Tag Archives: coreea de sud

Coreea de Sud va creşte speranța de viață până în anul 2030 – Studiu

Sursa: Sfin.ro

Speranța de viață în creștere

Durata medie de viață va crește la nivel global, până în anul 2030, atât la naștere cât şi peste vârsta de 65 de ani, potrivit unui nou studiu.

Cele două puncte temporare definesc speranţa de viaţă a unei populaţii care se află în creştere atât datorită îmbunătățirii stării de sănătate a mamei și a copilului, cât şi datorită îmbunătăţirii stării de sănătate a adulților.

Media speranţei de viaţă la naştere, pentru femei, va depăși 85 de ani în multe țări, însă în Coreea de Sud aceasta este aşteaptată să ajungă la 90,8 ani.

În 2015, speranța de viață medie, globală, la naştere, a fost de 71,4 ani, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Care este cea mai frecventă cauză de deces?

Stilul de viață nesănătos, inclusiv ratele mari ale consumului de alcool și tutun, au oferit mult timp o speranță de viață mai mare femeilor, spun cercetătorii.

Prin urmare, speranța de viață în rândul bărbaților născuți în Coreea de Sud se preconizează a fi, în 2030, de 84.1 ani, potrivit studiului publicat în The Lancet.

Autorii studiului consideră că acest decalaj între sexe este acum în scădere datorită stilurilor de viaţă care devin similare.

„Cel mai mare rezultat îl reprezintă faptul că cel puțin un grup va reuşi să spargă bariera celor 90 de ani”, a declarat Majid Ezzati, profesor de sănătate la nivel mondial la Imperial College din Londra, vorbind despre predicțiile referitoare la femeile din Coreea de Sud. Ezzati a condus studiul și a subliniat faptul că mulți experți au crezut că media nu va depăși bariera celor 90 de ani.

„Acest lucru arată că, in pofida faptului că există o limită pentru longevitate, suntem foarte aproape de ea”, a spus el. „Ar trebui să fim pregătiţi pentru o viață mult mai lungă.”

Analiza a inclus date privind modelele de mortalitate și de longevitate din 35 de țări industrializate, care includ țări cu economii avansate și țari cu economii emergente.

SUA continuă să fie în întârziere la acest capitol

În Europa, femeile din Franţa şi cele din Elveţia vor avea cea mai mare speranţă de viaţă, cu medii de 88,6 și respectiv, 84 de ani.

Printre previziunile pentru țările cu venituri mari, cea mai scăzută speranță de viață la naștere este, probabil, în SUA, cu o medie de 83,3 ani pentru femei și 79,5 ani pentru bărbați – similar cu Mexic și Croația.

Speranța de viață din SUA scade pentru prima dată în ultimele decenii

„Americanii încă au rate, relativ ridicate, ale mortalității tinerilor și cetăţenilor de vârstă mijlocie”, a declarat pentru CNN Ezzati, referindu-se la țările cu speranța de viață mai mici.”Oamenii prezintă un risc relativ ridicat de deces la 40 sau 50 de ani.”

Există mai multe motive de deces în acest interval de vârstă, a spus Ezzati, inclusiv rata mare a obezităţii și riscurile pentru sănătate, asociate, precum crimele și accidentele rutiere. Lipsa generală de îngrijire a sănătăţii în ţări precum SUA, joaca de asemenea  un rol important, spune studiul.

Cele mai mici proiecții privind speranța generală de viaţă au fost făcute pentru femeile din Macedonia și bărbații din Serbia, potrivit studiului.

„O mulțime de lucruri au condus de inegalitate şi au coborât media națională”, a spus Ezzati.

Echipa de cercetare a calculat speranța de viață pe baza datelor privind vârsta de deces a oamenilor din cadrul fiecărei populaţii. Ratele mari de mortalitate infantilă și ratele mari de deces în rândul tinerilor, cauzate de răniri și violențe, de exemplu, scad foarte mult media.

Prin contrast, o mai mare egalitate, un program de îngrijire a sănătăţii mult mai cuprinzător, dietele sănătoase şi un stil de viață încorporat într-o cultură sănătoasă, pot duce la creşterea mediei speranţei de viaţă, la fel ca în Coreea de Sud.

„Ţări precum Coreea de Sud și unele economii emergente, Elveția și Canada, adoptă măsuri foarte bune”, a spus Ezzati. „Coreea de Sud a avut un succes remarcabil.”

Ezzati crede că secretul succesului din Coreea de Sud constă în investițiile făcute în domeniul nutriției copiilor, în educație și tehnologie, precum și în direcţia scăderii tensiunii arteriale, a reducerii fumatului și a accesului la asistență medicală. „Acesta este un mod echitabil de a lăsa ştiinţa să conducă”, a spus el.

Coreea de Sud depăşeşte Japonia, la acest capitol


Între timp, în ţări precum Japonia, mult timp admirată pentru longevitatea cetăţenilor, sunt așteptate creșteri mici ale speranței de viață. „Povestea japoneză a ajuns aproape la sfârșit”, a declarat Ezzati, adăugând că, „în timp, cultura japoneză cunoscută pentru dietele sale sănătoase şi stilul de viaţă activ, a început să se schimbe. Ei au încă rate scăzute ale obezităţii şi ale tensiunii arteriale, dar unele lucruri încep să se schimbe”, a spus el, subliniind influenţele occidentale, mai ales în privinţa dietei.

„Coreea de Sud a prins din urmă Japonia ca standard de viață”, a declarat Sarah Harper, profesor de gerontologie la University of Oxford, „dar în multe părți ale Asiei, tinerii au început să mănânce diete occidentale… Odată ajunşi la vârste mai mari, tinerii nu mai pot să revină la dietele sănătoase”.

Se speră că şi alte ţări vor învăţa din exemplul Coreei de Sud şi vor face schimbări sănătoase. „Ceea ce a făcut Coreea de Sud este complet diferit de ceea ce fac țările occidentale… împotriva agendei de prosperitate”, a declarat Ezzati, adăugând că trebuie să ne gândim la „asistența socială şi planificarea pensiilor, pentru o populație în curs de îmbătrânire.” Harper, a spus că noile proiecții sunt, „foarte mult, în conformitate cu cele afișate.” Ea a fost de acord că țările din Asia conduc în această direcţie, dar vedem, deasemenea, schimbari  şi aici.

Se pare totuşi că inegalitatea este probabil factorul determinant care stă la baza faptului că unele țări cu venituri mari au un nivel scăzut al speranţei de viaţă.”SUA cheltuiesc pentru asistenţă medicală mai mult decât oricare altă ţară din lume. Unii spun că acest lucru se datorează inegalităţii”, a spus Harper. „Țările scandinave se descurcă mult mai bine… Aici inegalităţile sunt foarte mici și de aceea, tind să aibă rezultate mai mari în privinţa speranței de viață.”

Tagged , , , , ,

Paradisul fiscal din….Teleorman

Sursa: Sfin.ro

Ce este adevărat la nivel de individ, este adevărat și la nivel de județ. Mai exact, România are județe net plătitoare la bugetul central și județe subvenționate. 25 din județele României primesc de la bugetul de stat mai mulți bani decât sumele încasate din taxe – vezi lista detaliată pe Curs de guvernare. Între ele, se disting Teleorman,Călărași și Mehedinți, unde raportul dintre banii primiți de la București și banii colectați depășește cifra 2. De exemplu, Teleorman a încasat taxe în valoare de 243 mil. lei, dar a primit de la București 579 mil. lei (reprezentând cote din TVA și impozitul pe venit).

Și uite așa descoperim avantajele descentralizării fiscale, ca în Elveția. În loc să cheltuim bani cu birocrația locală pentru a colecta niște taxe care oricum reprezintă mai puțin de jumătate din banii pe care ulterior Teleorman îi primește de la bugetul de stat, nu mai bine tăiem taxele în Teleorman? Cu cât exact nu pot să mă pronunț, deoarece nu dispun de cifre exacte, însă raportul dintre cote și încasări sugerează că Teleorman ar putea fi transformat în paradis fiscal.

Despre Teleorman circulă fel de fel de glume (unii oameni sunt răi, dom’le…), dar adevărul este că acolo sărăcia e la ea acasă. Vorbim practic de o altă Românie decât România bucureștenilor. În Teleorman rata șomajului este de 11%. Județul este codașul național la numărul salariaților în raport cu numărul persoanelor care pot lucra – doar 32,6% din populația activă are un loc de muncă. În tot anul 2015 aici s-au înființat doar 500 de SRL-uri – și alea probabil pe fonduri europene! – în vreme ce în toată țara s-au deschis aproape 65 000 de firme.

Teleorman

Județul Teleorman este precum șomerul român. Ținut în capcana sărăciei, de un stat care nu încurajează munca și spiritul antreprenorial, dar care se preface că îl iubește dându-i diverse alocații – prilej cu care niște bani sunt risipiți aiurea cu funcționărimea. Sau îl putem vedea ca o mini-țară, precum Nepal, care de decenii este asistată extern și tot de decenii se scufundă mai adânc în sărăcie și corupție. Regiunile sărace nu se pot dezvolta decât prin investiții, prin creare de locuri de muncă. Prin taxe mici și birocrație redusă, așa cum arată atâtea și atâtea exemple din istoria lumii. Stau și mă întreb: oare tehnocrații aceștia, care s-au plimbat prin toată lumea, oare nu au învățat chiar nimic-nimic? Oare nu au înțeles că nu Pachetul anti-sărăcie a scos Coreea de Sud sau Japonia de la nivelul Ghanei, că nu pe falsa milostenie a politrucilor s-au bazat Hong Kong și Singapore când au făcut saltul de la sărăcie lucie la opulență? Sau ei chiar vor să rămână în continuare abonați la banii moca din fondurile europene?

Tagged , , , , , , , , , , , ,