoritar ajunge tot în România, la ofițerii din Serviciile lui Măgureanu, retrași în afaceri cu IT în 1996. De multe ori, când unii politicieni, chiar de la PDSR, erau înspăimântați de jaful ce se punea la cale și refuzau să semneze sau să publice caietele de sarcini facute de consorțiu, băieții retrași din Servicii interveneau direct șantajând politicienii recalcitranti, dându-i pe brazdă.

Pentru a nu mai avea astfel de sincope, s-a inventat șpaga anticipată, fără obiect. La un moment dat, în plină criză, când apăruseră nişte zvonuri că cineva se gândeşte să-mi ofere postul de la Finanţe, înainte cu mult de a primi vreo propunere sau măcar vreo sugestie, consorţiul a venit și mi-a propus să-mi dea 1 milion pe cont, anticipat pentru serviciile viitoare. Ideea era să ai deja șpagă pe cont când ajungi ministru, astfel încât să o treci de la început în declaraţia de avere şi să nu ai probleme s-o justifici apoi. Cum am refuzat șpaga anticipată, nici ministru nu am mai ajuns. Singura propunere a venit de la Radu Dimofte, în 2012, când se făcea Guvernul MRU. Am refuzat direct şi astfel mi-a spus fără jenă ca o să-l pună pe Drăgoi, ceea ce s-a şi întâmplat. Gândind retroactiv, este evident că Radu avea putere la acea vreme. Îl sprijinea pe Băsescu, era ofiţer acoperit SIE, ba chiar şi fost DIE, iar MRU venea din fruntea SIE şi avea nevoie de oameni din sistem.

Alegerea lui Băsescu nu a deranjat pe nimeni iniţial. Se credea că totul va merge la fel. Gabi Marin şi alţi lideri din consorţiu se duseseră să pupe papucul noului sultan crezând că totul va continua pe aceleaşi sinapse, doar neuronii vor fi alţii. În plus, în perioada 2000-2004, Opoziţia a primit şi ea câteva fărâme şi atenţii, pentru că nu se ştie ce îţi aduce viitorul. Îmi aduc perfect aminte că, după întâlnirea cu noii aleşi, visau deja la aceiaşi cai mari, fuseseră liniştiţi şi luaseră girul Noii Puteri. Cel puţin aşa credeau atunci. Afaceriştii români duseseră ipocrizia şi curvăsăria morală la paroxism, dar au avut surpriza ca Băsescu să-i depăşească cu mult, şi chiar din prima clipă. Una li s-a spus în fata şi alta au primit. Ba, chiar au început să fie hăituiţi. În 2007, la referendumul de demitere, erau deja toţi în tabăra adversă preşedintelui şi aveau o ură profundă pe el şi pe ţiitoarele sale. Când Udrea afirmă azi că nu l-a cunoscut pe Gabi Marin, este perfect adevărat, cel puţin până în 2012, când am plecat eu, tot sectorul din IT o înjura cu spume. Sunt convins că Udrea împroaşcă şi cu adevăruri şi cu invenţii, dar de această afirmaţie sunt absolut sigur.

În guvernarea Tăriceanu, afacerile au mers la fel de bine, ba chiar mult mai bine decât pe vremea lui Năstase, pentru că acum eram în plin boom economic şi erau bani prea mulţi la guvern, risipa era de-a dreptul fără limite. Ca să vă dau un exemplu, preşedintele Asociaţiei Orbilor s-a dus la Vosganian să-i ceară 100.000 şi Vosganian, generos, cu casa plină, i-a dat 1 milion. La doar câteva luni încheia anul 2008 cu un deficit bugetar imens. La fel, în campania pentru legislative, în 2008, când Predoiu candida la Buzău şi s-a dus la Tăriceanu să se plângă că nu ia bani, acesta i-a răspuns: “Păi nu ai penitenciarele, cum nu ai bani?”. Cum Predoiu nu a luat niciun ban șpagă, a pierdut alegerile contra contracandidatului PSD Ghiveciu, care le-a dat pături la oameni şi l-au votat. Predoiu are însă marea vină că a delegat sectorul Achiziţii şi, drept urmare, Alina Bica, în mandatul Boc a putut să facă ce dorea. De fapt, Predoiu era doar reprezentativ, îl reprezenta pe Băsescu şi în rest se făcea că plouă.

Lumea IT-ului a fost însă profund zdruncinată în timpul guvernării Boc. Ăştia erau total dezorganizaţi, erau flămânzi, mult mai lacomi decât cei de dinainte şi erau foarte mulţi decidenţi. Când Gabi Marin s-a dus la Gabi Sandu, primul şoc a fost că i s-a cerut să dea tribut şi pentru afacerile în derulare făcute cu fostul ministru Nica. Marin era profund revoltat şi i-a spus noului ministru PDL: “Înţeleg să împărţim ce muncim împreună, dar ce am muncit cu alţii rămâne aşa!”. „Munca” însemna aranjarea licitaţiilor, fixarea sinapselor şi împărţirea prăzii.

Evident că s-a iscat un scandal monstru între Gabi Marin și Gabi Sandu. Aici a apărut mediatorul-şef, Bogdan Chirieac. Când afacerile au luat o amploare şi mai mare, a apărut Niro, care de fapt i-a împăcat pe toţi, contra unui comision.

Pentru a înţelege cum a ajuns Dorin Cocoş în afacerile cu IT, deşi săracul nu cred că ştia nimic despre calculatoare, trebuie să ne întoarcem în anii 2000-2004, când la restaurantul Trei Cocoşi din Parcul Herăstrău se puneau la cale toate sinapsele corupţiei. Clienţi nelipsiţi erau Chirieac, Miki Șpagă zis Bebiţă şi elveţianul Marius Opran. Ultimul, mult mai discret şi circumspect, văzând ca Dorin Cocoș, botezat şi Gorgorin, începuse nu doar să servească la masă, dar şi să facă uneori cărţile.

Să analizăm sinapsele una câte una, cu argumente şi detalii.

Sinapsele care pleacă de la Bogdan Chirieac spre PSD. Chirieac e nașul de cununie al lui Roibu jr, fiul lui Roibu Aristide, trezorierul PDSR în 2000. Chirieac devine un pion important după campania din 2000, făcând legătura între multinaţionale şi partide. Chirieac achiziţionează de la Adrian Lustig, soţul Eugeniei Vodă, un apartament lângă Piaţa Charles de Gaulle. Toni Petrescu, manager la Ericsson, achiziţionează şi el un apartament în acelaşi bloc, tot de la Lustig. Chirieac nu are banii necesari şi Petrescu îi plăteşte lui Lustig şi apartamentul său. Chirieac primeşte de la mine gratis 5% din WBS Holding pentru a face lobby. Chirieac primeşte de la Ericsson aproximativ 1.5 mil dolari pentru a-i distribui în campanie. Chirieac da cea mai mare parte la PDSR, dar nu uită de Stolojan şi Mugur Isărescu, deşi ştie că nu au şanse în fata Bunicuţei în campanie. Doar Vadim nu primeşte nimic.

Adrian Vasilescu primeşte banii pentru campania lui Isărescu, deşi nici el nu crede în succesul acestuia. Chirieac îi dă 75k dolari lui Vasilescu de la Angelo Gruttaduaria, proprietarul Ductil, lui Vasilescu, la Angelo în casă, pe str. Episcopiei şi, în acelaşi timp, pregăteşte cu Miki Șpagă achiziţionarea de către sicilian a Siderca Călăraşi. Chirieac vrea să facă televiziune, emisiunea ProVest la ProTv. Adrian Sârbu îi cere să vândă emisiunea înainte de a fi produsă. Sârbu îmi vinde mie emisiunea ProVest, 10 ediţii, contra 30k dolari, urmând să împart cu el, după ce îmi voi recupera cei 30k, jumi- juma profitul realizat din publicitate, dar doar eu trebuie să caut publicitate. Reuşesc să vând publicitate la Ductil Steel, Sanofi şi Aventis de peste 60k dolari. Sârbu încasează cei 60k, dar uită să-mi mai dea vreun ban. Țeapă!

Mă duc la Londra şi, întâmplător la o cină în casă la Charles Franck, preşedintele de atunci la EBRD, o găsesc invitata pe Janine. Deschid discuţia despre Sârbu şi îl fac ţepar şi neserios. EBRD tocmai dorea să împrumute pe CME cu mulţi bani. Pentru a nu-şi pierde imaginea pe piaţa londoneză, Adrian Sârbu îmi plăteşte a doua zi toţi cei 60k din afacerea ProVest, invocând întârzierea prin aceea ca Bogdan Chirieac i-a cerut prea mulţi bani șpagă şi nu mai avea de unde. Evident că nu îi cred poveştile. Chirieac are ca invitaţi la ProVest redacţia Europei Libere, finanţez emisiunea, dar Chirieac se ia de ei şi începe să-i facă voalat securişti. Aici am primul dubiu. Chirieac îi pasează contactele de la firmele farmaceutice lui Val Vîlcu, care începe să le şantajeze, Dan Ivan – CEO Sanofi Aventis poate povesti cu lux de amănunte aceste şantaje.

La Restaurantul Trei Cocoşi, îl cunosc pe Dorin Cocoș- Gorgorin, şi pentru prima oară pe Elena Udrea. Gorgorin tocmai divorţase şi ne prezintă ultima achiziţie. Udrea, în tricou mulat şi blugi strâmţi părea scoasă din Discoteca Herăstrău, care era la doi paşi de restaurant. Toţi de la masă fac mişto, eu le spun că fata are tupeu şi o să facă un drum lung şi de succes, nici măcar Gorgorin nu îmi dă dreptate. O s-o reîntâlnesc pe Udrea după mulţi ani, într-un avion de Viena, unde am stat alături, culmea, la economic.

-va urma-

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Cat de tampit sa fii sa dai bonusuri “de performanta” la Transelectrica ?

Care performanta?

Transporta Transelectrica mai mult sau mai putin curent in functie de creierul managementului?

Cand e clar pentru toata lumea ca “cea mai buna afacere e monopolul” si ca in orice tara civilizata sau necivilizata consumul de curent indica gradul de dezvoltare a economiei….

Macar de am fi vorbit de productia de curent dar vorbim de un transportator, unicul….pe care nu poti sa-l sari, nu poti sa-l ocolesti si nici in competitie directa cu altcineva nu-l gasesti….

Mai incet cu pianul pe scari PSD

Ministrul Energiei spune ca nu da bonusuri ca nu s-a realizat planul de investitii… Decizie buna, argumentatie proasta…

Nu da bonusuri la managementul activitatilor monopoliste domnule ministru….te faci de ras…


Sursa: Realitatea.net

“Nu s-a realizat planul de investiţii în totalitate. Este unul dintre motivele pentru care eu i-am criticat şi nu sunt foarte încântat de realizările Transelectrica. Nu se dau bonusuri datorită faptului că mandatul pe care eu l-am dat a fost de îndeplinire cumulativă a indicatorilor de performanţă. Acestea sunt timpul mediu de întreruperi, profitul companiei – acestea sunt în regulă. La total investiţii, sunt de acord nu şi le-au respectat. Până nu şi le respectă şi nu le duc la îndeplinire, nu îşi vor lua bonusurile, cât sunt eu ministru”, a spus Tudose, la REALITATEA TV.

Mai mult, pentru anul 2014, Transelectrica nu a realizat programele de investitii şi mentenanţă, iar acest lucru poate afecta siguranţa sistemului energetic naţional, după cum afirmă ministrul Economiei.

Lucian Bode, fost ministru al Economiei, a vorbit despre moțiune simplă privind Transelectrica, respinsă de Camera Deputaților.

Moţiunea “PSD curentează banul public – bonusuri uriașe, contracte cu dedicație și secrete de stat la Transelectrica”, depusă de către grupul nostru parlamentar, a fost respinsă. Au fost 107 voturi în favoarea acestei moţiuni. Un amănunt: un vot pentru această moţiune de la un parlamentar PSD. M-a surprins plăcut, domnul Anghel Stanciu. Dincolo de aspectul politic al acestei moţiuni simple, vreau să vă reamintesc faptul că în urmp cu 2 luni de zile am depus o moţiune simplă pe minerit. Solicitam atunci anumite lucruri. Din păcate, în două luni de zile tot ce am spus noi, azi se adevereşte. România nu are în continuare o strategie energetică în Parlament, în continuare managementul în companiile miniere este puternic politizat, corupt şi ineficient. În continuare vedem că firmele de casă ale PSD sunt abonate la contracte cu aceste companii, Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia. Din păcate, separarea activităţii de minerit de cea de energie va duce la falimentul mineritului în Valea Jiului. România are nevoie de o viziune în ceea ce priveşte sectorul energetic. De trei ani de zile această strategie este amânată lună de lună. Sunt sectoare întregi, cum este sectorul minier, care se află pe marginea prăpastiei”, a spus Bode.

Fostul ministru a explicat cum s-a derulat operaţiunea “Bonusul”.
plexul energetic oltenia
“Sunt cinci membri în directoratul Transelectrica şi şapte membri în Consiliul de supraveghere. Avem un sistem dualist. Oameni de casă ai PSD, ca să nu mai avem nicio surpriză. Cum s-a derulat acţiunea “bonusul”? În 23 martie 2015, AGA, mandatată de domnul ministru, dă mandat către consiliul de administraţie. Consiliul de administraţie stabileşte cadrul general şi limitele pentru fiecare membru al consiliului de supravefgere şi al directoratului pentru acordarea acestor bonusuri. În 29 aprilie 2015, tot printr-o hotărâre a consiliului de administraţie, se stabilesc aceste limite, între 30.000-200.000 de euro pentru fiecare membru al consiliului de supraveghere, respectiv al directoratului“, a mai arătat Bode.

Potrivit unor documente obţinute de Realitatatea TV, membrii din Consiliul de Supraveghere al Transelectrica ar fi urmat să primească, aferent anului 2014, sute de mii de lei sub formă de bonusuri.

Schema acordării acestor prime este una simplă. Sursa de venit a companiei Transelectrica este tariful de transport al energiei electrice, iar acesta este regelementat de ANRE în fiecare an pentru anul următor.

Această sumă se stabileşte în funcţie de cheltuielile pe care compania le estimează că le va avea pentru investiţii şi mentenanţă.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Jaful din Mamaia

Sursa: Info-sud-est

mazare udrea stiri pe surse

Trioul toxic: omul lui Năstase, Sorin Ovidiu Vântu și fostul soț al Elenei Udrea

SC Light System SRL, firma care a fost „cadorisită” de SC Mamaia SA și Primăria Constanța la începutul anilor 2000, are o istorie controversată prin prisma acționariatului acesteia și a schimbărilor de asociați de-a lungul ultimului deceniu.

Pe la conducerea firmei s-au perindat:

-vărul lui Ștefan Bogdan Lucov, care este fratele finului de cununie al lui Dorin Cocoș;
-SC Radoway Limited, firma prin care Sorin Ovidiu Vântu a tranzacționat Realitatea Tv;
-Mastertrade Group Ltd, o firmă controversată cu sediul social în Marea Britanie, controlată de Alexandru Bittner, prieten apropiat al fostului premier Adrian Năstase;
-SC Cofigen SA, o firmă elvețiană care i-a finanțat un proiect imobiliar fostului premier italian Silvio Berlusconi și care are acțiuni în alte societăți ce aparțin cuplului Bittner-Petrache, dar și la societatea Trei Cocoși – Complex International SRL, înființată de Dorin Cocoș și Alexandru Bittner ș.a.

Vă invităm să citiți în continuare care a fost soarta Palatului Reginei Maria de pe litoralul românesc, transformat în Club ”Castel”, dar și cum au hotărât mai marii orașului ca cel mai important monument istoric din stațiunea Mamaia și terenul aferent de 1,5 hectare în inima stațiunii, să fie tributurile aduse poate celor mai importanți afaceriști cu influență la cel mai înalt nivel în sfera politică și care, astăzi, sunt protagoniștii unor răsunătoare dosare de corupție.

Prețuri de batjocură! În mijlocul stațiunii Mamaia: Teren vândut pe 23 euro/mp și un Palat Regal vândut la prețul unui apartament

În vara anului 2014, ziarul Info Sud-Est a publicat în exclusivitate o anchetă în care am arătat cum Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia, monument istoric de importanță națională (categoria A), a fost vândut, în iunie 2003, de compania de stat SC MAMAIA SA către controversata firmă SC Light System SRL, la un preț derizoriu, de doar 700.000 de lei.

Jumătate din această sumă reprezenta valoarea inventarului deci, practic, monumentul istoric cu o suprafață, la sol, de 1200 mp, omologul Palatului de la Balcic, a fost vândut pentru 350.000 de lei, adică prețul unui apartament.

Ulterior, ziarul Info Sud-Est a publicat, tot în exclusivitate, o anchetă despre cum, un an mai târziu, în 2004, Primăria Constanța a vândut, către aceeași firmă SC Light System SRL, prin negociere directă, 1,5 hectare de teren în inima stațiunii Mamaia la un preț hilar de mic: doar 23,56 euro/mp! Suprafața imensă reprezenta curtea Palatului Reginei Maria, deci se afla în patrimoniul monumentului istoric, dar în proprietatea administrației locale.

La scurt timp după publicarea celor două anchete, primarul suspendat al Constanței a fost invitat la sediul Direcției Naționale Anticorupție din Constanța pentru a i se aduce la cunoștință că procurorii au deschis un nou dosar penal pe numele său și au început cercetările referitoare la vânzarea terenului aferent Palatului Reginei Maria la un preț derizoriu.

„Mă caută să dau cu subsemnatul pentru orice. Pot să vă dau și un exemplu. Spre exemplu m-a chemat acu câteva zile la DNA Constanța să mă anunțe că au început… fac cercetări despre cum a vândut Primăria terenul de la Club Castel. Știi că e celebrul Castel din stațiunea Mamaia care a fost privatizat în 2003 și Primăria a vândut terenul aferent în 2004. Și m-a chemat procurorul și a spus că anchetează să vadă întrucât a apărut pe o publicație online că l-am vândut în 2004 cu 25 de euro/mp și anchetează să vadă dacă nu-i subevaluat”, a declarat primarul Constanței în cadrul unei emisiuni moderate de Victor Ciutacu la postul de televiziune România Tv.

Jumătate de an mai târziu, în luna aprilie 2015, Radu Mazăre a fost trimis în judecată, fiind acuzat de procurorii DNA Constanța de săvârșirea a patru infracțiuni de abuz în serviciu, una dintre acestea făcând referire la vânzarea terenului de la Castel.

În rechizitoriu, procurorii cer, în premieră în dosarele din colecția Radu Mazăre, anularea contractului de vânzare-cumpărare a Palatului Reginei Maria din stațiunea Mamaia, dar și a terenului aferent, dat fiind faptul că, dincolo de prețurile derizorii în schimbul cărora au fost tranzacționate, cele două imobile au fost vândute și fără înștiințarea Ministerului Culturii deci, implicit, fără ca statul să își exercite dreptul de preemțiune.

Cererea procurorilor DNA Constanța confirmă concluziile demersului jurnalistic al Ziarului Info Sud-Est care, în ianuarie 2015, a demarat o campanie de mediatizare a situației în care se află cel mai important monument istoric din municipiul Constanța și unul dintre cele mai importante din țară. Inițiativa noastră vizează readucerea monumentului istoric în patrimoniul național, având în vedere și procesul de degradare continuă la care acesta a fost supus din momentul privatizării.

În anul 2003, monumentul istoric a fost vândut, în schimbul unei sume ridicole, de compania de stat SC Mamaia SA, către compania privată SC Light System SRL. Privatizarea Palatului Reginei Maria s-a făcut fără avizul Ministerului Culturii și, deci, fără exercitarea dreptului de preemțiune al Statului.

Prin urmare, conform legii 422/2001, contractul de vânzare-cumpărare este nul, fapta este imprescriptibilă, iar monumentul istoric se poate întoarce în patrimoniul național, printr-o hotărâre judecătorească! Informația este confirmată și de conducerea Direcției Județene de Cultură din Constanța, subordonată Ministerului Culturii, dar singura condiție este ca Ministerul Culturii să pornească o acțiune în instanță prin care să ceară anularea contractului de vânzare-cumpărare al Palatului Reginei Maria din Mamaia.

Rămâne de văzut însă care este nivelul de interes al Ministerului Culturii în ce privește recuperarea unui monument istoric de importanță națională, mai ales având în vedere că foști miniștri ai Culturii ridică din umeri atunci când vine vorba de soarta Palatului Reginei Maria, unii dintre ei susținând chiar că nu știau de existența vreunui palat regal în stațiunea de pe litoralul românesc.

Încrengătura firmei SC Light System SRL și legăturile cu grupul Cocoș-Bittner-Finiș

Firma SC Light System SRL este înființată în anul 2001. Ulterior, în 2003, după schimbarea sediului social de pe Bulevardul Magheru nr. 7, la malul mării, în Palatul Reginei Maria din Mamaia, societatea „renaște” juridic sub un acționariat nou-nouț care, de-a lungul anilor, devine tot mai interesant.

Unul dintre noii asociați din 2003 este Radoway Limited, o societate cu sediul social în Cipru, controlată de Sorin Ovidiu Vântu, aceeași firmă prin care a tranzacționat postul de televiziune Realitatea TV.

Alături de această firmă, printre asociați se mai numără și Marius Constantin Cotruța, iar administratorul firmei și persoana împuternicită din punct de vedere juridic este Teodor Cezar Camențu. Două nume care nu ne spun nimic și despre care nu se găsesc niciun fel de informații. Însă, în spatele celor doi anonimi, oamenii de afaceri și politicienii de la cel mai înalt nivel și-au țesut interesele într-o încrengătură formidabilă.

În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA au notat cum Marius Constantin Cotruța și Teodor Cezar Camențu au fost abordați de un văr al lui Cotruța care le-a propus tot felul de combinații juridice și financiare, în urma cărora cei doi au preluat conducerea firmei.

„Martorul Cotruţa Marius – Constantin, asociat la SC Light System SRL, a declarat că la rugămintea unui văr de-al său, Bogdan Lucov Ştefan, a preluat părţile sociale ale SC Anfrance SRL şi SC Olimp Comex SRL, fără a efectua însă vreo operaţiune comercială în numele acestora ori să primească vreo sumă de bani. În continuare, martorul a declarat în anul 2007, tot la cererea vărului său, printr-un contract de schimb a cedat părţile sociale ale celor două societăţi către mai multe societăţi off shore, printre care Radoway Limited şi totodată a preluat şi părţile sociale ale SC Light System SRL. Martorul a precizat că activitatea lui a constat strict în semnarea hârtiilor prin care a devenit asociat, fără să desfăşoare în fapt vreun act de comerţ prin intermediul firmelor respective. De asemenea, martorul a declarat că nu cunoaşte nimic despre achiziţionarea Clubului Castel de către SC Light System SRL în anul 2004.

Martorul Camenţu Teodor Cezar a declarat că în anul 2006 a fost abordat de către Lucov Bogdan Ştefan şi Popa Ionel care i-au propus să devină administrator al SC Light System SRL. Martorul, care la momentul respectiv administra o bază sportivă, a acceptat propunerea, urmând să se ocupe de îngrijirea şi igienizarea Clubului Castel, lucru care s-a şi întâmplat, fără a se implica în alt mod în activitatea firmei”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Constanța.

Elena Udrea și vecinul Lucov. Cum a ajuns un lider al PDL în mijlocul cartierului PSD?

Interesant este că ambii martori susțin și că activitatea lor se rezuma doar la semnarea hârtiilor și nu aveau nici o putere decizională. Șefii informali ai firmei erau vărul lui Marius Constantin Cotruța, Bogdan Ștefan Lucov, și prietenii accestuia: Alexandru Bittner, nașul Dorin Cocoș și Bartolomeu Finiș.

De altfel, tânărul Bogdan Ștefan Lucov i-a înlocuit pe Alexandru Bittner și Adrian Petrache în societățile GRI SA și Lipsca 2000 și a preluat 45% din acțiunile Realitatea, la doar patru luni după ce postul de televiziune a fost înființat de Silviu Prigoană. Pe atunci, în 2001, Lucov era un student de doar 22 de ani.

În altă ordine de idei, norocosul Bogdan Ștefan Lucov a devenit proprietarul unei case de lux, alături de mai mulți demnitari PSD sau rude ale acestora. Vilele ANL construite pe Strada Fabrica de Cărămidă au fost vândute în secret, fără ca ANL să mediatizeze ori să facă publicitate acestui program. Bogdan Ștefan Lucov a avut vecini de soi, aleși pe sprânceană, cum ar fi mama lui Miron Mitrea, fiul lui Victor Opaschi, fost consilier al lui Ion Iliescu, Alexandru Athanasiu, Adrian Petrache, Bejenaru, garda de corp a fostului premier Adrian Năstase și, cireașa de pe tort, un lider democrat-liberal al acelor vremuri: Elena Udrea, soția lui Dorin Cocoș în acel moment. Cum a ajuns un membru marcant al PDL să se pricopsească cu un asemenea cadou, alături de personalități importante din PSD? De ce a fost Elena Udrea inclusă pe lista răsfățaților PSD?

Conform declarațiilor lui „Niro” la DNA, fratele lui Lucov era intermediarul șpăgii în dosarul „Microsoft”

În timpul scandalului „Microsoft”, în presă au apărut mai multe declarații ale omului de afaceri Dumitru Nicolae, cunoscut drept „Niro”, referitoare la traseul pe care îl urmau banii pentru ca afacerea să nu fie blocată de Alexandru Bittner, un apropiat al premierului Adrian Năstase.

Psnews.ro a publicat o declarație a lui „Niro” în care acesta le-a spus procurorilor DNA că omul de legătură, cel care lua banii și nota într-un caiet, este nimeni altul decât Gabriel Mihnea Lucov, finul lui Dorin Cocoș și fratele lui Bogdan Ștefan Lucov, cel care controlează firma Light System, proprietara Palatului Reginei Maria din Mamaia și a terenului aferent.

Pe de altă parte, Steluța Lucov, soția tânărului afacerist devine asociată în firma D&D Global SRL, o societate care a avut relații comerciale cu Primăria sectorului 6 și este controlată de sora lui Dorin Cocoș, Anca Dinu.

Cumetrii profitabile între Dorin Cocoș și Bartolomeu Finiș. Finii știu de ce!

În decembrie 2003, Light System, societate cu răspundere limitată, este transformată în societate pe acțiuni, iar auditul este întocmit de SC Dana Management SRL, firma lui Dan Radu Rușanu și a fiicei acestuia, liberal cu interese economice transpartinice, satisfăcute cu succes și de lideri marcanți ai PSD, printre care și Adrian Năstase, prin intermediul prietenul său Alexandru Bittner, despre care fostul premier vorbea folosind diminutivul „Alex”.

În 2005, alături de Radoway Limited, în Light System mai apar doi noi asociați: Mastertrade Group Ltd, o societate cu sediul social în Marea Britanie și SC Cofigen SA, o societate cu sediul social în Elveția. Împreună, cele două firme atât de îndrăgite de Alexandru Bittner dețin 60% din Light System. Un an mai târziu, această firmă revine la statutul de societate cu răspundere limitată. Și de această dată, auditul este întocmit de Dana Management SRL, societatea familiei Rușanu.

De altfel, Dan Lucian Victor, directorul SC Mamaia SA în momentul în care societatea a vândut Palatul Regal din Mamaia către SC Light System SRL, în schimbul unei sume ridicole, este finul omului de afaceri Bartolomeu Finiș. Acesta din urmă este partener de afaceri și prieten bun cu Alexandru Bittner, un apropiat al fostului premier Adrian Năstase.

SC Cofigen SA, asociat începând din 2005, în firma care a cumpărat Palatul Regal din Mamaia, este o societate controversată în Elveția mai ales din cauza scandalului care l-a avut ca protagonist pe fostul premier italian Silvio Berlusconi, și căruia elvețienii i-au finanțat un proiect imobiliar în urmă cu 40 de ani.

Pe fondul scandalului Armaghedon I, atunci când presa a dezvăluit legăturile dintre Alexandru Bittner și Adrian Năstase, omul de afaceri a fost înlocuit, formal, din afacerile imobiliare controlate de Cofigen.

Cele două firme l-au înlocuit pe Bittner și în alte zeci de afaceri imobiliare înfloritoare în perioada guvernării PSD, ajutându-l practic să fie mai puțin vizibil.

Un alt element interesant este faptul că în cele mai multe dintre societățile înființate de Alexandru Bittner, Cofigen SA apare mai mereu în tandem cu Mastertrade Group Ltd. Și în cazul Palatului Reginei Maria din Mamaia lucrurile stau întocmai: Mastertrade și Cofigen intră la braț în rândul asociaților firmei care a cumpărat monumentul istoric la prețul unui apartament.

SC Cofigen SA este asociată în alte 13 societăți, printre care și Trei Cocoși – Complex Internațional SRL, firmă înființată de Dorin Cocoș, Elena Udrea și Alexandru Bittner, care are sediul în Parcul Herăstrău, pe Șoseaua Nordului, nr. 7-9. La aceeași adresă figurează și firma SC Domino Impex 94 SA, al cărei proprietar majoritar este soția lui Bartolomeu Finiș, nașul lui Dan Lucian Victor, cel care a vândut Palatul Regal din Mamaia la un preț derizoriu către firma controlată de grupul Cocoș-Udrea-Bittner.

Domino Impex 94 a fost implicată în scandalul celor șapte hectare de teren de pe malul Lacului Herăstrău în posesia cărora a intrat, după ce, în 1999, societatea a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Biroul de Turism și Tineret. Aceeași șmecherie a funcționat și în cazul tranzacționării Palatului Reginei Maria din Mamaia.

Din rechizitoriul procurorilor DNA: Primăria Constanța a vândut terenul la prețul minim acceptat de birourile notariale

În rechizitoriu, procurorii arată că aceeași firmă care a evaluat terenul aferent Palatului Reginei Maria din Mamaia a evaluat, în același an, la prețuri mult mai mari alte terenuri, situate în zone similare. Ba mai mult, aceeași firmă a evaluat, în aceeași perioadă, la prețuri de câteva ori mai mari chiar și terenuri care aveau caracteristici inferioare (dimensiune, zonă, posibilități de investiții, potențial de creștere a prețului etc) comparativ cu terenul din centrul stațiunii Mamaia.

„Astfel, terenuri cu suprafețe extrem de reduse, de ordinul câtorva zeci de metri pătrați, total improprii oricărei construcții, au fost evaluate la sume de câteva ori mai mari decât prețul la care a fost vândut un teren de aproximativ 1,5 ha situat în centrul geografic și comercial al stațiunii Mamaia, în imediata vecinătate a fostului Palat Regal, pe malul Mării Negre”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Constanța.

Pe de altă parte, dincolo de invocarea raportului evaluatorului, reprezentanții Primăriei Constanța și-au argumentat decizia de a vinde terenul aferent monumentului istoric din Mamaia cu doar 23 de euro/mp (1,5 hectare în centrul stațiunii), prin invocarea unei șmecherii legislative, un subterfugiu care i-a folosit administrației locale în multe dintre tranzacțiile efectuate de-a lungul anilor:

„Conform clauzelor contractului de vânzare cumpărare, <<destinația terenului va putea fi schimbată cu acordul vânzătorului, în condițiile respectării de către proprietar a cerințelor legale referitoare la autorizare și avizare și sub rezerva plății către Municipiul Constanța a eventualei diferențe de preț, rezultată din raportul de reevaluare ce se va întocmi cu prilejul noii destinații a terenului>>”, se mai arată în rechizitoriu.

Un alt aspect interesant sesizat de procurorii DNA face referire la prețurile minime la care puteau fi tranzacționate terenuri astfel încât să nu fie considerate subevaluate de notarii publici. Conform informațiilor furnizate de Camera Notarilor Publici Constanța și în concordanță cu prevederile Codului Fiscal, în funcție de zonă prețurile minime se situau între 25 USD/mp (în zonele cele mai puțin avantajoase pe piața imobiliară) și 150 USD/mp (în zonele prielnice dezvoltării proiectelor imobiliare): ”Având în vedere că terenul tranzacționat se afla în centrul geografic și comercial al stațiunii Mamaia, pe partea cu Marea Neagră și în imediata vecinătate a plăjii, fiind aferent unei construcții cu o valore economică, istorică și arhitectonică deosebită (Palatul Regal cunoscut sub denumirea comercială de Club Castel), prețul său nu putea fi decât mult mai mare față de cel de 150 USD/m.p. prevăzut în raportul de evaluare globală al Camerei Notarilor Publici Constanța”, notează procurorii DNA Constanța.

În altă ordine de idei, o simplă privire în arhiva cotidianului local ”Telegraf”, recunoscut și cumpărat de la chioșcurile de presă în special pentru mica publicitate, ne arată că, de la începutul lunii ianuarie 2004 și până în ultima zi a lunii decembrie 2004, prețurile cu care erau scoase la vânzare terenurile din stațiunea Mamaia sunt cu mult mai mari decât prețul cu care SC Darian Rom Suisse SRL a evaluat terenul vândut cu puțin peste 20 de euro/mp, de către Primăria Constanța.

În fapt, o analiză atentă a tuturor informațiilor strânse din arhiva cotidianului unde primarul Constanței a fost redactor-șef până în anul 2000, când a candidat pentru prima oară la Primăria Constanța, ne arată următoarele: Evaluatorul a stabilit preţul printr-un raport întocmit pe 28 iulie 2004 în condiţiile în care, în luna iulie, conform anunţurilor publicate la mica publicitate din cotidianul local terenurile din apropierea Palatului Regal din Mamaia erau scoase la vânzare pentru sume cuprinse între 160 şi 220 de euro! În luna iulie preţurile terenurilor din staţiunea Mamaia sunt, în medie, cu 20-30 de euro/mp mai mari decât în perioada ianuarie-februarie 2004, ceea ce reprezintă o creştere fulminantă a pieței imobiliare și înscrierea ei pe un trend ascendent.

O analiză similară, dar mai amplă, întocmită de procurori, arată că prețurile terenurilor din Mamaia, în anul 2004, atât cele de pe partea cu lacul Siutghiol, cât și cele de pe partea cu marea, variau între 100 și 300 de euro.

Ba mai mult, tot în anul 2004, aceeași firmă Darian Rom Suisse evaluează terenuri situate în zone inferioare și care au dimensiuni mici, care nu permit dezvoltarea unor proiecte imobiliare, la prețuri mult mai mari: „De asemenea, un teren situat în cartierul Piața Chiliei din municipiul Constanța, str. Răchitași nr.80, a fost evaluat la 52 euro/m.p., iar un teren de doar 23,89 m.p. situat pe strada Pescarilor a fost evaluat la 80 euro/m.p. Un alt teren, în suprafață de 39,52 m.p., situat pe strada Limanului nr.2A, a fost evaluat la 45 euro/m.p., iar un teren de 167,19 m.p., situat pe str.Banu Mihalcea nr.16 a fost evaluat la 65 euro/m.p. Un alt teren de doar 26,20 m.p., situat pe str.Docherilor, în apropierea Stadionului Farul a fost evaluat de SC Darian Rom Suisse SRL la 65 euro/m.p., același preț fiind stabilit de evaluatori și pentru un alt teren cu o suprafață de 33,49 m.p., situat în aceeași zonă, pe str.Toamnei. Un teren în suprafață de 33,38 m.p., situat în apropierea Primăriei mun.Constanța a fost evaluat la prețul de 86 euro/m.p. în timp ce un alt teren, în suprafață de 25 m.p., aferent unui stâlp al Telegondolei din stațiunea Mamaia, a fost evaluat la 80 euro/m.p”, sunt doar câteva dintre exemplele procurorilor DNA Constanța.

Radu Mazăre și „cadourile” pentru cuplul Cocoș-Udrea

Acestea fiind zise, nu putem să nu ne întrebăm de ce Radu Mazăre a „cadorisit”, imediat după ce Traian Băsescu a ajuns președintele României, o firmă controlată de finul lui Dorin Cocoș, soțul Elenei Udrea la acea vreme, cea care fusese numită șefa Cancelariei Prezidențiale.

Ironia sorții face ca, în 2009, Elena Udrea să blameze autoritățile și instituțiile publice care au vândut terenuri și hoteluri din stațiunile românești “unor pesedişti fruntaşi ori a unor acoliţi ai lor, pe preţuri de nimic şi fără nicio obligaţie legată de desfăşurarea activităţii de turism”. Fostul ministru al Turismului a menționat și cazul stațiunii Mamaia, uitând să precizeze însă că unul dintre „fruntașii“ care au pus mâna pe bijuteriile litoralului este chiar soțul său de la acea vreme, prin fratele finului său, și prietenii acestuia.

De remarcat este și faptul că între primarul Constanței și ministrul Turismului nu au existat dispute aprinse ori replici tăioase, cu două excepții, mai degrabă de fațadă, doar pentru ca în rândul opiniei publice să nu apară suspiciuni cu privire la relațiile dintre cei doi politicieni aflați în tabere diferite. Acest aspect este cu atât mai curios cu cât, cel puțin oficial, Radu Mazăre s-a aflat într-un deja celebru război cu fostul președinte Traian Băsescu. Dar, iată, nu și cu protejata acestuia.

Ba mai mult, în 2009, în apogeul războiului cu Traian Băsescu, Radu Mazăre o complimentează în public pe Elena Udrea, fiind convins de bunele sale intenții: „Am încredere în bunele ei intenţii în ce priveşte turismul. Mi-a lăsat impresia unei persoane receptive şi doritoare să facă treabă”.

Nu în ultimul rând, nu putem să nu ținem cont și de zvonurile tot mai aprinse din 2009: tot mai multe voci din mediul politic și de afaceri, dar și din rândul societății civile, vorbeau despre finanțările generoase care plecau de la malul mării către Cotroceni, în campaniile electorale. Așa explicau, aceleași persoane, și longevitatea primarului,
cauzată și de lipsa opoziției politice din Constanța, dar și de contracandidații de paie pentru Primăria Constanța.

Așadar, iată cum ni se confirmă faptul că patrimoniul statului este, în cele mai multe situații, doar moneda de schimb pentru politicienii cu interese financiare transpartinice și cum, în cazul vânzării Palatului Reginei Maria din stațiunea Mamaia, un monument istoric ajunge tributul plătit de cei care trebuie să rămână în funcții cheie.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

10 ani in apararea mandatelor de Presedinte

Sursa: Pagina de politica

Fostul preşedinte Traian Băsescu a postat duminică pe pagina de Facebook un text în care face inventarul a ceea ce el numeşte „masiva operaţiune de denigrare” derulată de trei televiziuni: RoTV(probabil, acronimul România TV folosit de fostul preşedinte, n.r.), Rtv(probabil Realitatea TV) şi A3(Antena 3).

Băsescu afirmă că regimul Năstase-Voiculescu vrea să-şi ia revanşa pentru „toate loviturile primite” în decursul celor două mandate prezidenţiale.

În acest demers – susţine Traian Băsescu – se înscriu „punerea nejustificată sub sechestru a terenului agricol cumpărat legal de Ioana (…) punerea mea şi a ginerelui sub acuzare pentru şantaj sau arestarea unor persoane considerate emblematice în timpul celor zece ani de mandat„.

RoTV, Rtv, A3 sunt în campanie furibundă împotriva mea. Uneori, alimentate chiar de instituţii ale statului devenite obediente stăpînilor pentru că unii îşi doresc să fie veşnici în funcţii (…)

Fie că utilizezi epave ale regimului comunist angajate cu normă întreagă la cele trei televiziuni, fie că utilizezi familii întregi de rromi interlopi bine instruiţi de avocaţi de tip miliţian să facă declaraţii denigratoare la adresa mea, fie că sunt vîrfuri de lance ale turnătorului Voiculescu angajaţi sau foşti angajaţi ai trustului Intact, fie că sunt angajaţi ai turnătorului de tip nou Ghiţă, fie că sunt băsişti răspopiţi sau diverse specii de acoperiţi, toţi se străduiesc din răsputeri să anihileze două mandate de preşedinte şi să semene, fără pic de responsabilitate, ură şi minciună.
Oare ce v-a deranjat atît de tare în cei zece ani ?

(…)

Poate izolarea justiţiei de influenţa politicului ?

Poate faptul că nu am negociat cu niciunul dintre voi propria voastră ticăloşie ?

Poate faptul că văd în PSD şi PNL şi liderii lor acelaşi USL din vara lui 2012 ?

Poate faptul că nu am împărtăşit cu voi ilegalităţi şi nu am fost niciodată dependent de voi ?

Poate faptul că nu mai puteţi controla multe din instituţiile statului ?

Poate faptul că ţara nu mai este ca cea din 2004 ?

Fostul preşedinte încheie avertizând că se va bate „şi 10 ani, dacă va fi nevoie” pentru apărarea mandatelor sale.

 

 

 

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Predoiu-campanie electorala sustinuta din mita, dator la deputatul Musetel ( proprietarul Plafar)… Intrebati-l pe Bigiu

Sursa: EvZ

Brookerul Cristian Sima a scris pe Facebook că George Scutaru (foto stânga) i-a fi nanțat campania lui Predoiu din 2008

Mita de 170.000 de euro, investită de baronul de Buzău, Cristinel Bîgiu și de fostul consilier prezidențial, George Scutaru, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, a fost cu folos. Cu publicitate cumpărată din mită, organizația liberală din Buzău a ajuns în 2008 pe podiumul partidului. Ea a fost întrecută doar de colegii din Giurgiu, Călărași și Botoșani.

PNL Buzău a reușit să obțină trei mandate de parlamentar: unul de senator și două de deputat. Cel mai bun scor electoral din ultimii 19 ani, declara, în 2008, Bîgiu. „Suma de 170.000 euro, primită în numerar de Scutaru George-Adrian de la Bîgiu Cristinel, a fost disimulată prin încheierea de contracte de publicitate, fiind folosită în campania electorală din anul 2008”, scriu procurorii.

Armele de luptă

Materiale promoționale, bannere, reclamă în mass-media sau evenimente artistice au făcut parte din armele de luptă ale liberalilor. Unul din principalii sponsori oficiali din 2008 ai PNL este Alexandra SRL Buzău, care a donat la PNL suma de 70.000 de lei. Firma este controlată de Florin Colgiu, finul lui Bîgiu, cercetat pentru complicitate la luarea unei mite de către nașul său.

Scutaru a făcut, în 2008, două donații în bani la PNL, în total 48.800 de lei, circa 85% din totalul câştigurilor sale.

Cine au fost candidații PNL Buzău din 2008

CAMERA DEPUTAȚILOR

● Adrian-George Scutaru (Colegiul 1) a fost ales. Este vorba de postul de deputat de Nehoiu, localitate în care Bîgiu anunța că vrea să instituie un fief liberal.

● Robert-Viorel Cioveanu (Colegiul 2) a fost învins de Adrian Mocanu (PSD). Doctorul veterinar nu a reușit să-l învingă pe fiul baronul PSD de Buzău, Vasile Mocanu.

● Titi Holban (Colegiul 3) a fost ales. Actualul parlamentar UNPR a câștigat un colegiu format în jurul orașului Râmnicu Sărat. A fost una dintre surprizele alegerilor legislative din Buzău. Holban a fost trimis în judecată, în decembrie 2014, pentru trafic de influență.

● Carmen-Mariana Tudor (Colegiul 4) a fost învinsă de Valeriu Alecu (PDL). Candidata liberală era și este și la acest moment consilier județean. A fost sprijinită de Bîgiu, în 2012, pentru un al doilea mandat de consilier județean.

● Cătălin-Marian Predoiu (Colegiul 5) a fost învins de Marian Ghiveciu (PSD). Fostul ministru al Justiției a candidat într-un colegiu din jurul orășelului Pogoanele. Contracandidatul, Marian Ghiveciu, a fost trimis în judecată de DNA pentru la infracțiunea de abuz în serviciu privind retrocedări imobiliare.

● Constantin Ionescu (Colegiul 6) a fost învins de Carmen – Ileana Moldovan (PSD). Fostul viceprimar al Buzăului, Constantin Ionescu, nu a avut nicio șansă în fața Ileanei Moldovan, fosta reporteriță a Antenei 1. Dacă nu s-a putut parlamentar, Ionescu s-a mulțumit cu funcții în administrația locală, acum fiind consilier local în orașul Buzău.

● Aurelian Podeanu (Colegiul 7) a fost învins de Cezar-Florin Preda (PDL). Medicul Aurelian Podeanu, consilier județean între 2008-2012, a pierdut lupta cu liderul PDL de Buzău de la aceea vreme, Cezar Preda.

SENAT

● Lucian –Alexandru Sălcuțan (Colegiul 1) a fost învins de Viorel Constantinescu (PDL). Sălcuțean este unul dintre avocații cunoscuți din Buzău, el a fost învins de Viorel Constantinescu, președintele CJ din 2000-2004.

● Marian-Cristinel Bîgiu (Colegiul 2) a fost ales. În fieful din Nehoiu, Cristinel Bîgiu nu a avut nicio problemă în a câștiga colegiul.

● Nicolae Mărăcine (Colegiul3) a fost învins de Vasile Ion (PSD). Lupta cea mai încleștată a fost dată de directorul ANIF București de la aceea vreme, Nicolae Mărăcine, și Vasile Ion, șeful de atunci al PSD – Buzău.

Declarația lui Cristinel Bîgiu

George Scutaru este anchetat de DNA sub control judiciar, pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani. Totul începe luna trecută, după ce Cristinel Bîgiu, președintele CJ Buzău, a recunoscut că a primit mită și că banii i-a folosit în campania electorală. Șpăguitorul este primarul din Jilava, Adrian Mladin, care a dat două mite pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra a 15 hectare de teren în orașul Buzău. Prima, de 1,1 milioane de euro a fost împărțită: 500.000 de euro ministrului de Interne Cristian David și 600.000 de euro fostului șef de cabinet al ministrului, Roger – Valeriu Nițescu. Cea de-a doua, 1 milion de euro, a ajuns la Bîgiu. „În mod concret, circa 250.000 de euro au ajuns în campania electorală, iar restul i-am dat unor persoane pe care deocamdată nu doresc să le nominalizez”, declara Bîgiu.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Specialisti in…fuga de justitie

Sursa: EvZ

Deputatul Ion Diniță (PC) FOTOGRAFII: NICU DÎRDÎIAC

Frica de severitatea sentințelor date de judecătorii supremi în dosarele de corupție, îi face pe politicienii acuzați de corupție să renunțe la fotoliul de parlamentar. Cel care a lansat această modă a ajuns după gratii.

Doi parlamentari, Dănuț Culețu (PNL) și Ion Diniță (PC), trimişi în judecată de procurorii DNA, şi-au dat demisia ieri din Camera Deputaţilor. Primul efect al demisiilor: procesele acestora se vor muta de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) la instanțe inferioare din teritoriu.

Felix: „Tribunalul nu e Justiție?”

Este exact strategia folosită de Dan Voiculescu (PC), în 2013, atunci când a demisionat din Senat. Dosarul a fost mutat la Tribunalul București. Întrebat de ce fuge de Curtea Supremă, Voiculescu a reacţionat: „Încă o dată, Tribunalul nu e Justiție? De ce, Justiție se face numai la ÎCCJ? Adică Tribunalul nu e Justiție, nu are judecători?”. Curtea Supremă a dat, în ultimii ani, mai multe sentințe grele în cazurile unor demnitari acuzați de corupție.

Exemplul lui Dan Voiculescu a fost pus în aplicare şi de alţi parlamentari: Olosz Gergely (UDMR), Iosif Secășan (PNL) sau, recent, Oana Niculescu- Mizil (PSD). Un caz aparte este cel al fostului deputat Stelian Ghiță Eftimie (PDL), acuzat de conflict de interese, după ce şi-a angajat ginerele la cabinetul parlamentar. Fostul parlamentar a preferat să încheie un acord de vinovăție cu procurorii şi a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Purtătorul de cuvânt al deputaţilor PNL, Cristina Pocora, a declarat, ieri, că Dănuţ Culeţu şi-a dat demisia, deoarece are un dosar în instanţă. „Și-a dat demisia pentru că a vrut să nu implice pe nimeni, nici imaginea Parlamentului, nici pe cea a PNL”, a spus Pocora.

Procesele de corupție

ION DINIȚĂ (53 de ani) a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pe 17 decembrie 2014, în dosarul președintelui CJ Brașov, Aristotel Căncescu (PNL). El este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și complicitate la abuz în serviciu. Curtea Supremă respinseseră toate excepțiile ridicate, a început judecarea pe fond, iar următorul termen este pe 7 aprilie.

DĂNUȚ CULEȚU (64 de ani) a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pe 22 decembrie 2014, pentru fapte făcute în calitate de prefect de Constanța. Acuzația: abuz în serviciu. Curtea Supremă a respins pe 22 februarie toate excepțiile ridicate de avocații săi. Dosarul era la Completul de cinci judecători, termen: 7 aprilie.

Ce s-a întâmplat cu ceilalți demisionari

DAN VOICULESCU

Dan Voiculescu (68 de ani) a demisionat de trei ori din Senat (2007, 2012 și 2013) pentru a tergiversa dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare. În final, două instanțe inferioare l-au găsit vinovat pentru spălare de bani: Tribunalul București- 5 ani, în faza de fond, și Curtea de Apel București- 10 ani- în apel. Dan Voiculescu este închis din 8 august 2014 la Penitenciarul Rahova.

Dan Voiculescu

OANA NICULESCU – MIZIL

Oana Niculescu- Mizil (40 de ani) a demisonat pe 18 martie 2015 din Camera Deputaților, imediat după ce iubitul său, Marian Vanghelie, a fost reținut pentru o mită de 90 de milioane de euro. Oana este cercetată de DNA pentru operațiuni de comerț, incompatibile cu funcția de parlamentar. Calitatea de deputat a trimis cazul la Curtea Supremă. Dosarul va fi mutat la Curtea de Apel București.


Oana Niculescu Mizil

OLOSZ GERGELY

Olosz Gergely (39 de ani) a demisionat pe pe 13 mai 2013 din Camera Deputaților. În momentul demisiei, dosarul în care era acuzat de DNA pentru trafic de influență era pe rolul Curții Supreme. Cazul a fost trimis la Tribunalul București. Olosz a fost condamnat, inițial, la 7 ani de închisoare, dar sentința a fost anulată. Procesul este pe rolul Curții de Apel București.

 

OLOSZ GERGELY

IOSIF SECĂ ȘAN

Iosif Secășan (61 de ani) și -a dat demisia din Senat pe 8 aprilie 2014, după ce procurorii DNA au început ancheta împotriva sa pentru complicitate la luare și dare de mită. Dosarul său a fost trimis în judecată la Tribunalul Caraș –Severin. Pe 25 martie, Secășan a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare și 90 de zile de muncă în folosul comunității.

IOSIF SECĂ ȘAN

 

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Cabinetul 2-varianta proasta

Sursa: EvZ

Victor Ciutacu langa tonomat (Foto: Evz)

Realizatorul România TV Victor Ciutacu a scris un editorial pe blogul personal despre Alina Gorghiu. Jurnalistul se arată profund dezamăgit de reacţiile publice ale liderului PNL, despre care spune că l-a promovat, însă, acum, după ce a reuşit să ocupe o funcţie importantă are un comportament agresiv faţă de colegii din sfera politică. Moderatorul tv a comparat-o pe Alina Gorghiu cu Elena Udrea şi Elena Ceauşescu. După reacţia jurnalistului, preşedintele PNL a scris pe pagina de Facebook un comentariu pe marginea acestui subiect.

Victor Ciutacu crede, de asemenea, că mai devreme sau mai târziu, Alina Gorghiu va trebui să dea explicaţii pentru afacerile necurate în care ar fi implicată. Jurnalistul susţine că preşedintele PNL va avea parte de o “cădere” politică în momentul în care numele ei nu va mai avea acelaşi impact pentru public.

“Mă uit la tine, mă frec la ochi și nu-mi vine să cred ceea ce văd. Proastă mână am la oameni. Te-am susținut, deschis, transparent, asumat. Păreai altfel, tinerică, splățică, istețică. Ai fost una dintre invitatele mele preferate. Aveai discurs, atitudine, comportament cuviincios. Prost am fost! Am contribuit, din păcate, la zămislirea unui monstru. Asta ai ajuns, un monument de arivism, de ipocrizie și de obrăznicie, un munte de lipsă de scrupule. Ai luat-o, în pas alergător, pe urmele Elenei Udrea. Dar parcă nici măcar ea nu-și luase viteză atât de repede.

Știi bine cum ai ajuns președinte al PNL, sper că nu e nevoie să detaliez. Azi îți execuți, fără milă, colegi de partid în fața cărora acum doi-trei ani de zile erai ca un pudel. Dai cu rahat în oameni fără sprijinul cărora nu ai fi ajuns în veci ceea ce ești. Reciți lecții de cinste, morală și corectitudine în contextul în care se stă cu curul, la ordin, pe dosarele tale. Nu te mai legitima cu hârtia de la DNA, care susține că n-are în lucru nici o anchetă penală cu tine. Și Elena Udrea a avut câteva. Și nu i-a folosit la nimic. Pentru că nu era momentul. Când se va da verde la execuția ta, deontologii care îți suflă-n pene vor fi alimentați cu informații. Și, astfel, lumea va afla și cum ai fost asociată cu Pinalti în firma de energie, și cum a ajuns taică-tău director la Electrica în guvernarea Tăriceanu, și cum ai luat pe cabinetul de avocatură contracte de reprezentare (tot) cu Electrica, și cîți bani ai făcut cu AVAS-ul condus de Tase Atanasiu, și cum ai ajuns arbitru la Curtea lu’ Mișu Vlasov. Și multe altele, Alina, pentru că n-ai priceput nimic din ceea ce i se întâmplă Elenei. Iar tot ce faci azi, cu precădere aberațiile juridice pe care le susții și nesocotirea unor libertăți cetățenești fundamentale, va fi folosit mâine, doar că împotriva ta, când tu vei deveni ținta.

Mă uit iar la tine, Alina Gorghiu. Văd o femeie încrezută, încrâncenată, schimonosită de ură și de nerăbdarea de a se ajunge, o politrucă dispusă să facă orice (inclusiv să bați palma cu un Vanghelie care te-a umilit ani de zile ca pe ultimul câine de pripas) pentru a parveni. În spatele tău, cei care-ți zâmbesc în față îți spun Elena Udrea a PNL. S-a schimbat alesul, s-a schimbat și femeia determinantă. Ți se pare că toată lumea e a ta. La 25 de ani de la căderea comunismului, ai ajuns un fel de Elena Ceaușescu, doar că mai vizibilă, mai ahtiată de putere și cu Blackberry pe birou. Urâtă transformare ai suferit. Sau poate doar îți scoți la iveală caracterul. Te-ai suit în lift și-i scuipi în cap, printre gratii, pe ăia care urcă pe scări. Să vezi senzație tâmpită când liftul cade-n gol…

Dimineața, pe răcoare, înainte să te apuci să mai schimbi olecuță lumea, tu chiar ai curaj să te uiți la tine în oglindă?”, se arată scris pe blogul personal a lui Victor Ciutacu.

Alina Gorghiu se apără spunând că “După votul ferm de astăzi (miercuri, 25 martie) al PNL, am devenit ținta unor atacuri concertate, din partea liderilor PSD, în frunte cu Victor Ponta și consultanții formali sau informali ai PSD. Există un fir roșu, aproape și la propriu, în toate atacurile la persoană care s-au dezlănțuit asupra mea.

Mă aștept, în perioada imediat următoare, la o dezvoltarea a acestei ofensive, pe modelul consacrat deja în cazul altor adversari politici ai lui Victor Ponta.

Atacul la persoană, linșajul mediatic prin toate televiziunile și platformele pe care le controlează, amenințările și intimidarea sunt singurele arme pe care Ponta și PSD le mai deține.

Îl transmit lui Victor Ponta că, cel puțin în privința mea, este o strategie greșită, fără efectele scontate.

Voi continua să arăt că PSD este corupt, voi continua să cer egalitate între cetățenii României și parlamentarii PSD, nu mă voi opri în a sancționa dublul limbaj și inconsistența în actul de guvernare.

Românii au nevoie de adevăr și de o resetare politică”, a scris preşedintele PNL pe reţeaua de socializare.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,