Tag Archives: actiuni

Plus500 o companie in plina ascensiune. Crestere de peste 300% in ultimile 18 luni

În timp ce majoritatea platformelor de tranzacționare online erau nervoase din cauza expunerii în fata speculatorilor pieţei volatile a criptomonedelor, Plus500 nu a avut niciun fel de îngrijorare. Compania aflată în top a fost printre primele care au oferit, acum câtva ani, instrumente derivate bazate pe bitcoin iar astăzi oferă numeroase modalități de a învesti în toate criptomonedele.

Pariul inițial, pe o piața aflată la început, a dat satisfacţie. Pe măsură ce, anul trecut, s-a completat lista criptomonedelor tranzacţionate, noi clienți au aderat la platforma Plus500, sporind performanțele financiare, aceasta în pofida avertismentelor venite din partea autorităților de reglementare care au afirmat, în repetate rânduri, că „această companie este specializată în produse toxice”.

În ultimele 18 luni, acțiunile Plus500 au crescut cu peste 300%. În prezent, având o valoare de aproape 2 miliarde de lire sterline, compania se îndreaptă spre Londra, principala piață bursieră, în ciuda îndoielilor pe care supraveghetorii financiari le au în legătură cu acest sector. În urmă cu câteva zile a început tranzacţionarea, după ce a fost listată ca parte a eforturilor de a atrage noi investitori, alăturându-se astfel rivalilor IG Group şi CMC Markets.

Este o mișcare îndrăzneață pentru o companie care a fost supusă unor provocări de reglementare și reputație, chiar de la înființatare, în Israel, în urmă cu zece ani. Criticii susțin că Plus500, sponsor al clubului spaniol de fotbal Atlético Madrid, se bazează prea mult pe atragerea către platformă a investitorilor neexperimentați și indică un șir lung de sincope în reglementare. Încă de anul trecut, compania a convenit, împreună cu autoritatea de reglementare financiară din Belgia, o nouă abordare.

Apariţia sa pe principala piață bursieră vine, de asemenea, într-o perioadă dificilă pentru sectorul de tranzacționare online, pe fondul dorinţei autorităților de reglementare de a elimina riscul unor produse speculative în vederea protejării investitorilor amatori în faţă riscului de a înregistra pierderi grele. Între timp, entuziasmul din jurul criptomonedelor a scăzut dramatic.

Cu toate acestea, Plus500 susține că să maturizat, în termeni de management și reglementare, încercând să câștige noi investitori.

„Când compania a tranzacţionat pentru prima oară în 2013, cu o capitalizare de piață de aproximativ 150 milioane de lire sterline, oamenii au interogat evaluarea Plus500”, declara Asaf Elimelech, director executiv al companiei. Astăzi, referindu-se la performanţele actuale, Elimelech afirmă: „Am oferit învestitorilor ceea ce am promis.”

Înființată în anul 2008, de șase studenți israelieni de la Technion, Institutul de Tehnologie din Israel, Plus500 vizează investitorii mici, specializaţi în așa-numitele „contracte de diferență (CFD) „, produse populare care urmăresc prețul de moment al unui activ.

Concentrarea grupului, încă de la început, asupra dezvoltării tehnologiei in-house împreună cu un proces atent de angajare a dezvoltatorilor, a ajutat-o ​​să pornească de la 45 de companii ajungând astăzi la o puternică operaţiune globală care include 450 de companii.

„Ceea ce am adus pe piață a fost, în principiu, o tehnologie care nu exista înainte”, a spus dl Elimelech, adăugând că grupul a recrutat doar „angajați de vârf, relevanți”.

„În loc de 10 angajați care sa lucreze multumitor, am preferat să avem unul, specific, un geniu „, ” a precizat directorul executiv.

Dar drumul lui Plus500 către bursa londoneză nu a fost simplu.

În 2012, Autoritatea Financiară a Serviciilor Financiare din Marea Britanie, organism înlocuit ulterior, in anul 2013 de Autoritatea de Conduită Financiară, a sancţionat compania cu o amendă de 205.000 de lire sterline, pentru încălcarea regulilor de raportare a tranzacțiilor. Mai dramatic pentru acționari, a fost în anul 2015 când Autoritatea de Conduită Financiară a ordonat filialei Plus 500 din Marea Britanie, să înghețe conturile clienților, pe parcursul revizuirii controalelor anti-spălare a banilor, curăţând astfel aproximativ 60% din valoarea companiei.

Anul trecut, compania a convenit cu autoritatea de reglementare financiară din Belgia, o altă curăţare în valoare de 550.000 de euro în legătură cu oferirea de CFD-uri (contracte de diferenta), cetățenilor belgieni, fără respectarea procedurilor corecte. Plus500 a spus la momentul respectiv că această mișcare nu reprezintă o recunoaștere a vinovăției.

Dl. Elimelech a recunoscut că grupul ar fi trebuit să se concentreze mai mult pe partea de reglementare, inclusiv pe consolidarea echipelor de prestare de servicii pentru clienți, pentru că și-a sporit, rapid, baza de clienți.

El a adăugat că, de când compania a crescut numărul personalului cheie, în zona de reglementare și gestionare a conturilor clienţilor, unde numărul angajaților reprezintă acum mai mult de jumătate din efectivul companiei, a fost revizuit, anul trecut şi consiliul de administrație, prin numirea Penelopei Judd, fost șef de conformitate UBS și Nomura, în calitate de președinte.

Pe de altă parte, Reglementarea rămâne o problemă majoră pentru întregul sector. În luna august, autoritatea europeană de reglementare a piețelor va introduce noi restricţionări în ceea ce privește costurile fixe (leverage) pe care clienții le pot folosi pentru a-și majora capitalul tranzacţionat.

Analiștii se așteaptă ca, pe termen scurt, modificările să denatureze profitabilitatea, în acest sector, dar pe de alta parte, să permită operatorilor stabili să-și ridice cota de piață, pe termen lung.

„Va exista un impact pe termen scurt, nu îl ascundem”, a spus domnul Elimelech, fără a da cifre precise.

Plus500 susține că va fi capabil să compenseze schimbările prin continuarea diversificării geografice și prin dezvoltarea tehnologiei de vârf. „Noi vedem noile reguli ca pe o oportunitate… Cadrul de reglementare este acum mult mai limpede pentru furnizorii din acest spațiu „, a spus dl Elimelech.

„Industria aceasta a apărut și este aici, pentru a rămâne, nu pentru a fi închisă”.

Tagged , , , ,

Românii ţin peste 55 de miliarde lei în depozite pe termen foarte scurt, cu scadenţă de o zi, iar aceşti bani nu produc beneficii consistente pentru deponenţi sau economie

Sursa: Sfin.ro

Datele Băncii Naţionale a României arată că valoarea depozitelor pe termen scurt a crescut în 2016 faţă de 2015 cu aproape 39%, de la 39,9 miliarde lei la 55,4 miliarde lei.

„Anul trecut au crescut depozitele populaţiei şi aproape 15 miliarde lei s-au dus în plus în depozite overnight (n.red. depozite în care termenul de scadenţă este ziua lucrătoare următoare datei constituirii). Banii aceia nu produc suficient pentru client şi aproape zero pentru economie, deci nimeni nu are de câştigat”, a explicat Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Management.

Educaţia financiară deficitară reprezintă unul dintre motivele care explică apetenţa românilor pentru depozite, în detrimentul plasării economiilor în fonduri de investiţii, piaţa de capital sau alte instrumente financiare, au afirmat administratorii de fonduri de investiţii.

„Pentru români, prima sursă de sfaturi despre cum să-ţi gestionezi banii o reprezintă familia şi prietenii, conform unui studiu IMAS. Peste jumătate dintre femei (55%) şi aproape 40% dintre bărbaţi îşi obţin astfel sfaturile cu privire la modul de economisire.

Din păcate, România are cel mai scăzut grad de educaţie financiară din Uniunea Europeană, conform unui sondaj Standard & Poor’s, şi astfel este foarte probabil ca românii să solicite cui nu trebuie dintre apropiaţi sfaturi despre cum să-şi investească banii agonisiţi cu atâta trudă”, a spus Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti.

 „Prin proiectele consacrate ale BVB, precum Forumul Investitorilor Individuali, platformele educaţionale online şi instrumentele de tranzacţionare dedicate investitorilor de retail, am ajuns să creăm un ecosistem fără precedent în Europa de Sud-Est. Suntem cea mai dinamică bursă din regiune”, a spus Ludwik Sobolewski, CEO al BVB.

 În România, educaţia financiară modestă îşi face simţite efectele în rândul populaţiei, spune Dragoş Manolescu, directorul general adjunct al OTP Asset Management.

„În afară de stocul de depozite, trebuie să ţinem cont că peste 90% din banii investiţi stau în cvasi-depozite, acele fonduri de obligaţiuni care aduc mai mult decât un depozit bancar, însă pe termen lung, spre deosebire de acţiuni, nu pot capta creşterea economică”, a susţinut Manolescu.

„La obligaţiuni majoritatea clienţilor se gândesc că sunt asemănătoare sau identice cu depozitele bancare. Cu toate acestea, puţini iau în calcul potenţiala fluctuaţie ce ar putea apărea în cazul creşterii de dobândă. Uitându-mă la nivelul dividendelor şi obişnuinţei clienţilor de a privi de la bun început acţiunile ca fiind volatile, cred că acţiunile nu reprezintă un risc mare.

Atâta timp cât clientul înţelege riscul şi şi-l asumă, avem potenţial de creştere”, a spus Aurel Bernat, director general adjunct la BT Asset Management.

 Drumul spre investiţiile în fonduri de acţiuni nu este însă foarte circulat, a arătat Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management. „Dacă ar câştiga mâine 100.000 de euro, primele investiţii ale românilor ar fi într-o afacere (15,5%), în călătorii (15,1%) sau în imobiliare (14,2%). Doar 1,5% dintre români şi-ar plasa banii într-un fond de investiţii”. a adăugat Neacşu, citând un studiu sociologic la nivel naţional, realizat de D&D Research în mai 2016, la solicitarea Erste Asset Management.

„Credem că un portofoliu, ca să poată genera randamente positive, trebuie să fie diversificat, dar trebuie să luăm în calcul şi orizontul de timp. Nu putem investi în acţiuni pentru trei luni”, a spus Răzvan Szilagyi, directorul general al Raiffeisen Asset Management.

 Diversificarea este cuvântul-cheie, crede şi Milan Prusan, managing director în cadrul NN Investment Partners. „Cel mai greu e să aplici acest demers de diversificare şi mai ales e foarte greu de a administra zona psihologică. E clar că pentru a fi o industrie credibilă care să atragă noi investitori trebuie să venim cu un mesaj puternic, susţinut şi bine documentat”, a spus Prusan.

Clienţii au motive să investească mai mult în acţiuni în acest an, mai ales datorită dividendelor, spun administratorii fondurilor de investiţii. „Dividendele sunt mult mai interesante decât dobânzile.

Piaţa de capital din România mai are însă o caracteristică pozitivă semnificativă foarte importantă pentru încrederea investitorilor. „România a avut randamente constant pozitive în echivalent euro timp de cinci ani la rând. Spre deosebire de alte burse, din 2012 şi până în 2016, randamentele de pe piaţa de capital locală în echivalent euro au fost mereu pe plus şi au crescut cu 97% în această perioadă. Practic, cine a investit în urmă cu cinci ani pe piaţa de capital şi-a dublat investiţia în euro”, a declarat preşedintele BVB.

Fundaţia Dreptul la Educaţie, finanţată în principal de sucursala din România a băncii maghiare OTP Bank, va inaugura în septembrie un centru destinat educaţiei financiare atât pentru elevi, cât şi pentru adulţi, cu acces gratuit, pe o suprafaţă de 700 de metri pătraţi, investiţia fiind estimată la câteva sute de mii de euro, a declarat directorul general al sucursalei din România a băncii maghiare OTP Bank, László Diósi.

Centrul, denumit OK Center, va funcţiona într-o clădire deţinută de bancă, aproape de Piaţa Unirii, şi ar putea avea program non-stop, potrivit lui Diosi.

„Suntem acum în procedura de aprobare cu acest centru. Investiţia este estimată la câteva sute de mii de euro. Una dintre dorinţele mele ar fi ca centrul să funcţioneze non-stop”, a declarat Diosi. Centrul va avea patru săli pentru training şi o zonă destinată workshop-urilor şi prezentărilor, iar finanţarea este asigurată 100% de OTP Bank, a explicat directorul fundaţiei, Nora Dobre.

 „Vor fi patru săli de training , cu o capacitate de 80 de persoane, capacitatea totală a centrului fiind de 250 de persoane. Finanţarea este asigurată de OTP Bank”, a declarat Dobre. Accesul la cursuri este gratuit şi pot participa elevi din clasa a 5-a în sus, dar şi adulţi. Demersul fundaţiei este susţinut atât de către OTP Group şi subsidiara locală, OTP Bank România, dar şi de către fundaţia grupului, Fáy András, din Ungaria.

 Proiectul este similar unui alt centru OK Center, situat în Budapesta, care oferă cursuri de educaţia financiară elevilor din clasele I – XII. Investiţia în acel centru este estimată la aproape 5 milioane euro doar pentru amenajarea clădirii, aceasta din urmă fiind deţinută de OTP Bank, potrivit reprezentanţilor centrului. Din această sumă, OTP Bank a asigurat 85%, restul provenind din fonduri europene.

Tagged , , , , , , , ,

În ce companie directorii sunt plătiți ca în Occident ?

Prospectul de vânzare a 6,4 din acţiunile Petrom dezvăluie remuneraţiile pentru conducerea companiei. Cei 39 de şefi ai Petrom au încasat anul trecut 54 de milioane de lei, adică 12 milioane de euro.

Fiecare membru din conducerea companiei PETROM a avut o remuneraţie medie de 26.000 de euro pe lună. Desigur, nu toate funcţiile de conducere sunt egale. Unii şefi au primit salarii peste această medie, alţii mai puţin de atât.

Directorul general plătit de OMV

Documentul nu oferă detalii exacte despre salariul câştigat de directorul general Mariana Gheorghe, dar precizează că aceasta nu este angajat al Petrom, ci are contract de muncă direct cu firma mamă, OMV. Însă salariul ei este plătit din bani decontaţi de la Petrom.

405 milioane de lei profit

Grupul OMV Petrom a afişat un profit net în scădere cu 61% după prima jumătate a acestui an, rezultatul net cifrându-se la 405 milioane de lei comparativ cu 1,036 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

Tagged , , , ,

O afacere cu venituri de peste 100 milioane euro pe an – scoasa la vanzare

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

 

Untitled-3

Compania elvețiană Repower AG, care activează în comerțul local cu energie, a scos la vânzare afacerea sa din România, cu venituri de peste 100 mil. euro în 2014.

Mandatul de vânzare al firmelor deținute de RePower AG aparține consultanților KPMG, potrivit unor surse din piață.

Repower AG a anunțat pe 18 decembrie 2015 o repoziționare strategică a afacerilor grupului, care înseamnă printre altele o concentrare a operațiunilor pe piețele din Elveția și Italia, respectiv căutarea unui cumpărător pentru afacerile din România. Schimbarea de strategie are loc în contextul în care grupul elvețian se confruntă cu pierderi și cu o scădere a veniturilor, pe fondul prețurilor scăzute de vânzare de energie, dar și a aprecierii puternice a francului elvețian după decizia băncii centrale de a liberaliza cursul de schimb în urmă cu un an.

Repower AG deține la nivel local Repower Furnizare România SRL și Repower Vânzări România SRL, ambele fiind neprofitabile, conform ultimelor bilanțuri făcute publice.

Reprezentanții Repower nu au făcut niciun comentariu până acum pe marginea procesului de vânzare al operațiunilor locale.

Repower Furnizare România SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 0,03 mil. euro la o cifră de afaceri de 103 mil. euro și un număr mediu de 25 de angajați, potrivit ultimului bilanț public al companiei.

Repower Furnizare SRL a înregistrat în primele nouă luni din 2015 o cotă de 5,01% pe piața concurențială a furnizorilor de energie, ocupând locul al cincilea, potrivit unui raport de monitorizare făcut public de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Pe primele locuri la nivelul pieței de profil se situează furnizorii care aparțin marilor jucători de pe piața distribuției de energie. Astfel, Electrica Furnizare are o cotă de piață de 14,13%, urmată de cea mai mare casă de comerț locală independentă Tinmar Ind cu 11,33%, E.ON Energie România cu 6,32% și CEZ Vânzare cu 5,22%.

Pe segmentul furnizorilor de energie electrică pentru clienții finali, elvețienii de la Repower sunt pe poziția a șaptea cu o cotă de piață de 3,49% raportată la un consum final total de 34,48 TWh înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2015. De aici rezultă un nivel al vânzărilor la clientul final de 1,2 TWh în primele nouă luni ale anului în contul subsidiarei locale a elvețienilor.

Cealaltă firmă locală a elvețienilor este Repower Vânzări SRL, care în 2014 a înregistrat o pierdere de 0,1 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,3 mil. euro și un număr de 4 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb de 4,4446 lei la euro, comunicat de către BNR.

Rezultatele financiare din 2014 ale companiilor Repower din România

Repower companii Ro tabelSursă: Ministerul Finanțelor Publice.

Afacerea Repower din România este văzută de surse din piața de fuziuni și achiziții ca o țintă care se potrivește unor investitori strategici, care fie ar putea fi interesați de a-și face astfel intrarea pe piață, fie văd o ocazie bună de a-și extinde poziția pe piață.

Grupul elvețian a pus piciorul pe piața românească de comerț cu energie în 2007. În iunie 2010, Repower a cumpărat 80% din acțiunile furnizorului de energie electrică Elcomex EN, cotat la acea vreme printre primele cinci case locale de comerț cu energie, cu angajamentul de a prelua ulterior și restul acțiunilor companiei de la omul de afaceri Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Elcomex EN a înregistrat în 2009 venituri de 70 mil. euro. Numele companiei a fost schimbat ulterior în Repower Furnizare SRL.

Grupul elvețian are o istorie care începe în 1904 în cantonul Graubünden din Elveția, iar acum a ajuns la o rețea de operațiuni în Elveția, Italia, România și Germania, cu activități de la producția de energie electrică până la vânzarea de energie către consumatorii finali. În România, firma are profil de furnizor de energie electrică pentru consumatorii finali și de furnizor de servicii de consultanță pe piața de profil.

Ultimele rezultate financiare ale grupului elvețian indică în primul semestru al anului trecut pierderi de 108 mil. franci elvețieni (circa 98 mil. euro), o înjumătățire a câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) până la 29 mil. franci elvețieni (26 mil. euro) față de primul semestru din 2014, respectiv o scădere cu 23% a veniturilor operaționale nete până la 922 mil. franci elvețieni (836 mil. euro) în același interval de timp.

Cei mai mari acționari ai Repower AG sunt cantonul elvețian Graubünden cu 58,3% și Axpo Holding cu 33,7%. Axpo activează în România pe piața furnizorilor de energie prin Axpo Energy România.

Acțiunile Repower AG sunt listate pe bursa elvețiană, iar capitalizarea bursieră a companiei este de 128,3 mil. franci elvețieni (116,4 mil. euro) la o cotație de 38 franci elvețieni pe acțiune.

Sursa: ANRE

Tagged , , , , , ,

Puroiul din Loteria Romana

Sursa: Adevarul

Jocurile de ”păcănele” ale Loteriei Române nu au licenţă de funcţionare FOTO Adevărul

Conturile Loteriei au fost blocate de procurori pentru venituri din jocuri de noroc fără licenţă. În acelaşi dosar, anchetatorii vizează trei companii private cu acţionariat grecesc: Lotrom, Intracom şi Intralot.

Loteria ar fi realizat câştiguri importante din aparate electronice de tip “slot machine”, cunoscute drept “păcănele”, fără să aibă licenţă. Afacerea cu “păcănele” s-a bazat pe un contract secret din 2003, care a fost finalizat în 2013. Procurorii estimează un prejudiciul de peste 100 de milioane de euro. Pentru recuperarea banilor, procurorii au cerut blocarea conturilor tuturor companiilor implicate, dar şi alte măsuri asiguratorii. Alte 130 de milioane de euro ar fi încasări ilegale, după 2009, când o ordonanţă de urgenţă a schimbat regulile pe piaţa jocurilor de noroc, arată jurnaliştii de la RISE Project.

”Chiar de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, exista obligaţia Loteriei de a solicita autorizarea anuală a fiecărui aparat în parte (8.000 de lei/an) şi licenţierea jocului de noroc ( 25.000 de lei/an)”, au declarat pentru RISE Project surse apropiate anchetei. Dosarul a fost deschis de poliţiştii antifraudă în 2010 şi preluat în acest an de procurorii de la Curtea de Apel Bucureşti. Cum s-a derulat afacerea Loteria Română a luat 6.263 de aparate electronice de la Lotrom, contract finanţat de celelalte două companii din grupul grec. Potrivit acordului comercial încheiat, aparatele au fost înregistrate nu pentru ”păcănele”, ci pentru un alt joc de noroc -“video-loterie” -, care este taxat diferit. De aici ar proveni încăsările suplimentare şi prejudiciul provocat bugetului de stat.

Compania Lotrom a fost înfiinţată în anul 2000 de două companii conectate la un miliardar grec, Kokkalis Sokratis. În 2001, în Lotrom a intrat şi Switel Corporation, o firmă din Lichtenstein conectată  la George Copos. Firma din Lichtenstein a înregistrat marca “Ana Group”, deţinută de Copos. Compania figurează şi în rechizitoriul din “Dosarul Transferurilor”, în care George Copos a fost condamnat anul trecut, alături de alte nume importante din fotbalul românesc. Extrasele bancare analizate de procurori arată că fostul patron al clubului Rapid a făcut un transfer din contul personal către o firmă de brokeraj din Lichtenstein.

Banii au mers mai departe pentru achiziţia de acţiuni la Switel Corporation. Această firmă a deţinut cinci la sută din Lotrom până în 2008, când a cedat acţiunile către un offshore cipriot implicat în mai multe afaceri controlate de George Copos. Contractul-problemă dintre Loterie şi firmele private a fost parafat de directorul Nicolae Cristea, condamnat în dosarul “Loteria” împreună cu Copos. Contactat telefonic, directorul Loteriei Române, Adrian Mişu Manolache, nu a dorit să răspundă întrebărilor RISE Project privind dosarul penal în care este acuzată instituţia pe care o conduce, pe motiv că nu are timp.
Citeste mai mult: adev.ro/nmhnr6

Tagged , , , , , , , , , , , , ,