Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă de la PDL, ar fi primit o mită de 6,3 milioane de euro cash sau direct în contul din Elveţia al unei firme off-shore înregistrată în Charleston, Saint Kitts&Nevis din Antile (Caraibe), se arată în rechizitoriul DNA consultat în exclusivitate de G4Media.ro. Lucian Duță a fost trimis în judecată de DNA la sfârșitul lunii decembrie 2018, sub control judiciar pe cauţiune, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.
Duţă ar fi primit 800.000 de euro cash şi 5.500.000 de euro în cont. Cash-ul l-ar fi primit personal într-un garaj, într-o sală alăturată biroului de la CNAS, despre care susţinea că ar fi fost protejată împotriva înregistrărilor sau într-un apartament vecin şi care nu era pe numele lui, se arată în rechizitoriu.
Fostul pedelist ar fi primit mita, reprezentând un comision de 10% din valoarea contractelor IT acordate de CNAS, de la Radu Enache, reprezentantul Hewlett Packard (HP) România şi de la Irina Socol, reprezentantul subcontractantului Siveco România. Unul dintre contractele pentru care Lucian Duţă ar fi cerut comisionul de 10 la sută este cel din aprilie 2012 pentru implementarea Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate în valoare de peste 87 milioane de lei, adică peste 18 milioane de euro.
Enache şi Socol l-au denunţat pe Lucian Duţă, potrivit documentului citat.
Fostul preşedinte al CNAS ar fi pretins comisionul de 10%. susţinând că este nevoie de obţinerea unui „sprijin politic” pentru proiectele CNAS şi ar fi invocat relaţia pe care o avea cu preşedintele Traian Băsescu. Despre banii primiţi mită, Duţă a pretins că ar fi vrut să construiască o clinică medicală, însă până la urmă a investit într-o clădire de pe strada Jean Monnet din Bucureşti, pe care a vrut să o închirieze Ambasadei Egiptului.
Pus în faţa probelor DNA (denunţuri şi documente bancare din offshore), Duţă a recunoscut parţial acuzaţiile, în sensul că a admis doar mita primită în cont, nu şi pe cea cash, se arată în rechizitoriul DNA. Potrivit propriilor declaraţii la DNA, Duţă a negociat mita în iunie 2010, adică exact în perioada în care preşedintele Traian Băsescu anunţa tăierile de salarii pentru bugetari.
Vezi mai jos fragmente din rechizitoriul DNA, din declaraţiile martorilor şi apărarea inculpatului.
Reprezentantul HP România, Radu Enache, le-a declarat procurorilor:
„În cursul lunii ianuarie 2010 am fost sunat de dl. Ionuţ Popa cu care fusesem coleg de Lojă Masonică, care mi-a spus că dl. Lucian Duţă a fost nominalizat pt. funcţia de preşedinte al CNAS. Acesta mi-a facilitat o întâlnire cu dl. Duţă la un restaurant în apropierea pieţelor Universităţii – Rosetti. În cadrul discuţiei, dl. Duţă şi eu am menţionat importanţa dezvoltării proiectului SIUI (Sistemul Unic Integrat al Asigurărilor de Sănătate), dl. Duţă subliniind necesitatea obţinerii unui <<sprijin politic>> pentru proiectele de la CNAS, lăsând să se înţeleagă că e vorba despre <<sponsorizări>> pentru obţinerea acestui sprijin politic, de fapt era vorba despre plata unor comisioane (….)
Întrucât SIUI nu era folosit în judeţe şi trebuia să se treacă la o soluţie centralizată, am cerut doamnei Socol, directoarea Siveco, să îmi dea 100.000 de euro cash pe care i-am transmis dlui Duţă. Întâlnirea a avut loc în luna februarie 2010, nu îmi amintesc exact. Pentru a evita riscul de a fi văzuţi, dl. Duţă a venit la mine acasă, a parcat maşina, un BMW de culoare neagră, în garajul meu, i-am dat banii, i-a pus în portbagajul maşinii şi apoi a plecat”, a declarat Radu Enache la DNA.
Într-o altă declaraţie, el a adăugat:
„La lansarea proiectului Cardului Electronic de Sănătate, dl. Duţă şi-a manifestat nemulţumirea în legătură cu cuantumul comisioanelor primite de la Siveco pentru proiectele anterioare, solicitându-mi să găsim un alt partener prin intermediul căruia să se furnizeze comisioanele solicitate pentru obţinerea de „sprijin politic”.
Pentru câştigarea licitaţiei organizate de Imprimeria Naţională, HP a realizat un consorţiu cu firma Novensys, care avea expertiză tehnică legată de carduri şi colaborase anterior cu Imprimeria Naţională, în alte proiecte.
Din câte îmi amintesc, dl. Duţă mi-a solicitat un comision tot de 10 %, respectiv de un milion de euro. Această solicitare a fost făcută anterior câştigării licitaţiei. Nu îmi amintesc exact când, dar în mod cert înainte ca asocierea HP-Novensys să depună oferta. Îmi amintesc exact acest lucru pentru că suma solicitată drept comision de dl. Duţă a intrat în preţul ofertei partenerului Novensys (respectiv livrabilele furnizate de Novensys în oferta depusă de consorţiu a fost mărită cu suma comisionului).
De fapt, acest lucru s-a întâmplat la toate proiectele, în sensul că comisioanele cerute de dl. Duţă trebuiau stabilite anterior depunerii ofertelor întrucât cuantumul lor era inclus în cuantumul ofertei. În cazul comisioanelor furnizate de Siveco, nu am cunoscut valoarea lor exactă deoarece erau incluse în valoarea globală a ofertei subcontractorului Siveco (…)
Întrucât dl. Duţă a fost eliberat din funcţia de preşedinte ulterior câştigării licitaţiei pentru cardul electronic de sănătate, Novensys a refuzat să mai transfere acestuia comisionul solicitat de dl. Duţă. Dl. Duţă a insistat în numeroase rânduri să primească acel comision, evocând calitatea sa de preşedinte al PDL Sector 1 şi relaţia cu preşedintele Băsescu, faptul că PDL va reveni la guvernare”, este un alt fragment din declaraţiile lui Radu Enache de la HP România, la DNA, potrivit documentului consultat de G4Media.ro.
Lucian Duţă a fost eliberat din funcţia de şef al CNAS pe 8 mai 2012, în prima zi a Guvernului USL Ponta 1.
Potrivit documentelor firmei publicate în Monitorul oficial, compania Novensys Corporation este deţinută de Cezar Golumbeanu (78%) şi Andrei Caunii (22%).
Martorul Gabriel Iosif a declarat la DNA pe 26 septembrie 2017:
„Îl cunosc pe dl. Duţă Nicolae-Lucian de peste 20 de ani, fiind în relaţii de prietenie, de încredere cu acesta.
Sunt beneficiarul real, declarat în acte, al societăţii Eurotrust Invest Inc, înmatriculată în insula Saint Kitts&Nevis (Caraibe), cu conturi deschise în Elveţia.
Deşi figurez ca beneficiar real, toate fondurile care au intrat în conturile din Elveţia ale acestei fimre au fost şi sunt ale lui Duţă Nicolae Lucian, fonduri despre care mi-a spus că le voi primi de la nişte parteneri ai săi de afaceri, din străinătate, şi care doresc să finanţeze o clinică privată de sănătate”.
Ce a declarat Duţă la DNA
„Pe parcursul urmării penale, inculpatul a avut o atitudine procesuală parţial sinceră, recunoscând primirea foloaselor materiale sub forma transferurilor bancare în conturile societăţii Eurotrust Invest Inc.
Inculpatul nu a recunoscut însă primirea sumelor de bani în numerar”, arată procurorii în rechizitoriu.
„A existat o ofertă din partea dânşilor (inculpatul se referă la Radu Enache – reprezentantul HP România şi Irina Socol – reprezentantul Siveco România – n.n) încă de la început, de a-mi sprijini eventuala susţinere politică, prin remiterea unor sume de bani. Nu s-au discutat cuantumurile sumelor sau de sume fixe (ulterior inculpatul arată că era vorba despre un comision de 10 % – n.n; subl.n.)
(…) Revin la discuţia din iunie 2010 cu Radu Enache, la care am făcut referire anterior şi l-am întrebat cum doreşte să îmi dea banii promişi, mi-a explicat că trebuie făcut nişte transferuri bancare şi construit un vehicul de tip off-shore, prin care banii vor pleca de la HP spre Siveco şi apoi către această firmă off-shore. Am luat legătura cu un prieten de al meu, pe nume Gabriel Iosif, şi i-am spus că atât HP, cât şi Siveco, sunt dispuse să finanţeze construcţia unui spital. Prietenul meu a avut o întâlnire, la sediul firmei Siveco, cu un israelian, prezentat de dna Irina Socol, urmând ca atunci când se fac transferurile, ei să ţină legătura între ei (…)
Referitor la cuantumul sumelor, în cazul tuturor înţelegerilor cred că a fost vorba de un procent de 10 % din valoarea fiecărui contract/AA (act adiţional – n.r.). Acest fapt a fost convenit încă de la prima întâlnire, din iunie 2010, când s-a stabilit cuantumul sumelor ce urmau a fi remise la un procent de aproximativ 10 %”, a declarat Lucian Duţă la DNA pe 26 septembrie 2017.
Câtă puşcărie riscă Duţă dacă va fi găsit vinovat de instanţă. „Maximul care poate fi atins potrivit reglementării ulterioare datei de 1 februarie 2014 este de 16 ani şi 4 luni de închisoare”, arată procurorii în rechizitoriu.
DNA a anunțat la sfârșitul anului trecut, la trimiterea în judecată, că în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra sumei de 2.183.820 euro identificată într-un cont bancar din Elveţia, asupra unui teren cu construcţie S+P+4, asupra a trei apartamente şi asupra unui autoturism.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.
Pe 4 aprilie, DNA anunţa că i-a fixat lui Duţă o cauţiune de 4.500.000 de lei.