Tag Archives: trafic de influenta

Renoir,Cocteau….Darius Valcov

Sursa: HotNews

DNA face o noua cerere de arestare pentru Darius Valcov. Procurorii spun ca a ascuns in seiful unui prieten 90.000 dolari, 1,3 mil. lei, trei kilograme de aur si tablouri, inclusiv unul semnat Renoir.

Directia Nationala Anticoruptie extinde cercetarile in cazul lui Darius Valcov. Potrivit procurorilor, acesta ar fi depozitat mita de 90.000 dolari, 1.,3 mil. lei, trei kilograme de aur si tablouri, inclusiv unul semnat Renoir intr-un seif al unui prieten. Potrivit referatului DNA, Valcov si-ar fi ascuns seiful in comuna Osica de Sus, judetul Olt (vezi harta atasata).

DNA afirma ca Valcov este suspectat de săvârșirea, în exercițiul funcției de senator și ministru în Guvernul României, a infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale.

Potrivit procurorilor, acesta ar fi depozitat mita de 90.000 dolari, 1,3 mil. lei, trei kilograme de aur si tablouri, inclusiv unul semnat Renoir intr-un seif al unui prieten.

Fostul ministru de Finante a declarat agentiei Reuters ca este nevinovat in privinta ultimelor acuzatii aduse de procurori marti si ca isi va explica actiunile in Parlament in aceasta saptamana.

“Nu pot comenta mai mult, dar pot spune ca sunt nevinovat si ca voi incerca sa-mi dovedesc nevinovatia pana la capat” a declarat Valcov, adaugand ca va explica aceste lucruri in plenul Parlamentului.

Seiful a fost mutat intr-o comuna din Olt in 2015

Potrivit referatului realizat de procurori, în cursul anului 2011 Valcov i-a cerut denuntatorului să păstreze în locuinţa sa un seif. Atat Valcov, cat si Lucian Susala (urmarit si el penal pentru fals, evaziune fiscala, complicitate la trafic de influenta si spalare de bani) accesau respectivul seif, după ce, în prealabil, aceştia îl sunau iar el le permitea accesul în imobil, se scrie in documentul citat.

Cand unul dintre cei doi accesau seiful, nicio altă persoană care locuia în imobil nu asista la ce se întâmpla în camera respectivă scriu procurorii care precizeaza si ca in 2015 Valcov a mutat seiful în comuna Osita de Sus, judeţul Olt.

In referatul DNA se dezvaluie ca, dupa desigilare, în seif au fost identificate următoarele valori:
– 90.000 dolari;
– 1.323.850 lei;
– 3 lingouri de aur, în total 3 kilograme, iar în colet au fost identificate:

– un tablou cu ramă aurie, cu 3 etichete cu următoarele menţiuni: „cornette de saint cyr….”, „cornette de saint cyr maison de ventes art  moderne 28 mars 2013”, „cornette de saint cyr maison de ventes ”, iar pe ramă este aplicată o menţiune olografă indescifrabilă – „Renoir”, o etichetă cu menţiunea …, iar pe ramă este înscris numărul ….

– un tablou cu ramă auriu şi negru, protecţie din geam de sticlă, având pe spate aplicat un autocolant inscripţionat „Cocteau Vente Photo FF”, iar ambalajul în care se afla tabloul a avut aplicată o etichetă inscripţionată „LOT …..JEAN COCTEAU (1889-1963, achiziţionat TAJAN PARIS Colecţie privată”;

– o pictură pe lemn, având aplicată o etichetă inscripţionată „LOT 3025 AUREL ACASANDREI (1939-2006) Roboţii-Ulei pe lemn/32X20,5 cm semnat, autentificat. Colecţie privată”.

Declaratie “subtire” de avere

In ultima sa declaratie de avere, depusa la Senat in mai 2014, Darius Valcov a declarat doar bijuterii si obiecte de arta in valoare de 62.000 de lei, un autoturism si conturi in valoare de 155.000 de lei.

In document, in dreptul  Jeep-ului Wrangler si al depozitelor de la BCR, senatorul a scris numele sotiei sale, Lavinia Sandru.

La veniturile sale, Valcov a trecut 64.512 lei obtinuti intr-un an din indemnizatia de senator.

De asemenea, acesta a declarat ca firma de leasing unde este asociat Sandru a acordat finantari de 115.000 lei.

Comunicatul DNA:

In conformitate cu prevederile legale si constitutionale, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie – doamna Laura Codruta Kovesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, in vederea sesizarii Senatului, pentru:
a. obtinerea avizului necesar efectuarii in continuare a urmaririi penale a inculpatului VALCOV DARIUS BOGDAN pentru savarsirea, in exercitiul functiei de senator si ministru in Guvernul Romaniei, a infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale,
b. incuviintarea retinerii si arestarii inculpatului VALCOV DARIUS BOGDAN pentru savarsirea, in exercitiul functiei de senator si ministru in Guvernul Romaniei, a infractiunii sus mentionate

Cererile procurorilor anticoruptie are in vedere faptul ca, in acest moment, exista aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabila care contureaza urmatoarea stare de fapt:

Incepand cu anul 2011 si pana in prezent, inculpatul Valcov Bogdan Darius a efectuat operatiuni financiare sau acte de comert incompatibile cu functia de primar, senator si ministru, utilizand informatii detinute in virtutea acestora, in legatura cu o firma de cadastru, una de contabilitate si un birou de avocatura, firme pe care le detine in fapt si pe care le administreaza, prin interpusi.

Produsul infractional obtinut in urma savarsirii infractiunilor fata de care se efectueaza cercetari ( trafic de influenta si efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale) a fost depozitat intr-un seif, lasat spre pastrare unei persoane apropiate, acesta continand urmatoarele:
– 90.000 dolari,
– 1.323.850 lei,
– 3 lingouri de aur, in total 3 kilograme,
– un tablou cu rama aurie, inscriptionat RENOIR,
– un tablou inscriptionat JEAN COCTEAU,
– o pictura pe lemn, inscriptionat AUREL ACASANDREI.

Aspectele descrise li se adauga acelora pentru care a fost deja formulata o alta cerere anterioara (comunicat 538/VIII/3 din 19 martie 2015).

Cererile de obtinerea avizului necesar efectuarii in continuare a urmaririi penale, respectiv de incuviintare a retinerii si arestarii preventive au fost formulate avand in vedere ca sunt indeplinite conditiile prevazute de Codul de procedura penala.

Cererilor transmise le-au fost atasate referatul intocmit de procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie care efectueaza cercetari in cauza, impreuna cu dosarul cauzei, in copie certificata.

Facem precizarea ca punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, activitate care nu poate, in nici o situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

EXCLUSIV. Înţelegerea SECRETĂ a fostului ministru Cristian David cu afaceriști cercetați în DOSARUL „Microsoft”. Banca Mondială a dat 7,5 milioane de euro pentru un SISTEM DE SALVARE care nu funcţionează

Sursa: Evz.ro

Fostul ministru de Interne, Cristian David FOTO: RĂZVAN PETRESCU

Printr-un ordin al fostului ministru de Interne, arestat, acum, pentru șpagă, au fost secretizate, în 2008, detaliile legate de implementarea sistemului informațional pentru situații de urgență.

Printre beneficiarii banilor se numără Călin Tatomir, fost director Microsoft, Dan Roman și Bogdan Cocora, reprezentanții S&T Romania. Cei trei sunt cercetați de DNA pentru trafic de influență și dare de mită.

Pe lista lungă a celor care sunt cercetați în dosarul „Microsoft” se numără și re prezentanții firmei S&T Romania, Dan Roman și Bogdan Cocora. Societatea este una și aceeași care trebuia să implementeze, încă din anul 2008, Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU). Pentru acest sistem național pentru intervenții în caz de calamități sau accidente aviatice, care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan, în tragedia din Munții Apuseni, Banca Mondială a alocat 7,5 milioane de euro Guvernului României, iar principalul beneficiar este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

„Strict confidențiale”

Interesant este că, după tragedia din 20 ianuarie 2014, oficiali IGSU declarau, pentru HotNews, că valoarea proiectului este de 6,5 milioane de euro, cu un milion mai puțin decât anunțase S&T Romania, în anul 2008, însă datele legate de contract sunt „strict confidențiale”.

 

 

Implementarea SMISU este parte a acordului de împrumut semnat, în anul 2004, de Guvernul României și Banca Mondială, privind o finanțare de 150 de milioane de dolari, în Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență. „Afacerea SMISU” a fost pusă în aplicare printr-un ordin semnat de fostul ministru de Interne, Cristian David.

Desemnat să acorde asistență tehnică proiectului a fost consorțiul format din firmele asociate: AAM Management Information Consulting Ltd., Intech AS și Societatea Comercială „Cabinetul Călin Tatomir” – SRL. Călin Tatomir a devenit, în același an, directorul Microsoft România. Anul trecut, în referatul DNA, un martor preciza că, „în 2008, Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piață că a acceptat această funcție doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică (pion principal în dosarul Microsoft – n.r.) de reînnoirea contractului de licențiere cu Guvernul României. De altfel, Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract.”

Sistemul care salvează vieți, în mâna unor corupți

Contractul privind construirea Sistemului a fost atribuit, în 2008, către S&T Romania și APD Communica tions Ltd. (Marea Britanie). Pentru implementarea proiectului a fost emis Ordinul nr. 612 din 11 septembrie 2008, semnat de fostul ministru al Afacerilor Interne, Cristian David.



● Din Comitetul de coordonare a implementării SMISU, denumit CCI, au fost desemnați să facă parte Victor Paul Dobre – președinte, fost secretar de stat MIRA (fosta denumire a MAI), alături de membrii: Ionel Sorinel Vasilca, adjunct tehnic al directorului STS; Valentin Oniciu, director adjunct MIRA; Vladimir Secară, inspector general IGSU, utilizator; Aurel Bilanici, director Unitatea de Management al Proiectului (UMP-MIRA).

● Conform articolului 7 din ordinul semnat de Cristian David reiese că „documentele au caracter de confidențialitate” și „accesul la aceste documente este permis numai personalului nominalizat în prezentul ordin”. Printre aceste persoane se numără Cristian David – arestat pentru luare de mită, Victor Paul Dobre – cercetat în dosarul fraudării referendumului privind suspendarea fostului președinte, Traian Băsescu, sau generalul Vladimir Secară – trimis în judecată pentru angajări ilegale la IGSU.


FOTO: Tragedia din Munții Apuseni, din ianuarie 2014, în care și-au pierdut viața studenta Aura Ion și pilotul Adrian Iovan, ar fi fost evitată dacă se implementa sistemul SMISU



Am căutat să vedem care sunt explicațiile date de IGSU, principalul beneficiar al SMISU, pentru perioada lungă scursă de la alocarea fondurilor de la Banca Mondială. Am găsit un raport al ISU Teleorman care făcea referire, în octombrie 2014, la acest sistem, pe site-ul prefecturii.

Explicațiile țin, mai mult, de o birocrație tipic românească: pregătire de personal, amenajarea unor spații, organizarea în raport cu consiliile județene etc. Abia în aprilie 2012, sistemul a fost testat, iar acum proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial.

România riscă să piardă banii

Oficiali din MAI ne-au precizat că țara noastră poate fi nevoită să înapoieze banii alocați acestui proiect din cauza neîndeplinirii clauzelor contractuale. Printre piedicile invocate în implementarea sistemului se numără lipsa actelor normative de care IGSU avea nevoie pentru a funcționa la parametrii optimi, implicit evitarea birocrației. Spre exemplu, lipsa unei legi unitare a pompierilor. IGSU s-a înființat în anul 2004, prin fuziunea Corpului Pompierilor Militari și a Inspectoratului Protecției Civile. După 11 ani, instituția funcționează prin ordonanțe de Guvern, în baza legilor celor două instituții care au fuzionat, Legea 307/2006 a pompierilor și Legea 481 a protecției civile.

În perioada scursă de la semnarea acordului cu Banca Mondială, în 2004, timp de șapte ani la șefia IGSU s-a aflat generalul Vladimir Secară. În anul 2011, el a părăsit instituția, după ce a fost acuzat, și apoi trimis în judecată de Parchetul General pentru fraudă la angajări. Din anul 2007, SMURD-ul, înființat prin fundația doctorului Raed Arafat – pe atunci subsecretar de stat în Ministerul Sănătății -, a luat o amploare nebănuită: s-a extins la nivel național, la inspectoratele pentru situații de urgență.

În anul 2011, atunci când a demisionat de la șefia IGSU, generalul Vladimir Secară a fost numit vicepreședintele Fundației SMURD.

MEGAINVESTIGAȚIE ANTICORUPȚIE

Dosarul „Microsoft” este unul din cele mai mediatizate cazuri de la DNA. Totul a început pe 26 septembrie 2014, atunci când procurorii DNA au cerut începerea urmării penale în cazul a nouă foști miniștri: Dan Nica, Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Gabriel Sandu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu, Mihai Tănăsescu, Alexandru Athanasiu și Adriana Țicău.

Primele rețineri din acest dosar au fost pe 28 octombrie 2014: afaceriștii Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, Gheorghe Ștefan (singurul arestat) și Sandu Gabriel. Pe 10 februarie au reținut-o în acest caz pe Elena Udrea – a fost arestată câteva zile, în prezent are mandat în dosarul „Gala Bute”.

Curtea de Conturi: „Implementarea a început în 2008

Iată principalele momente ale implementării SMISU și conexiunile cu oamenii implicați în dosarul Microsoft:


FOTO: Sistemul care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan în tragedia din Munții Apuseni nu funcționează nici astăzi, deși trebuia realizat în 12 luni



● Pe data de 8 august 2008, S&T Romania anunța lansarea oficială în România a proiectului SMISU, de aproximativ 7,5 milioane de euro ce urma să fie implementat, în termen de 12 luni, de către un consorțiu format din companiile S&T Romania și APD Communications Ltd. (Marea Britanie). Dacă funcționa, sistemul ar fi reprezentat un avantaj decisiv în operațiunea de salvare a victimelor din Apuseni. După tragedie, Raed Arafat a fost numit secretar de stat în cadrul MAI pentru a gestiona situațiile de urgență. La mai bine de un an de la tragedie, SMISU este încă nefuncțional.

● Pe data de 30 septembrie 2014, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a transmis Camerei Deputaților și Senatului referatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prin care se solicită declanșarea procedurilor de efectuare a urmăririi penale în cazul foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu și Valerian Vreme, în celebrul caz „Microsoft”.

● Pe 1 octombrie 2014, „Evenimentul zilei” dezvăluia date din referatul DNA, în dosarul „Microsoft”. Printre persoanele implicate în traficul de influență și darea de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct sunt Dan Roman și Bogdan Cocora – S&T Romania – și Călin Tatomir, fost director general Microsoft România. DNA preciza că toate firmele menționate sunt implicate oficial în contractul cu Ministerul Educației, „făcând fiecare la rândul său trafic de influență și dare de mită pentru a-și maximiza cota din contract și a-și proteja rămânerea lor în acest contract.”

● În ianuarie 2015, „Evenimentul zilei” prezenta raportul Curții de Conturi care arăta: „Sistemul SMISU nu este operațional, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, deși finanțarea acestuia a fost asigurată, iar implementarea a început încă din anul 2008”.


Sistemul a fost testat abia în aprilie 2012. Acum, proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial


Cum poate localiza SMISU locul unei prăbușiri

Sistemul este conceput să permită o mai bună coordonare și comunicare între toate componentele ISU din țară, într-un caz de urgență, și este prevăzut să ajute autoritățile ca să acționeze eficent în caz de inundații, ninsori puternice, cutremur sau accidente aviatice.


FOTO: Aura Ion



Așa cum reiese din documentele intrate în posesia „Evenimentul zilei”, prin acest sistem se poate localiza pe hartă locul unei tragedii și trimise la fața locului toate forțele operaționale aflate în zonă. Numai că, deși trebuia să fie gata într-un an, el nu funcționează nici astăzi. Mulți specialiști în situații de urgență susțin că, dacă SMISU era operațional, avionul care s-a prăbușit, pe 20 ianuarie 2014, în munții Apuseni – și în care au pierit studenta la medicină Aura Ion și pilotul Adrian Iovan – ar fi fost găsit mult mai repede.


FOTO:Adrian Iovan

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Rolul copiilor in marile dosare ale parintilor si explicatiile psihologilor

Sursa: Hotnews.ro

Imagine

“Cum poate accepta un tata ca propriul copil sa-i intermedieze spagile sau sa-i mascheze mita?” Este o intrebare rostita tot mai des de cei care vad cuplurile tata-copil care se prezinta in arest sau la audieri la procurori. Alin Cocos (28 de ani) este in arest alaturi de tatal sau, Dorin Cocos, Vlad Cosma (31 de ani) este trimis in judecata pentru ilegalitati in care procurorii spun ca l-a angrenat propriul tata, presedintele CJ Prahova, despre Camelia Voiculescu (40 de ani) procurorii spun ca avea o dubla grija infractionala: sa sprijine santajul lui Sorin Alexandrescu si sa asigure rezultatul, pentru satisfactia tatalui sau – Dan Voiculescu.

 

  • Vezi mai jos ce spun rechizitoriile DNA despre implicarea fiilor de politicieni sau oameni de afaceri in dosarele parintilor, care era rolul infractional al copiilor 
  • Care este explicatia pe care o dau psihologii Mircea Miclea si Daniel David pentru acest fenomen

Toleranta parintelui [care incalca legea] la o ilegalitate din partea copilului este mai mare, iar copilul este mai motivat la randul lui sa replice modelul “, a explicat pentru HotNews.ro psihologul Mircea Miclea. Acesta a subliniat ca in astfel de cazuri avem de-a face cu modelul parental, care este apreciat si imitat“.

Daniel David, psiholog si coordonator al studiului “Psihologia poporului roman “, a declarat pentru HotNews.ro ca “noi, romanii, avem o forma mai particulara a unui colectivism focalizat pe familie. De ce aceasta focalizare mai ingusta pe familie si nu o focalizare mai larga pe rude, prieteni etc.? Focalizarea pe familie la romani rezulta dintr-o neincredere foarte puternica in alti oamenii, romanii exceland la acest indicator, in raport cu alte tari/culturi. Asadar, simplu si direct spus, pentru romani doar familia asigura contextul increderii“. 

Citeste mai jos ce spun rechizitoriile procurorilor despre rolurile jucate de 6 copii in dosarele parintilor si explicatia integrala a celor doi psihologi.

1. Alin Cocos – baiatul de 28 de ani al omului de afaceri Dorin Cocos 

 
Alin Cocos (28 de ani) este in arest, la fel ca tatal sau, Dorin Cocos , intr-un dosar in care mai sunt implicati Adriean Videanu (eliberat vineri, 6 februarie 2015), fosta sefa a DIICOT Alina Bica (in arest) si consilierul acesteia Florentin Mihailescu (in arest).
 
Alin Cocos este cercetat pentru dare de mita si trafic de influenta , pentru ca ar fi intervenit la comisia din Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) din care facea parte si Alina Bica pentru ca omul de afaceri Gheorghe Stelian sa primeasca, in 2011, despagubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, potrivit Mediafax .
 
Procurorii DNA spun ca Alin Cocos a fost cel care i-a cerut omului de afaceri sa cesioneze 25% din drepturile de despagubire la 3 persoane, pe care tot el i le-a indicat, in schimbul sustinerii cauzei sale la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor.
 
In urma influentei pe care Alin Cocos si Florin Mihailescu (un apropiat al lui Alin) au exercitat-o asupra Alinei Bica, in martie 2011 Comisia a validat in favoarea beneficiarului suma de 377.282.300 lei, informeaza DNA. In schimbul acestei decizii, Alina Bica si Florin Mihailescu au primit, fiecare, cate o cota parte, egala, (de peste 4.000 de metri patrati) dintr-un teren din Snagov ce apartinea unei rude de-a lui Alin Cocos, spun procurorii. Anchetatorii precizeaza ca transmiterea dreptului de proprietate a fost realizata cu sprijinul lui Alin Cocos si Ionut Florin Mihailescu, prin tranzactii succesive si persoane interpuse.
 
Informatia se regaseste si intr-o ordonanta a procurorilor DNA publicata de Robert Turcescu  la finalul anului trecut, pe blogul sau. Potrivit acelor date, o parte din actiunile obtinute la Fondul Proprietatea in urma acestei afaceri “au fost tranzactionate, iar o parte din bani au fost directionati catre membrii familiei Cocos (Cocos Dorin, Cocos Alin si Udrea Elena Gabriela)”. Pentru serviciile aduse cauzei, Alina Bica a primit, “fara a plati contravaloarea, o cota parte dintr-un teren situat in Snagov, in suprafata de 4425 de metri patrati, apartinind numitei Chiriac Olguta”, se arata in documentul citat. Olguta Chiriac, noteaza procurorii, este fosta sotie a lui Dorin Cocos si mama lui Alin Cocos.
 
DNA a anuntat si intr-un comunicat  ca Dorin Cocos a cerut si a primit, in 2011 – 2012, 16 milioane de euro, in transe, de la beneficiarul unor drepturi litigioase, in schimbul influentei pe care a exercitat-o asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica si Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea solutionarii a doua dosare de despagubire. Pentru a grabi rezolvarea unuia dintre cele doua dosare, Dorin Cocos i-a dat Alinei Bica, prin fiul sau Alin, peste 4.000 de metri patrati dintr-un teren in Snagov , spun anchetatorii.
2. Vlad Cosma – fiul de 31 de ani al fostului presedinte CJ Prahova   
 
Vlad Cosma (31 de ani) a fost trimis in judecata sub control judiciar, pentru trafic de influenta, alaturi de tatal sau – presedintele CJ Prahova Mircea Cosma (cercetat pentru luare de mita si abuz in serviciu) – in luna aprilie a anului trecut. In prezent, deputatul PSD Vlad Cosma este cercetat in stare de libertate, dupa ce Camera Deputatilor a respins cererea de incuviintare a arestarii preventive . 
 
Vlad Cosma este acuzat ca, alaturi de un apropiat, ar fi primit peste 4,4 milioane de lei de la mai multi oameni de afaceri din Prahova, pentru a-l influenta pe tatal sau – presedinte al CJ Prahova – sa le dea contracte ilegal cu institutia publica pe care o conducea. In schimbul incheierii acestor contracte, tatal sau – Mircea Cosma ar fi primit peste 1 milion de lei, spun procurorii anticoruptie.
 
In rechizitoriu, procurorii scriu ca Mircea Cosma a derulat in perioada 2010 – 2013 activitati ilegale in care a antrenat “mai multe persoane, printre care si pe propriii copii – COSMA VLAD ALEXANDRU – deputat in Parlamentul Romaniei si (….) – notar public, la biroul careia au fost autentificate contracte de vanzare – cumparare terenuri a caror tranzactionare deghiza o mita “.
 
Fiica lui Mircea Cosma, Andreea, care este notar public, este cercetata si ea intr-un dosar de evaziune fiscala si spalare de bani de 35 de milioane de euro. Detalii aici
 
Razvan Alexe, prietenul lui Vlad Cosma, a povestit in fata judecatorului care a fost rolul fiului presedintelui CJ Prahova in trucarea de licitatii publice, scrie Gandul . Pentru trucarea unei licitatii, Mircea Cosma – presedintele Consiliului Judetean Prahova – primea prin intermediul fiului sau Vlad Cosma 10% din contract , a spus Alexe. 
 
In urma unei discutii pe care am avut-o cu Vlad Cosma la mine in birou si la care nu a mai participat altcineva, am inteles ca societatea castigatoare trebuie sa plateasca 10% din valoarea contractului catre conducerea Consiliului Judetean pentru a avea acces la Alixandru Daniel [ALIXANDRESCU DANIEL ADRIAN – functionar public avand calitatea de director al unor departamente ‘cheie’ in cadrul Consiliului Judetean Prahova, care a facilitat castigarea de catre trei companii a procedurilor de achizitie publica – spun procurorii in rechizitoriu]. De asemenea, trebuiau platiti cate 20.000 lei de doua ori, in total 40.000 lei – o data la atribuirea contractului, a doua oara la sfarsitul lucrarii catre Alixandrescu Daniel”, a spus Alexe in instanta, citat de Gandul.
 
Razvan Alexe a declarat in fata magistratilor: “Eu personal i-am dat banii lui Vlad Cosma – inteles ca sunt destinati conducerii Consiliului Judetean Prahova , dar nu pot preciza daca Mircea Cosma cunostea aceste chestiuni. In mod direct banii erau pusi in plic si apoi dati lui Alixandrescu. S-a intamplat o data la mine la birou, o data la dansul, la etajul 7 al Consiliului Judetean.”
 
Dupa ce contractul supraevaluat era atribuit si oficial, o parte a acestuia era subcontractata de o firma, care la randul ei subcontracta catre o alta companie, iar din conturile acesteia din urma se scoteau banii cash (fondul de spagi) pe care ii primea in mana Vlad Cosma, a povestit Alexe, potrivit sursei citate. Acesta a dat exemplul unor licitatii trucate pentru deszapezire. 
 
“De asemenea, din valoarea lucrarii 60% erau cheltuieli, iar restul 40% se impartea astfel: 10% din valoarea lucrarii pentru fiecare sector i-am platit-o lui Vlad Cosma, 30% reveneau constructorului, 20% fiind profitul sau, iar 10% se imparteau jumatate/jumatate intre mine si Vlad Cosma. Cu alte cuvinte Vlad Cosma primea 10%, care nu stiu cui ii erau destinati, plus jumatate din 10% pe care ii impartea cu mine”, a spus Razvan Alexe, relateaza Gandul.
 
Printre denuntatori se numara si constructorii care imparteau astfel licitatiile, iar unul dintre ei a declarat ca i-a dat mita direct lui Vlad Cosma, iar Razvan Alexe i-ar fi spus ca banii erau pentru partid. 
 
Aceasta schema infractionala este redata si in rechizitoriul procurorilor DNA: “persoanele implicate stabileau modalitatea in care urmau sa participe la licitatiile organizate la nivelul Consiliului Judetean Prahova, societatea care trebuia sa castige o anume lucrare, costurile estimative de executie si castigul obtinut, dar si cuantumul ‘comisioanelor’ care trebuiau platite si anume: 10% pentru presedintele autoritatii publice judetene – inculpatul Cosma Mircea si pentru formatiunea politica pe care acesta o reprezenta (PSD), sume fixe – de regula 10.000 lei de lucrare pentru sprijinul acordat de inculpatul Alixandrescu Daniel Adrian – potrivit prerogativelor functiei sale, precum si 1/3 din castig care se impartea in mod egal intre inculpatii Alexe Razvan si Cosma Vlad Alexandru – traficantii de influenta “.
 
“In aceasta modalitate, in perioada 2012-2013, inculpatii Alexe Razvan si Cosma Vlad Alexandru au intrat in posesia unor sume de bani in cuantum de 4.410.149, 97 lei, pe care i-au impartit in mod egal, iar inculpatii Cosma Mircea si Alixandrescu Daniel Adrian au primit de la inculpatul Alexe Razvan, pentru incalcarea atributiilor de serviciu si favorizarea celor trei agenti economici mentionati in legatura cu trei lucrari atribuite de autoritatea publica judeteana (ce vor fi detaliate in cele ce urmeaza) – 1.890.064,27 lei (Cosma Mircea), respectiv 130.000 lei (Alixandrescu Daniel Adrian)”, spun procurorii DNA.

Descarca de aici Rechizitoriul procurorilor – in cazul Vlad si Mircea Cosma

3. DNA: Camelia Voiculescu avea o dubla grija infractionala: sa sprijine santajul lui Sorin Alexandrescu si sa asigure rezultatul, pentru satisfactia tatalui sau – Dan Voiculescu    
 
Camelia Voiculescu (40 de ani) este cercetata pentru complicitate la santaj, alaturi de tatal sau – Dan Voiculescu. “Actiunea infractionala a invinuitului VOICULESCU DAN a fost de sprijinire si sustinere a actiunilor de santaj desfasurate de catre inculpatul ALEXANDRESCU GEORGE SORIN, atat direct, cat si prin intermediul invinuitei Voiculescu Camelia”, sustin procurorii DNA.
 
Cei doi, tata si fiu, au fost trimis in judecata in dosarul “Santaj la Antene” , in care Sorin Alexandrescu, directorul Antena Grup, este acuzat de procurorii anticoruptie ca l-ar fi santajat si constrans pe administratorul RCS-RDS Ioan Bendei sa semneze reintroducerea in grila Digi a unor programe ale trustului Intact, amenintand ca altfel va publica o serie de anchete compromitatoare despre relatia dintre RCS-RDS si Dumitru Dragomir, seful Ligii Profesioniste de Fotbal. Anchetatorii sustin ca cei doi erau la curent cu “stadiul actiunilor infractionale”. 
 
In rechizitoriu se arata ca “invinuitii Voiculescu Camelia si Voiculescu Dan au fost complici la actiunea infractionala de constrangere a numitului (…) sa accepte incheierea unui contract in termenii si conditiile impuse de inculpatul Alexandrescu Sorin”.
 
“Astfel, potrivit probelor administrate in cauza, invinuita Voiculescu Camelia a desfasurat actiuni de incurajare a inculpatului Alexandrescu Sorin in vederea savarsirii faptei, l-a sustinut si s-au consultat permanent cu privire la evolutia si reactiile numitului (…), pe parcursul actiunilor de amenintare si intimidare, necesare mentinerii presiunii psihice, in scopul de a-l determina sa incheie contractul “, spun procurorii anticoruptie.
 
In rechizitoriul de trimitere in judecata a Cameliei Voiculescu, procurorii au introdus interceptari ale convorbirilor dintre Dan si Camelia Voiculescu, precum si dintre Camelia Voiculescu si Sorin Alexandrescu, din care procurorii desprind urmatoarele:
 
Asadar, invinuita avea o dubla grija infractionala:
– pe de o parte sa sprijine demersurile infractionale ale inculpatului ALEXANDRESCU GEORGE SORIN in reusita santajului;
– pe de alta parte sa asigure rezultatul infractional printr-un sprijin complet, pentru satisfactia invinuitului VOICULESCU DAN .” 
 
“De asemenea, dovada a faptului ca invinuita Voiculescu Camelia – Rodica si Voiculescu Dan au fost complici ai actiunilor de santaj desfasurate de inculpatul Alexandrescu George Sorin este si faptul ca acestia se consultau si isi exprimau reciproc parerea asupra actiunilor de santaj desfasurate, inclusiv faceau aprecieri atunci cand considerau ca, un anume mod de amenintare era sau nu potrivit”.
 
Printre discutiile redate in rechizitoriu se afla si urmatoarea:
“VOICULESCU DAN: Aa… ce-a facut SORIN? Da?
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Maine!
VOICULESCU DAN: Pai, azi trebuia, nu?
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Nu, maine! Maine trebuia!
VOICULESCU DAN: Ok!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Am incurcat eu sau am… l-am sunat dimineata si i-am adus aminte sa fie atent.
VOICULESCU DAN: Aha!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Si inca cu ocazia aia eu am intrebat si mi-a zis ca ,Maine’
VOICULESCU DAN: Ok! Bine. 
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. in rest, trebuie sa ma gandesc la razgandirea aia.
VOICULESCU DAN: CAMI!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Stii ca, a fost la o intalnire SORIN, la un hotel nu stiu unde. Si tot te sunam eu: “A venit? A venit? A venit? A venit?”
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. Da. Da. Da.
VOICULESCU DAN: Rugamintea mea, poate ii mai spui inca o data!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Mare atentie!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. ii spun, ii mai spun…
VOICULESCU DAN: Mai spune-i, te rog, acuma, o data…
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Mare, mare, mare, mare!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: ihi.
VOICULESCU DAN: Da?
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. Da, ii mai spun.
(…)
VOICULESCU DAN: Mare, mare, mare grija! Si nu numai in cazul asta, in general! Ca el ai vazut cum e, parca e cocos d-ala…
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Da?”
Descarca de aici Rechizitoriul procurorilor – in cazul Camelia si Dan Voiculescu

4. Emanuela Pendiuc – cercetata pentru ca l-ar fi ajutat pe tatal sau sa primeasca un apartament mita si sa ascunda fapta 

 
Emanuela Pendiuc a fost retinuta, iar acum este cercetata in libertate sub control judiciar, pentru ca ar fi incercat sa mascheze mita primita de tatal sau, Tudor Pendiuc – primarul Pitestiului , spun procurorii. Potrivit referatului procurorilor DNA cu propunerea de arestare preventiva a celor doi, primarul Pendiuc este anchetat pentru luare de mita si abuz in serviciu, iar fiica sa – Emanuela Elena Pendiuc – este acuzata de complicitate la luare de mita si spalare de bani
 
Procurorii spun ca Tudor Pendiuc ar fi primit in 2008 pentru fiica sa Emanuela un apartament in Bucuresti , in valoare de 130.900 euro (echivalentul a 475.812.18 lei), in schimbul acordarii unui contract in favoarea unei firme , din functia sa de primar. 
 
“Din declaratia martorilor, precum si din inscrisurile existente rezulta ca inculpata Pendiuc Emanuela Elena nu a platit suma de 130.900 euro societatii Conarg Real Estate S.R.L.. Inscrisurile invocate mai sus au fost intocmite pentru a ascunde activitatea infractionala cu privire la remiterea apartamentului numitului Tudor Pendiuc primit pentru fiica acestuia”, spun procurorii anticoruptie.
 
Anchetatorii argumenteaza in referatul cu propunerea de arestare preventiva ca Emanuela Elena Pendiuc “l-a sprijinit pe inculpatul PENDIUC TUDOR sa primeasca un imobil apartament situat in mun. Bucuresti cu titlu de mita, sens in care la data de 26.11.2007 a incheiat antecontractul (….); la data de 18.02.2008 a incheiat contractul de vanzare-cumparare nr. (….) cu SC Conarg Real Estate S.R.L. si ulterior a acceptat emiterea de catre Conarg Real Estate S.R.L a chitantelor nr. (….) 26.11.2007 in suma de 110.000 lei si (….)15.02.2008 in suma de 365.112,18 lei, fara a remite sumele de bani societatii anterior amintite. Asa cum am mai mentionat anterior pretul mentionat in contract este neserios, valoarea imobilului fiind mult mai mare”.
 
Procurorii DNA sustin ca, “pentru a disimula primirea de catre inculpatul Pendiuc Tudor, tatal sau, a unui apartament cu titlu de mita si pentru a crea aparenta ca respectivul imobil intra in mod legal in proprietatea ei “, fiica primarului ar fi incheiat contractele mentionate mai sus .
 
“In conditiile primirii apartamentului, inculpatul Pendiuc Tudor si-a exercitat autoritatea fata de membrii comisiei de evaluare” si, mai tarziu, in perioada executarii contractului, sustin procurorii. 
Descarca de aici Referatul procurorilor cu propunerea de arestare preventiva – cazul Emanuela si Tudor Pendiuc

5. Vanda Vlasov – fiica lui Mihail Vlasov, fost  presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei

 
Vanda Vlasov (42 de ani) este urmarita penal de procurorii DNA, care o acuza ca ar fi determinat doua angajate ale Curtii de Arbitraj Comercial International sa elibereze adeverinte fara stiinta conducerii institutiei si care au fost folosite de tatal sau, Mihail Vlasov, in dosarul in care este judecat pentru trafic de influenta
 
Concret, Vanda Vlasov, fost prim-vicepresedinte al Curtii de Arbitraj Comercial International, este urmarita penal pentru instigare la fals intelectual (doua fapte). Procurorii amintesc ca pe 7 aprilie 2014 Mihail Vlasov a fost trimis in judecata in stare de arest preventiv, pentru trafic de influenta, pentru ca in calitate de presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si arbitru in cadrul Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, ar fi cerut si primit bani de la un om de afaceri. Banii i-ar fi primit in schimbul promisiunii obtinerii unei hotarari arbitrale favorabile omului de afaceri.
 
Aproape la o luna dupa ce tatal sau a fost trimis in judecata, Vanda Vlasov a depus la Curtea de Arbitraj Comercial International o cerere formulata de Mihail Vlasov, prin care acesta solicita eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte “daca din momentul inscrierii pe lista de arbitri – anul 2008 si pana in prezent a fost numit sau desemnat ca membru al instantelor de arbitraj”. Pe langa cerere, Vanda Vlasov i-a dat secretarei Curtii si un model de adeverinta, spun procurorii.
 
Secretara Curtii a raspuns printr-un inscris ca Mihail Vlasov nu a facut parte din nici o instanta de arbitraj, insa fara sa verifice in totalitate evidentele si fara sa prezinte documentul conducatorului institutiei spre verificare, avizare si semnare, potrivit DNA. Aceasta adeverinta a fost depusa la instanta care judeca dosarul lui Mihail Vlasov, informeaza procurorii.
 
Pe de alta parte, la o saptamana dupa ce Mihail Vlasov a fost trimis in judecata, Vanda Vlasov a depus o alta cerere formulata de tatal sau, de aceasta data la asistentul arbitral sef adjunct in cadrul Curtii, potrivit DNA. Mihail Vlasov solicita eliberarea unei adeverinte din care sa reiasa ca el nu a facut parte din completele instantei de arbitraj comercial, spun procurorii. “La insistentele si presiunile lui Vlasov Vanda, in aceeasi zi si fara efectuarea unor verificari complete, Pop Daniela Domnica a eliberat, fara stiinta conducerii institutiei, o adeverinta pe care a semnat-o personal, conform celor solicitate de Vlasov Vanda”, informeaza DNA.
 
Procurorii spun ca Mihail Vlasov a folosit si acest inscris pentru termenul de instanta din data de 22 aprilie 2014, “aspect confirmat de continutul incheierii de amanare a pronuntarii din acea data. Prin incheierea din data la 24 aprilie 2014, ICCJ a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive a inculpatului Vlasov Mihail, cu masura preventiva a arestului la domiciliu”.
 
 
DNA: Vanda Vlasov i-a transmis presedintelui interimar al Camerei de Comert si Industrie o scrisoare de amenintare din partea tatalui ei
 
Pe 15 mai 2014, DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Mihail Vlasov si in alta speta, pentru santaj: potrivit procurorilor, pe 5 mai 2014 presedintele interimar al CCIR a primit de la Vlasov Vanda, fiica lui Vlasov Mihail, un plic “sigilat” din partea tatalui ei. Presedintele interimar al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei a sustinut ca s-a simtit amenintat, dupa ce a citit scrisoarea, la finalul careia ar fi specificat: “n-as vrea sa sufere si copiii altuia”, se arata in comunicatul DNA .
 
Presedintele interimar sustine ca amenintarile vin ca urmare a demersurilor facute de conducerea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, dupa demiterea lui Vlasov Mihail, privind atragerea raspunderii penale si patrimoniale a acestuia pentru faptele comise in timpul mandatului sau, potrivit DNA. 
6. Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc  
 
Andrei Hrebenciuc (30 de ani) este in prezent in arest la domiciliu, dupa ce a facut doua luni de arest preventiv, in Mega-dosarul Retrocedarile ilegale , in care tatal sau – Viorel Hrebenciuc – a fost arestat preventiv pentru fapte de coruptie. 
 
Andrei Hrebenciuc este cercetat pentru complicitate la trafic de influenta, constituirea unui grup infractional organizat si spalare de bani . In acest dosar, procurorii DNA au inceput intai urmarirea penala fata de tatal sau (pe 15 octombrie 2014), au cerut apoi Camerei Deputatilor sa incuviinteze arestarea preventiva a lui Viorel Hrebenciuc. Insa inainte ca Parlamentul sa dea raspuns in cazul tatalui, DNA a extins urmarirea penala si fata de Andrei Hrebenciuc si l-a retinut. Cinci zile mai tarziu, si tatal sau, Viorel Hrebenciuc, a fost retinut, dupa ce a demisionat din Parlament.
 
In ordonanta de retinere, procurorii au aratat ca Andrei Hrebenciuc l-ar fi ajutat pe tatal sau sa comita infractiunea de trafic de influenta. Potrivit procurorilor, in 2012 deputatul Adam Ioan le-a cerut judecatorilor Ordog Lorand Andras si Uta Gabriel sa admita o cale extraordinara de atac, prin care au dispus restituirea in favoarea lui Paltin Gheorghe Sturdza (nasul de cununie al lui Adam Ioan) a peste 40.000 de hectare de teren forestier si 50 de hectare de teren agricol in judetul Bacau, ceea ce a dus la un prejudiciu pentru Romsilva de peste 300.000.000 euro.
 
Pentru a urgenta punerea in posesia lui Paltin Sturdza a terenurilor si pentru a vinde cat mai repede terenul forestier, obtinute fraudulos potrivit procurorilor, Sturdza si Adam i-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc bani, se arata in rechizitoriul DNA. 
 
Anchetatorii sustin ca Andrei Hrebenciuc ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Dragoi, administrator al SC Resedinta Varstnicilor SRL, sa incheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza. Prin acest contract, societatea al carei asociat real este Andrei Hrebenciuc a dobandit calitatea de promitent cumparator, alaturi de Bengescu, pentru terenul forestier.
 
Pretul tranzactiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decat valoarea de piata, “intrucat contractul masca, in cuprinsul sau, si cumpararea de influenta de la autoritatile din judetul Bacau”, a aratat DNA.
 
Procurorii au stabilit ca SC Resedinta Varstnicilor SRL are ca asociat unic Majura Limited (cu sediu social in Cipru), persoana juridica cipriota al carei asociat real este Andrei Hrebenciuc.
 
Prin disimularea adevaratei naturi a provenientei folosului primit de Viorel Hrebenciuc (dobandirea anumitor drepturi), Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe acesta din urma sa comita infractiunea de trafic de influenta “, au scris procurorii in ordonanta de retinere.
 
Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu si Ioan Adam, cunosteau faptul ca s-a stabilit un pret mult mai mic decat cel real, deoarece diferenta de pret ce urma sa fie obtinuta din vanzarea padurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc si al lui Dan Bengescu in schimbul exercitarii de influente fata de functionarii cu atributii privind punerea in executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

Descarca de aici Rechizitoriul procurorilor – cazul Andrei si Viorel Hrebenciuc

Explicatia psihologilor. Mircea Miclea: Parintelui ii este mai usor sa tolereze o ilegalitate pe care el insusi inainte a facut-o

Contactat de HotNews.ro, Mircea Miclea – psiholog, profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai si fost ministru al Educatiei – a declarat ca “parintelui ii este mai usor sa tolereze o ilegalitate pe care el insusi inainte a facut-o. Deci toleranta parintelui la o ilegalitate din partea copilului este mai mare, iar copilul este mai motivat la randul lui sa replice modelul”.
 
Rep: Care este explicatia pentru care parintii acestia ar accepta ca propriul copil sa intermedieze spagi, sa spele bani, sa mascheze mita primita de parinti? De ce ar accepta un parinte sa-si traga copilul in actiunea infractionala pe care o face?
Mircea Miclea: Copilului ii este mai usor sa faca o ilegalitate, daca are in familie modelul unuia care face ilegalitati. Pe de alta parte, parintelui ii este mai usor sa tolereze o ilegalitate pe care el insusi inainte a facut-o. Deci toleranta parintelui la o ilegalitate din partea copilului este mai mare, iar copilul este mai motivat la randul lui sa replice modelul. El vede un model de reusita, stiind ca nu va fi penalizat. 
 
Rep: De ce ar accepta copiii sa faca lucruri ilegale, sa mascheze mita primita de parinti, sa intermedieze spagi, samd? 
Mircea Miclea: Este modelul parental care este apreciat si imitat. Pe de alta parte, sa faci o ilegalitate pe care anterior a facut-o tatal tau sau care seamana cu o ilegalitate facuta de tatal tau, asta te determina sa percepi fapta mai putin ca o culpa. Nu te franezi. Parintele este modelul, copilul e foarte tentat sa imite modelul.
 
Iesind din zona infractionala, daca un parinte face un lucru reprobabil, copilul tinde sa faca si el un lucru reprobabil, stiind ca nu va fi penalizat ca in cazul in care parintele nu ar fi facut asa ceva. Nu-ti mai este teama de penalizare, stiind ca vei fi chiar recompensat. Deci limita este mai larga. 

Explicatia psihologilor. Daniel David: Pentru romani, doar familia asigura contextul increderii

Daniel David, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie de la Babes-Bolyai si coordonatorul unui studiu de proportii – “Psihologia poporului roman “, a declarat pentru HotNews.ro ca “noi, romanii, avem o forma mai particulara a unui colectivism focalizat pe familie”. 

 
Rep: Care este explicatia pentru care parintii acestia ar accepta ca propriul copil sa intermedieze spagi, sa spele bani, sa mascheze mita primita de parinti? De ce ar accepta un parinte sa-si traga copilul in actiunea infractionala pe care o face?
Daniel David: Nu stiu exact care este situatia personala sau legala in cazurile descrise de dvs., mai ales ca probabil multi beneficiaza inca de prezumtia de nevinovatie. Asadar, nu ma pronunt specific in legatura cu aceste cazuri. Comentariile mele urmeaza un cadru psihologic general, fara a se aplica necritic la fiecare din cazurile descrise de dvs. Fiind in faza finala cu lucrarea “Psihologia Poporului Roman”, vad lucrurile intr-o paradigma mai de fond si mai complexa. Mediul nostru socio-cultural este unul care este centrat pe colectivism mai mult decat pe individualism. O cultura individualista pune accent pe realizarile si drepturile individuale, care trebuie gandite si sustinute autonom si asertiv; individualism este asociat mai ales cu competitie, unicitate si responsabilitate. Intr-o cultura colectivista, comportamentul individului este influentat de pozitia sa intr-un grup; colectivismul este asociat mai ales cu armonie si consens/sfatuire. Dar in cadrul acestui colectivism, noi, romanii, avem o forma mai particulara a unui colectivism focalizat pe familie. De ce aceasta focalizare mai ingusta pe familie si nu o focalizare mai larga pe rude, prieteni etc.? Focalizarea pe familie la romani rezulta dintr-o neincredere foarte puternica in alti oamenii, romanii exceland la acest indicator, in raport cu alte tari/culturi. Asadar, simplu si direct spus, pentru romani doar familia asigura contextul increderii .
 
Rep: De ce ar accepta copiii sa faca lucruri ilegale, sa mascheze mita primita de parinti, sa intermedieze spagi, samd? 
Daniel David: Copiii au crescut in acelasi mediu socio-cultural colectivist cu parintii lor, asa ca, statistic vorbind, exista o similitudine naturala intre comportamentele lor. In plus, romanii au un colectivism vertical, care promoveaza apartenenta la grupul familial, dar in grup se promoveaza inegalitatile si ierarhiile. Asadar, tinerii aflandu-se ierahic sub influenta parintilor lor sunt mai complianti. In plus, intr-un colectisivm vertical se cauta statutul social, astfel ca tinerii cauta sa obtina rapid prestigiu, influenta si pozitie sociala comparabile cu parintii si, in consecinta, le este la indemana sa urmeze in mod natural aceleasi paternuri comportamentale de afirmare sociala, mai ales daca sunt incurajati in acest sens de parinti .

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

DNA cere un al doilea mandat de arestare pentru Elena Udrea, acuzata ca ar fi luat spaga 500.000 de euro pentru rezolvarea problemelor in justitie ale unui om de afaceri. Udrea mai e acuzata de trafic de influenta in dosarul Microsoft si intr-un alt contract controversat, e-Romania

Sursa: Hotnews

Elena Udrea

DNA cere un al doilea mandat de arestare pentru Elena Udrea, in dosarul Microsoft, dosar in care fusese deja pusa sub control judiciar. Procurorii DNA o acuza pe Udrea si de noi fapte de coruptie: trafic de influenta privind contractul cu licentele Microsoft, trafic de influenta privind contractul e-Romania, spalare de bani si fals in declaratii de avere.

DNA o acuza pe Udrea ca, prin declaratiile publice din ultimele zile legate de Dorin Cosos si un martor din dosar, a incalcat una dintre obligatiile controlului judiciar, si anume “sa nu se apropie de ceilalti inculpati, alti participanti la comiterea infractiunii, martorii din dosar si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect, pe nicio cale”, si sustine ca se impune o masura preventiva privativa de libertate .

Mai mult, procurorii sustin ca Udrea ar fi cerut si primit mita 500.000 de euro pentru rezolvarea problemelor in justitie ale unui om de afaceri.

Comunicatul DNA

În completarea comunicatelor 162 și 164 din 29 ianuarie 2015, privind suspiciunea săvârșirii unor fapte de corupție în legătură cu încheierea unor contracte de licențiere IT, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – doamna Laura Codruța Kövesi a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării:

1. Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de UDREA ELENA GABRIELA pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni săvârșite în exercițiul funcției:

– trafic de influență (fapte în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea);
– trafic de influență (fapte în legătură cu derularea contractului e-România);
– trafic de influență;
– spălare de bani;
– fals în declarații de avere.

2. ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și arestării lui UDREA ELENA GABRIELA pentru infracțiunile sus menționate.

3. ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea arestării preventive, ca urmare a înlocuirii controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015, față deUDREA ELENA GABRIELA , cu măsura arestării preventive pentru următoarele infracțiuni:
– spălare de bani;
– fals în declarații de avere.

În referatul transmis Camerei Deputaților, întocmit de procurori, se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2010, o persoană din cercul relațional al lui Cocoș Dorin a preluat creanța aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena – Gabriela la o bancă.
Din cercetările efectuate rezultă că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar și a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiției ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.

Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013, inculpatul Cocoș Dorin, în mod direct precum și prin intermediul societății pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internațional SRL, respectiv prin intermediul unor rude sau apropiați, a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare a unui bun viitor”, având ca obiect suprafețe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziționat din creditul menționat, teren situat în București.

În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare, inculpatul Cocoș Dorin urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relațional. S-a stabilit, de asemenea că, în baza unui act adițional din 28.06.2013, promitentul cumpărător, rudă a lui Dorin Cocoș, a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase încă 100.000 de euro.

Împrejurările menționate arată că preluarea creditului și încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare ar fi reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiției și a provenienței sumelor de bani din care se efectuau plățile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracțiunilor de corupție săvârșite.

Așadar, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Cocoș Dorin ar fi pretins și primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului de la acea vreme Udrea Elena Gabriela, membru al Guvernului, și vicepreședinte al unui partid politic, să asigure firmelor susținute de una dintre cele două persoane, încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Inculpatul Cocoș Dorin a pretins și primit suma de 9.000.000 euro și a disimulat proveniența și beneficiarul real al acesteia în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela.

Această înțelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum și din probatoriul testimonial.

În anul 2010, Cocoș Dorin, în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plățile aferente contractului e-România.

În anul 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de Direcția Națională Anticorupție în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Udrea Elena Gabriela ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 – februarie 2014.

Ulterior instituirii măsurii controlului judiciar la data de 29 ianuarie 2015 (în legătură cu infracțiunile de spălare de bani și fals în declarații de avere), în luările de poziție publice în mass-media, Udrea Elena Gabriela a făcut afirmații cu privire la acuzațiile ce i-au fost aduse, afirmații ce vizează fondul cauzei și care sunt în măsură să influențeze declarațiile inculpatului Cocoș Dorin și ale unui martor, toate acestea în condițiile în care aceasta nu a dat declarații în dosarul penal.

Faptul că numita UDREA ELENA GABRIELA a încălcat una dintre obligațiile impuse ca urmare a dispunerii măsurii controlului judiciar, și anume „să nu se apropie de ceilalți inculpați, alți participanți la comiterea infracțiunii, martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale”, denotă că se impune o măsură preventivă privativă de libertate.

Prezentele cereri intră sub incidența prevederilor Codului de Procedură Penală și ale Constituției României, prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale, respectiv încuviințarea arestării preventive, beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Tagged , , , , , , , , , ,