Tag Archives: radio romania actualitati

23 March 2016
News

SRR – GRUP INFRACŢIONAL ORGANIZAT DE MICULESCU SAU DOAR GRUP ?

Sursa: Sfin.ro

CUM SE CONFISCĂ PUTEREA

Organizarea camarilei, pentru confiscarea întregii puterii în SRR, începe pe la sfârşitul anului 2013 sub coordonarea PDG Ovidiu Miculescu, fost colaborator al Securităţii, declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securătății şi găsit incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI), după ce a ocupat simultan funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al SRR şi pe cea de manager în Societatea Română de Radiocomunicaţii, în perioada 29 iunie 2010 – 4 iulie 2012, întrucât a deţinut, simultan, funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi pe cea de manager în cadrul Societăţii Române de Radiocomunicaţii.

Într-o interpelare adresată Guvernului României, senatorul Valer Marian spunea: „De ce este menținut în funcția de președinte al Consiliului de Administraţie al SRR domnul Ovidiu Miculescu, după ce Agenția Națională de Integritate l-a declarat incompatibil și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a declarat colaborator al Securității, iar contestațiile formulate împotriva celor două decizii i-au fost respinse în justiție? Solicit răspuns scris”

Personaj uns cu toate alifiile, trecut şi pe la şcoala bătrânului securist, Stăpânul Antenelor, Dan Voiculescu, PDG Ovidiu Miculescu, profită de susţinerea politică de care beneficiază şi începe să-şi aducă aproape acoliţii, întâi pe funcţii de consilieri ai cabinetului PDG pentru ca, la numai câteva luni distanţă, în februarie 2014 toţi aceştia să devină directori sau şefi de servicii. Vorbim aici despre Bogdan Negulescu, Dana Simona Dumitrescu, Albertina Năstase, Marius Furdui şi Geanina Negreanu care au susţinut concursul de ocupare a posturilor respectiv în faţa unei comisii de examinare condusă tocmai de mentorul lor, PDG Ovidiu Miculescu. Mai mult, aceştia sunt singurii candidaţi înscrişi la concursul de ocupare a posturilor, cu alte cuvinte, au concurat ei cu ei în faţa propriului tătuc. Vă daţi seama câtă pregătire, câte emoţii…

Este o situaţie clară de conflict de interese şi abuz în serviciu atâta timp cât avusese relaţii de muncă, cu toate aceste personaje, în ultimii cinci ani. Se pare că, tot pentru aceste personaje, au fost create posturi noi în organigramă SRR, posturi care nu existau înainte de anul 2013. Posturi noi, funcţii noi, salarii noi şi beneficii pe măsură, aşa, ca să fie masa bogată şi oamenii mulţumiţi pentru ca, la rândul lor să facă totul pentru a-şi mulţumi şeful, mentorul, PDG-ul.

GRUP INFRACŢIONAL SAU DOAR GRUP?

Nu se poate afirma la acest moment dacă s-a format un grup infracţional dar cu certitudine s-a format un grup care, ca orice grup cu siguranţă are nişte scopuri. Probabil a venit momentul ca autorităţile, organele de control să verifice aceste scopuri, până nu e prea târziu… Ar fi cu adevărat trist să asistăm pasivi şi la „îngroparea” Radiodifuziunii, cu toată istoria, construită cu migală de profesioniştii adevăraţi care s-au aşezat de-a lungul timpului în faţa microfoanelor şi au vorbit poporului.

ULTIMA LOVITURĂ DATĂ LIBERTĂŢII

Ca o ultimă argumentaţie vă mai spun că în data de 24.02.2014, este adoptată de Consiliul de Administraţie al SRR, Hotărârea nr. 232, menită să mai lovească încă odată în drepturile şi libertăţile angajaţilor SRR. Luată în baza Notei de Fundamentare emisă de Direcţia Managementul Resurselor Umane şi Servicii Centralizate condusă de prietenul Bogdan Negulescu, pentru care a şi fost creată, Hotărârea nr. 232 care modifică articolul 34 al Codului de conduită etică în Societatea Romana de Radiodifuziune prin adăugirea unui nou paragraf (7). Acest paragraf derogă de la regulă confidenţialităţii datelor pe care Consilierul de etică al SRR, la cerere, va trebui să la pună la dispoziţia comisiei de cercetare disciplinară. Până acum, orice angajat al SRR putea să se adreseze consilierului de etica fiind apărat inclusiv de regula confidenţialităţii. La Art .33(2) din Codul de conduită etică în SRR se stipulează „(2) Prin activitatea sa, consilierul de etică nu poate influenţa derularea procedurii disciplinare din cadrul SRR, desfăşurată în conformitate cu prevederile Codului muncii – Legea nr.53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau a altor proceduri de cercetare desfăşurate în conformitate cu reglementările interne ale SRR.” Iar la Art. 34(5) „Consilierul de etică analizează actele şi faptele pentru care a fost sesizat, cu respectarea confidenţialităţii privind identitatea persoanei care a făcut sesizarea.” Acum, al acelaşi Art. 34, apare paragraful (7) care spune: „(7) Sesizarea prevăzută la alin. (1) precum şi orice alte documente din dosarul de caz al consilierului de etică, referitoare la această, pot fi puse la dispoziţia comisiei de cercetare disciplinară prealabilă, în baza unei solicitări scrise în acest sens, adresată consilierului de etică.” Păi, cum rămâne cu paragraful 2, cu respectarea confidenţialităţii persoanei care a făcut sesizarea?

Şi nu se opresc aici… Comitetul director solicită aceleiaşi direcţii pentru Managementul Resurselor Umane şi Servicii Centralizate, aceluiaşi prieten devotat, Bogdan Negulescu,„elaborarea în regim de urgenţă a noii versiuni a Codului”. Cum va atâta această nouă versiune a Codului, vom vedea dar, scuzat să-mi fie scepticismul, nu cred că va fi de bine pentru angajaţii SRR.

(Citeşte aici, integral, Hotărârea Nr. 232/24.02.2016, Codul de conduită etică în SRR şi Nota de fundamentare)http://www.radioromania.ro/files/Consiliu%20de%20Administratie/04/Hotarareanr.232refcompletareCoddeConduitaEtica.pdf

Un grup de „şmecheri”, conduşi doar de propriul interes, aflaţi în slujba unui dinozaur securist pot distruge într-o clipă tot: istorie, tradiţie, respect, cariere, oameni. Aceşti monştri apar şi ajung la putere doar pentru că sunt lăsaţi să o facă.

Tagged , , , , , , , , ,
27 November 2015
News

Situatie exploziva la Radio Romania

Sursa: Evz

Gabriel Basarabescu îmi spune de la bun început că acceptă să dialogheze despre situația din Radio România dacă precizez din start că vorbește din poziția de co-președinte al Sindicatului Profesioniștilor din Media și Cultura Română și în calitate de avertizor public. M-am conformat, după cum se vede, dar tot nu înțeleg de ce pentru un angajat al unei instituții publice, mai ales din zona mass-media, libertatea de exprimare încă e un lux pe care doar puțini și-l pot permite.

 – Robert Turcescu: Ce se întâmplă cu Radio România? Tonul Radioului Public a devenit foarte comercial…

– Gabriel Basarabescu: Da, percepția ta este foarte corectă, din păcate! În lipsa unei strategii concrete și asumate, în lipsa totală a unor obiective, zona editorială a devenit la Radio România extrem de firavă atât în conținut, cât și în formă. Asemeni zâmbetului formal al negustorilor din magazine, este din ce în ce mai greu să crezi în ceea ce Radio România îți oferă. Colegi jurnaliști din Germania ne-au spus că în momentele de criză cetățenii germani apelează mai ales la posturile publice pentru informare. La noi nu se va întâmpla asta până nu renunțăm la simpla „bifare” a evenimentelor și nu începem să ne implicăm sincer și profund în prezentarea și deslușirea actualității în acord cu legea de funcționare a Radioului Public.

– De ani de zile se vorbește despre politizarea Radio Romania. Cel mai rău părea să fi fost pe vremea lui Năstase, azi cum e?

– Cu siguranță este mult mai rău! Și asta nu pentru că atunci ar fi fost mai bine, dar iată doar un exemplu: achiziționarea cel puțin dubioasă a „sistemului informatic integrat“, o investiție de peste 10 milioane de euro, care nu a funcționat integral niciodată. Crezi că am putea numi treaba aceasta „micul EADS”? Totul s-a petrecut cam în aceeași perioadă și cam cu aceleași firme!

– Asta sună mai degrabă a dosar pentru DNA, eu mă refeream mai ales la partea editorială.

– Da, din punct de vedere editorial este mult mai rău, calitatea programelor și a oamenilor de la microfon a scăzut dramatic, legătura cu ascultătorii aproape că a dispărut, iar muzica este redusă la o repetare halucinantă a câtorva piese și asta la ordinele unor DJ fără studii de specialitate în contextul în care Radio România încă are cea mai bună echipă de specialiști în domeniu și, atenție, cea mai importantă fonotecă din țară!

– Mai mulți angajați ai Radioului Public mi-au vorbit în particular, dar chiar și așa cu multă teamă, despre cenzura impusă la nivel editorial de actuala conducere. E adevărat? Cum se manifestă această cenzură?

– După ce am acuzat public lipsa oricărei strategii la Radio România, a apărut un fel de strategie care conține… șase obiective în șase rânduri. Ceva hilar, evident. În schimb, noua echipă de management a creat rapid un alt regulament intern al instituției care conține douăzeci și opt de pagini! Din păcate, frica și amenințările domnesc astăzi în Radio România și în această situație foarte mulți dintre colegii noștri ezită să-și arate adevăratele sentimente și păreri față de ceea ce se întîmplă în instituție.

– Concret, cum se exercită cenzura editorială ?

– Cenzura este aplicată sub mai multe forme. Una dintre ele constă în tratarea simplistă a evenimentelor, ideea de a prelua și de a „merge” pe o știre fiind de domeniul trecutului, genurile jurnalistice dispărând aproape în totalitate din grila de programe. O alta constă în „fracturarea” mesajului, adică prin aplicarea unor forme care dictează fondului. Acest lucru se face cu ajutorul unor grile numite „ceasuri” și care reprezintă principala formă de blocaj în relația cu ascultatorii, reducând mesajele la aproximativ 2 – 3 minute, indiferent de subiecte sau de invitat. Formula tip DJ este nu doar agreată, ci chiar impusă tuturor jurnaliștilor din Radio România.

– Radioul Public e condus de Ovidiu Miculescu, un apropiat al fostului premier Ponta. S-a simțit și se simte acest lucru în linia editorială?

– Da, categoric! Nu am avut niciodată senzația că Ovidiu Miculescu dorește să înțeleagă în ce instituție a intrat, ce responsabilități are în calitate de președinte-director general și, mai ales, cât de mult îl obligă tradiția Radio România. Din start ne-a spus că în opinia lui radioul este o industrie, că mașină și secretară a avut mai mereu și că, dacă tot este aici, apăi „va încerca să ne ridice din picajul de audiență și de credibilitate în care ne aflăm”. Nu a încercat niciodată să vadă ce se făcea aici, nu a făcut un ”inventar” al jurnaliștilor existenți, ba chiar din primele săptămâni de directorat a început să angajeze oameni ale căror studii și realizări profesionale au rămas un mister. Un bun manager ar fi încercat mai întâi sa folosească angajații instituției și doar dacă aceștia nu ar fi fost capabili se puteau aduce oameni din afară. Dar cum să faci asta dacă nu ai nici strategie și nici obiective, iar interesele momentului sunt cu totul altele?

– Miculescu susține însă în permanență că din punct de vedere financiar Radio România stă excelent în comparație cu TVR, spre exemplu.

– Dacă a bloca producția editorială și a declara mai apoi că ai un plus de 1.800.000 de euro înseamnă o „bună guvernare“… Banii sunt veniți din taxa radio , de la oameni, și nimeni nu ar avea voie să facă ce vrea cu ei. Între timp, numărul posturilor de conducere a crescut îngrijorător, iar salariile de la acest nivel depășesc în multe cazuri echivalentul a 2000 sau chiar a peste 3000 de euro. Despre al doilea om în Radio, directorul de programe Marius Furdui, se aude că n-ar avea nici măcar o diplomă de licență. Nu știu dacă e adevărat, dar știu că nu și-a publicat CV-ul pe site așa cum îl obligă legea și că se complace într-o tăcere cel puțin suspectă. Și nu e singurul într-o astfel de situație.

-Care e azi dimensiunea de “serviciu public” pe care o îndeplinește Radio România? Cu ce se distinge de radiourile comerciale?

-Din păcate diferențele sunt din ce în ce mai mici. Știrile sunt tratate la fel, muzica este ”rotită” pe aceleași principii, este foarte trist și foarte frustrant. Culmea este că în nenumarate cazuri, probleme cu adevărat importante pentru români, dezbătute, spre exemplu, în exclusivitate în emsiunile mele, au fost preluate și dezvoltate de posturi private. Să fim bine înteleși, nu acuz nimic aici, bravo lor că au prins din zbor ideile, dar vă rog să mă credeți că este dureros să știi că Radio România ar putea face infinit mai mult, să vrei să faci și să nu fie voie!

– Ce s-a întimplat cu proiectul Radio România de la Chișinău?

-Oh, problema Radio Chișinău poate acoperi un interviu în sine! Este o altă durere a mea  faptul că deși s-au împlinit trei ani de când acest post face parte din familia Radio România, audiența lui în zonă este extrem de scăzută, iar importanța sa în mentalul colectiv aproape că nu există. Audiența este mică nu pentru că n-am putea s-o creștem,  întelegeți? Vorbim de o piață în care posturile rusești aproape 70%  din ofertă,  iar puținele posturi în limba română sunt doar comerciale, cu excepția Radio Moldova care are limitări evidente. În acest context, importanța Radio Chișinău consider că este strategică, dar cei ce conduc azi Radio România probabil că nu văd lucrurile așa.

 

Tagged , , , , , , ,
9 November 2015
News

Miculescu Ovidiu- comunist,criptozaur,incompetent…acest General Oprea – Plagiator al pozitiei de General Manager…De ce astepti sa te scoatem de urechi de pe fotoliul de la Radio Romania?Da-ti demisia !

Sursa: Reportervirtual

BNS şi sindicaliştii din ” SPMCR ” au trimis un mesaj către comisiile de cultură din Parlament prin care reclamă situaţia de la Radioul Public. 

Sindicaliştii reclamă „cenzura sui generis” dar şi „marginalizarea unor emisiuni” în cadrul Radioului Public. Comisiile de cultură din Parlament sunt alertate de către sindicalişti de faptul că „Radio România se află într-o situaţie foarte dificilă, vulnerabilităţile fiind mai numeroase ca niciodată”.

Iată comunicatul:

În atenţia Comisiilor de cultura ale Parlamentului României

Cu privire la  felul în care Socieatea Română de Radiodifuziune a reflectat recenta tragedie de la Clubul Colectiv, precum şi mişcările societăţii civile care i-au urmat, Blocul National Sindical şi Sindicatul Profesionistilor din Media şi Cultura Română (SPMCR) semnaleaza următoarele aspecte deosebit de grave:

Reflectarea cu întârziere a evenimentelor, deşi radioul naţional ar fi trebuit să fie principalul canal de informare. În noaptea tragediei programele au rămas neschimbate .

 Totodată tragem încă o dată un semnal de alarmă şi asupra felului în care administraţia Miculescu procedează la o cenzură sui generis, marginalizând emisiuni ale Radio România Actualităţi în care personalităţi ale vieţii culturale şi politice au luat atitudine cu privire la evenimentele actuale şi a iminenţei unei schimbări structurale a clasei politice.

Devine clar un fapt pe care SPMCR l-a semnalat ( presei şi forurilor responsabile) încă de la începutul acestui an, şi anume imposibilitatea Radio România de a face faţă  situaţiilor speciale, fiind implicit incapabilă să servească interesul public. Inexistenţa unui management al situaţiilor de criză precum şi a unor echipe care să se plieze pe evenimente, este dovada ineficacitaţii flagrante a radioului public în faţa unor provocări, dar şi o consecinţă a unui management dezastruos, care face abstracţie de  îndatoririle pe care le are o societate naţională publică.

Radio România şi TVR sunt în mod normal  SINGURELE  “unelte” pe care se pot baza autorităţile în comunicarea cu teritoriul în situaţii de criză sau de conflict, sistemele de securizare şi obligaţiile pe care le au conform legii , făcând din aceste două  instituţii  partenerii Sistemului National de Securitate. Şi cu toate acestea, administratia Miculescu ( incompatibilă, abuzivă, securistă, ilegală etc) a ignorat aceste responsabilităţi, preocupată fiind de a angaja şi proteja interese personale, de gaşcă, de profit, în acest demers fiind sprijinită de Sindicatul Liber al Lucratorilor din SRR ( SLLSRR), devenit o unealtă aservită actualei conduceri.

In concluzie  este evident faptul ca la ora actuală, Radio România se află într-o situaţie foarte dificilă, vulnerabilităţile fiind mai numeroase ca niciodată , instituţia fiind practic în imposibilitatea de a face faţă potenţialelor provocări sau situaţii de criză –  si deci incapabila sa-si faca datoria de radio public în coordonare cu celelealte structuri ale statului.

 

Presedinte BNS

Dumitru Costin

BEX SPMCR

Gabriel Basarabescu

Valentin Ciobanu

Michaela Platon

Adriana Varlam

Tagged , , , , , , , , , ,
2 September 2015
News

Dinozaurul Politic Ovidiu Miculescu si numirile frauduloase din Radioul Public

Sursa: Stiriexclusive.ro

Mesaje compromițătoare dintre Ovidiu Miculescu (șeful Radioului Public) și un membru al Consiliului de Administrație au fost publicate pe blogul Sindicatului Unit al Salariaților Radio-România, iar acestea ne arată cum se ajunge în fruntea unei instituții. Prin lobby în parlament, pe lângă premier, dar și multă muncă, a susținut într-un mesaj Nicoleta Balaci, membru în CA în locul lui Adrian Moise, liderul SUS România (aflat încă în procese cu SRR).

Discuțiile au pornit de la faptul că Miculescu ar fi evitat-o pe Balaci, iar aceasta i-a trimis câteva e-mail-uri în care l-a făcut arogant și i-a  zis ca nu cumva să uite cum a ajuns acolo, adica șef al Societății Române de Radidifuziune. Detalii găsiți direct la sursa citata.

Tagged , , , , , ,
9 July 2015
News

Dinozaurul comunist de la Radio Romania – Demisia

Sursa: Reporter Virtual

Situaţia din Radioul Public a ieşit de sub control. Angajaţii spun că sunt terorizaţi efectiv de preşedintele Ovidiu Miculescu. 

Prin ce se traduce această situaţie de panică şi tensiune din Radio? Surse din interior spun că atât managerii cât şi angajaţii sunt supuşi unui şantaj prin care le este ameninţat locul de muncă. Concursuri trucate, şedinţe în care se jigneşte, contracte prelungite din săptămână în săptămână – unde s-a mai auzit aşa ceva la o instituţie serioasă – plus ceva absolut halucinant, demisii în alb solicitate la angajare, pentru a avea oamenii la mână!

Şefii de la Actualităţi, contracte săptămânale

Unul dintre abuzurile care i-au revoltat pe jurnaliştii din Radioul Public este „inventarea” contractelor săptămânale. Şefii de la Actualităţi, Nicu Popescu şi Emilian Blânda au avut, la ordinul lui Miculescu, contracte făcute pe săptămână, lucru care a creat o presiune incredibilă pe cei doi. „Lui Nicu Popescu şi Emilian Blânda li se prelungea contractul din săptămână în săptămână, acum nu s-a mai prelungit deloc”, a spus sursa din Radio.

Managerii au semnat demisii în alb la angajare

O practică venită parcă din vremurile tulburi ale FSN-ului.  Angajaţii Radioului spun că managerii au fost obligaţi ca la semnarea contractelor de muncă să semneze şi DEMISII ÎN ALB!!!!!!!!!!

„Se pare că toţi managerii din Radio au semnat demisia în alb”, a spus sursa. Dacă este adevărată această informaţie atunci practica este ilegală.

Dictatură asiatică

„Miculescu conduce Radioul pe modelul unei dictaturi asiatice”, spune sursa. Preşedintele Radioului Public se bazează pe câţiva oameni de încredere iar restul, de la jurnalişti la manageri sunt supuşi presiunilor. „Flavia Voinea şefa de la Bucureşti a şi plâns la un moment dat după o discuţie”, spune sursa.

O altă problemă ce ar putea erupe în aceste zile este problema concursurilor trucate. Mai mulţi oameni din conducerea Radioului spun că li s-ar fi cerut să angajeze pe posturi importante anumiţi oameni. Chestiunea se pare că a ajuns la Procuratura Generală.

Audienţele scad. Reclamaţie la Parlamentul European

Oamenii din Radio spun că situaţia echilibrată a instituţiei din punct de vedere financiar se datorează directorului economic, nu metodelor lui Miculescu.

„Avem un director economic de excepţie, un adevărat profesionist, lui i se datorează revenirea Radioului  „, spune sursa. În schimb, dacă balanţa financiară este una pozitivă, audienţele au scăzut. Un motiv îl constituie modul în care sunt realizate programele în condiţiile tăierii unor sporuri, a menţinerii unei grile mai mult de un an şi a atmosferei de presiune permanentă. Cu oameni terorizaţi de conducere, care se tem pentru locul de muncă, nu poţi face performanţă.

Radioul Public funcţionează pe grila de vară de anul trecut. Inclusiv în iarnă tot grila de vară a mers. Conducerea a dat un răspuns sec: Se schimbă doar la cererea publicului.

Situaţia a ajuns atât de departe încât se pare că un membru al CA, jurnalista  Ruxandra Săraru, ar fi vrut să reclame situaţia la Parlamentul European, la comisiile de specialitate. De altfel, Ruxandra Săraru a şi fost plecată în această săptămână la Strasbourg, lucru care confirmă această informaţie.

Sindicatele în vizorul lui Miculescu

Cel mai mare sindicat, cel puţin pe hârtie, este condus de Nicoleta Balaci, omul lui Miculescu. „Ea nu este aleasă ci numită”, spune sursa care indică faptul că preşedintele Miculescu vrea să controleze şi sindicatele.

Alte sindicate sunt cel al lui Valentin Moisă, SUS România, care protestează împotriva acestor abuzuri, şi SPMCR, Sindicatul Profesioniştilor din Media şi Cultura Română. Cei care contestă dictatura din Radio spun că sunt supuşi la presiuni de către conducere.

Tagged , , , , , , , , , ,