Acest material nu reprezinta opinia autorului; este o sinteza realizata din opiniile exprimate, care deja s-au publicat despre acest subiect in media, pe tot parcursul anului 2023.
Ramane la latitudinea cititorilor sa se informeze si sa-si formeze propria opinie despre situatia reala.
1.) Studiu-analiza Mastercard (09.01.2023)
Numerarul are niște elemente și particularități care țin de suveranitatea, identitatea și politicile monetare ale fiecărui stat.
Drept urmare, nu se poate renunța complet la numerar, dar se poate limita utilizarea lui.
Bogdan Pătru – Government Segment Lead, Mastercard România și Croația, a explicat ca:
– nu putem subestima importanța cash-ului din viața românilor,
– numerarul este direct corelat cu nivelul economiei gri, atât la nivel local, cât și la nivel european,
– plățile electronice contribuie la “albirea” economiei: plățile electronice pot fi urmărite ușor, sunt ținute în evidența și fiscalizate, ceea ce reprezinta un plus la nivelul societății.
“Consecința nivelului ridicat al “economiei gri” este faptul că guvernul nu reușeste să colecteze taxele de care este nevoie pentru investiții în dezvoltare; astfel, se inregistreza permanent deficite bugetare, iar guvernul apelează la împrumuturi externe, ceea ce determină creșterea datoriei publice.
Indicele Plăților Digitale (IDP) este un instrument de analiză dezvoltat de Mastercard, care urmărește evoluția plăților digitale, la nivel național.
Sistemul a fost implementat in Romania pentru a înțelege:
– dinamica schimbărilor,
– evoluția plăților electronice, și
– maturitatea sistemului de plăți,
din România.
IDP analizează dezvoltarea pieței locale de plăți electronice în funcție de 3 sub-indici evaluați pe o scară de la 1 la 100, fiecare sub-indice cu o pondere egală în scorul final.
i.) – Infrastructura – este un sub-indice care urmărește pregătirea infrastructurii existente și capacitatea infrastructurii existente de a permite plăți electronice.
ii.) – Cunoștința – analizează cunoștințele consumatorilor și înțelegerea plăților electronice de către consumatori.
iii.) – Utilizarea – arată gradul de adoptare a plăților digitale și poziția plăților digitale față de numerar.
Accesul la servicii financiare este determinat de factori precum:
– infrastructura de plăți,
– profilul demografic, și
– nivelul de digitalizare.
Românii care nu au acces la aceste servicii financiare:
– locuiesc în mare parte în mediul rural sau urban mic,
– au un nivel mai scăzut de educație,
– au venituri mai mici, sau poate chiar nu au un venit constant,
sublinia Bogdan Pătru.
“Rezultatele Studiului indică faptul că românii sunt, în general, deschiși să adopte plățile digitale, dar foarte mulți nu înțeleg încă pe deplin cum funcționează și care sunt avantajele acestor metode de plată”, declara reprezentantul Mastercard.
Conform datelor Mastercard, la nivelul anului trecut, ponderea populației bancarizate era de 60%; acest lucru înseamnă că 2 din 5 români nu au acces la produse și servicii financiare și, prin urmare, nici nu pot utiliza plățile digitale.
Reprezentantul Mastercard a menționat faptul că gradul de bancarizare a românilor este strâns legat de:
– accesul la produsele și serviciile bancare, practic de infrastructura existentă,
– nivelul de educație financiară,
– pregătirea digitală, dar și
– afinitatea pentru cash la nivelul populației.
“Numerarul este în continuare considerat cel mai sigur și convenabil mod de plată de către o bună parte a populației; acest lucru este alimentat și de faptul că:
– doar jumătate din populația adultă din România își primește veniturile integral digital, pe card, iar
– o mare parte din aceste venituri sunt retrase la ATM,
conform datelor noastre”, menționa Bogdan Pătru.
Accesarea serviciilor bancare este determinată și de datele demografice:
– in general, generațiile mai tinere, cu venituri ridicate, cu studii universitare, au cunoștințe financiare mai solide și sunt mai predispușe să utilizeze serviciile bancare, spre deosebire de vârstnici și consumatorii cu un nivel mai scăzut de educație;
– totodată, locuitorii din orașele mari și orașele medii au un nivel de cunoștințe financiare mai bun decât locuitorii din zonele rurale;
conform informațiilor furnizate de Mastercard.
Mai mult, vorbind de nivelul de pregătire digitală în rândul populației, datele aratau că Romania este în topul țărilor europene care oferă acces la Internet de mare viteză: majoritatea românilor utilizează Internetul și dețin un smartphone, procentul situându-se la aproximativ 80%, dar Romania era pe ultimul loc în UE în ceea ce privește nivelul de competențe digitale de bază.
La nivel de infrastructură, rata de terminalizare în rândul comercianților locali a fost estimată la 32% în România, fiind cel mai mic rezultat comparativ cu alte țări din regiune în care Indicele Plăților Digitale a fost calculate: in Bulgaria, rata de terminalizare se situa la 64%, în Ungaria era la 47% și în Croația rata de terminalizare era la 44%.
Totodată, cei mai mulți dintre acești comercianți sunt din mediul urban.
Însă, în mediul mic urban și mai ales în mediul rural, cei mai mulți nu au acces la infrastructură suficientă pentru a instala POS.
În ceea ce privește nivelul de cunoștințe, mare parte din populație, dar și mulți comercianți, nu înțeleg încă pe deplin cum funcționează și care sunt avantajele acestor noi metode de plată.
2.) Analiza NETOPIA Payments (09.02.2023)
In 2022, segmentul de vârstă cu cel mai ridicat nivel de achiziții online a fost reprezentat de cel de 35-44 ani (25,52%), urmat îndeaproape de:
– 18-24 ani (14,33%),
– 25-34 ani (22,46%),
– 45-54 ani (20,91%),
– 55-64 ani (9,27%), și
– 65+ ani (7,51%).
În topul orașelor în care s-au realizat cele mai multe tranzacții online în 2022 au fost București, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Ploiești.
3.) Studiul Reveal Marketing Research (21.02.2023)
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 15.-17.02.2023 pe un eşantion reprezentantiv național pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de Internet; mărimea eșantionului a fost de 1.008 respondenți.
Românii preferau să apeleze la împrumuturi de la cunoscuți decât să apeleze la credite la bănci, conform Studiului.
Dacă ar avea nevoie de o anumită sumă de bani, 47% dintre respondenți declarau că ar împrumuta de la familie sau prieteni, într-o măsură semnificativ mai mare:
– Generația Z (64%), și
– respondenți din mediul rural (53%).
Românii preferau aceste împrumuturi informale deoarece:
– de cele mai multe ori, este vorba de sume mici, iar
– lipsa dobânzii sau a termenelor stricte de plată reduce anxietatea financiară a acestora.
Apelarea la împrumuturile bancare era preferată de 29% dintre români, în timp ce:
– 11% dintre respondenți ar utiliza un card de cumpărături dacă ar avea nevoie de o sumă de bani, iar
– 3% dintre respondenți au menționat că s-ar împrumuta de la instituții financiare non-bancare (IFN).
Conform Studiului:
– 60% dintre români declarau că au încredere în aplicațiile de mobil banking că le țin în siguranță banii;
– Internet bankingul sau site-urile băncilor sunt următoarele în top, cu 59% dintre respondenți declarându-și încrederea față de acestea.
În bănci în sine aveau încredere 56% că le vor ține banii în siguranță: Generația Z și persoanele peste 55 de ani aveau încredere semnificativ mai mare în bănci, având un scor de 65%, respectiv 63%.
În Google Pay aveau încredere 46% dintre români, iar în Apple Wallet 41%; Generația Z (tinerii 18-24 ani) este singura care avea mai multă încredere în Apple Wallet (52%) decât în Google Pay (34%).
Comercianții online sunt instituțiile în care românii aveau cea mai mică încredere în ceea ce privește siguranța banilor lor:
– 31% aveau încredere în comercianții online internaționali, iar
– 38% aveau încredere în comercianții online locali.
Platformele intermediare care procesează plăți online între comerciant și cumpărător se bucurau de un scor mai ridicat, 45% dintre respondenți declarând că aveau încredere în acestea să le țină banii în siguranță.
În cele ce privesc comenzile online:
– 45% dintre români preferau să plătească online la plasarea comenzii, în special persoanele cu vârste între 45 și 55 ani (55%), în timp ce
– 44% preferau să achite comanda cash la livrarea coletului.
Plata ramburs era preferată într-o măsură semnificativ mai mare de către:
– tinerii între 18-24 de ani (58%), și
– persoanele din mediul rural (53%).
Mai mult:
– 10% dintre respondenți declarau că preferă să plătească folosind cardul, însă la livrarea comenzii; 15% dintre persoanele peste 55 de ani preferau această metodă de plată;
– 50% dintre români declarau că vor folosi din ce în ce mai puțini bani cash decât până acum, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele între 45 și 55 de ani;
– 34% declarau că vor folosi banii cash în aceeași proporție ca și până acum, iar
– 7% declarau că vor utiliza mai mulți bani cash decât în prezent.
Datele despre utilizarea banilor cash nu s-au modificat comparativ cu aprilie 2022.
4.) Analiza Limitless Agency (28.04.2023)
Piaţa de e-commerce din România a înregistrat un trend ascendent în primul trimestru din 2023, valoarea totală a comenzilor fiind de peste 180 de milioane de euro, în ciuda inflaţiei ridicate, aratau datele unei Analizae realizate de Limitless Agency – agenţie de marketing digital din România, potrivit unui comunicat din 28.04.2023.
Potrivit Limitless Agency, Analiza realizată în baza datelor din aproximativ 400 de magazine online, valoarea medie a comenzii a fost de 1.060 lei (214,6 euro) în perioada ianuarie-martie 2023.
Totodată, au fost înregistrate:
– 1.701.397 tranzacţii,
– peste 80 de milioane de utilizatori, şi
– peste 99 milioane de sesiuni în magazinele online din portofoliul agenţiei.
Cele mai comandate produse erau din categoriile telefoane/tablete, TV/audio-video, electrocasnice, laptop-uri/desktop-uri, pantofi sport, pantofi dama, ghete, botine, ceasuri, bijuterii şi ochelari de soare sau de vedere şi lentile de contact.
Cel mai scump produs comandat online a fost un televizor, din categoria smart TV, în valoare de 729.999,90 lei (peste 148.000 euro), achiziţionat în ianuarie 2023.
Daniel Slăvenie – CEO & Partner Limitless Agency, declara: “Începutul de an 2023 indică faptul că piaţa de e-commerce îşi continuă creşterea într-un ritm organic, tot mai mulţi români preferând să achiziţioneze produse sau servicii online.
De altfel, creşte tot mai mult încrederea consumatorilor în platformele de e-commerce, având loc achiziţii cu valori mari, de mii sau sute de mii de lei.
De asemenea, vom vedea o creştere şi a numărului de magazine în online, având în vedere preferinţa tot mai mare a românilor pentru a comanda produse online pentru a beneficia de avantajele oferite de acest canal”, declară Slăvenie.
Pentru 2023, reprezentanţii Limitless Agency estimează o creştere în jur de 15% pentru piaţa de e-commerce, punctând că este loc de o creştere dublă în domeniu.
Daniel Slăvenie – CEO & Partner Limitless Agency, explica: “În condiţiile în care în prezent doar 45% dintre românii cu acces la Internet comandă online, potenţialul ecommerce-ului românesc este ridicat, piaţa crescând organic de la an la an.
De altfel, cu fiecare an se vede un număr tot mai mare de români care comandă online, cu vârfuri înregistrate de sărbători.
Spre exemplu, cu ocazia Paştelui, consumatorii români au cheltuit cu aproape 40% mai mult online faţă de o zi obişnuită, valoarea medie a comenzii fiind de 370 lei, în creştere cu 27% faţă de anul trecut.
Mai precis, a devenit deja o obişnuinţă ca românii să comande tot mai des şi mai mult online, în special de sărbători, pentru a evita aglomeraţia din magazine şi pentru a beneficia de retur gratuit.
Iar această tendinţă este tot mai prezentă zi de zi, inclusiv pentru alimente, nu doar pentru produse de care nu este nevoie imediat”.
5.) Studiul-raport A.T. Kearney: “European Retail Banking Radar” (02.06.2023)
63% dintre români vizitează sucursala bancară, insa doar 11% nu ar fi dispuși sa treacă la utilizarea exclusiva a canalelor digitale, arata un Raport anual intitulat “European Retail Banking Radar”, efectuat de compania A.T. Kearney.
Cum s-a schimbat consumatorul de produse bancare, după pandemie:
– 45% dintre consumatorii din Europa au folosit canale digitale pentru a achiziționa produse bancare în 2023, în creștere față de 33% în 2020, iar
– 37% dintre interacțiunile bancare europene sunt acum exclusiv digitale (atât cercetarea produselor bancare, cât și achiziția sunt efectuate digital).
După pandemie, consumatorii din Europa au mixat opțiunile bancare prin interactiune fizică și digitală.
Mai exact, în 2023, aproximativ 29% dintre interacțiunile cu consumatorii europeni au fost de tip digital, ceea ce înseamnă că:
– cercetarea privind produsele bancare a fost efectuată printr-un tip de canal (fizic sau digital), iar
– achiziționarea s-a realizat printr-un alt tip de canal.
În România, acest procent a fost similar (28%), arătând un comportament corespondent al românilor față de alți europeni.
Canalele digitale continuă să se dezvolte rapid, însă canalele fizice rămân de asemenea utilizate de către consumatori. De exemplu, tări precum Spania și Marea Britanie au prezentat cea mai dramatică schimbare a atitudinii consumatorilor față de canalele bancare digitale în ultimii ani, achizițiile digitale crescând:
– de la 16%, la 38% (Spania), și
– de la 48%, la 69% (Marea Britanie),
între 2020 și 2023.
În România, achizițiile digitale:
– au atins 30% înainte de perioada pandemiei,
– au crescut la 45% între 2021 și 2022,
– urmând apoi o ușoară întoarcere către canalele tradiționale, la un procent de 39% în anul 2022.
În paralel, în comparație cu 2020 și cu perioada de vârf a pandemiei, utilizarea canalelor digitale este acum mai redusă în unele regiuni europene: in general, aproximativ o treime din toate interacțiunile din Europa s-au desfășurat exclusiv în cadrul canalelor fizice.
De exemplu, Marea Britanie și Suedia aveau o tendință mai mare către digitalizare în comparație cu media europeană, înregistrând în anul 2022 peste două treimi (69-70%) din totalul achizițiilor realizate prin canale digitale:
– fie online,
– fie prin intermediul serviciilor bancare mobile.
Deși aproape jumătate (41%) dintre toate sucursalele băncilor și-au închis porțile din 2008 până în prezent, sucursalele dețin încă un rol cheie pentru mulți consumatori, 55% dintre respondenții europeni vizitând o sucursală bancară cel puțin 1 dată pe trimestru în 2022.
În România, procentul este de 63%, o scădere cu cel puțin 5% fiind preconizată în următorii 2 ani.
Principalii factori care stau la baza utilizării în continuare de către consumatori a sucursalelor bancare includ:
– consilierea personalizată,
– interacțiunea umană, și
– un grad mai ridicat de încredere.
Fiecare a 12-a persoană (8,5%) care apelează la o sucursală declara categoric că nu este dispusă să treacă exclusiv la canalele digitale.
În România, doar 11% nu ar fi dispuși sa treacă la utilizarea exclusiva a canalelor digitale.
Motivele pentru care romanii ar utiliza cu precădere sau doar canalele mobile și Internet banking ar fi:
– pentru primirea de sfaturi personalizate în legătură cu situația lor financiara (21% din respondenți), sau
– pentru o servisare mai buna atunci când au întrebări sau întâmpină probleme (16% din respondenți).
Oarecum surprinzător, spre deosebire de alți europeni, romanii nu menționau între primele motive pentru a utiliza exclusiv canalele digitale factori precum “beneficii financiare” și nici măcar “ușurința in utilizare”, rezultatele recente arătând din nou inclinația mult mai mare spre:
– sfaturi,
– personalizare,
– ajutor, si
– atenția asupra sănătății lor financiare.
Consumatorii români încă vizitează sucursalele, în special:
– pentru folosirea bancomatelor (28% din respondenți), sau
– pentru a-și rezolva anumite probleme (23% din respondenți).
Foarte puțini consumatori mai vizitează astăzi agenții bancare pentru:
– efectuarea unor plăți mari (4%), sau
– operațiuni la ghișeu (8%),
lucru care indică încă o dată avansul soluțiilor de mobile și Internet banking în România în ultimii ani.
“România a avansat și continuă să avanseze rapid din punct de vedere al utilizării canalelor digitale și in special al aplicațiilor de mobile banking – apetitul este aici și va rămâne, este clar.
Sunt însă câteva aspecte importante și interesante în România.
i.) – Pe partea pozitivă, interesul și atenția din ce în ce mai mare a românilor asupra sănătății financiare și, astfel, dorința (și nevoia) de a primi suport și sfaturi personalizate de la banca lor în acest sens, din ce în ce mai mult direct în spațiul digital (mobil), mulți dorindu-și acest lucru mai mult decât beneficii financiare directe.
ii.) – Băncile locale mai au încă de inovat în zona de experiență digitală, și au de învățat de la băncile digitale (neobanks) care, prin reimaginarea unor produse clasice și a experienței clientului în utilizarea lor, reușesc:
– să atragă mai multi clienti,
– să facă experiența de utilizare mai simpla, și
– să stimuleze un comportament chiar mai sănătos în multe cazuri (ex.: economisire, gestiunea banilor etc.).
iii.) – Pe de altă parte însă, anumite interacțiuni fizice rămân importante, precum:
– retragerile de cash (deși trendul de creștere al tranzacțiilor electronice există), sau
– rezolvarea unor probleme specifice în agenție/ față în față.
Acest lucru înseamnă pentru bănci nevoia de investiție și optimizare în continuare și în rețea și infrastructură și, foarte important, în angajați”,
declara Florian Teleaba – Principal și Head of Bucharest Office, Kearney.
6.) Statistica Eurostat (02.08.2023)
Romania se află pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene (UE) într-un clasament privind conexiunea la Internet.
Aproximativ 2,4% din populaţia UE nu îşi permitea în anul 2022 o conexiune la Internet, ponderea fiind mai mare, de 7,6%, în rândul populaţiei expuse riscului de sărăcie, arată datele publicate pe 01.08.2023 de Eurostat.
În rândul statelor membre, România şi Bulgaria sunt ţările unde 9,1%, respectiv 8,1% din populaţie, nu îşi permitea în anul 2022 o conexiune la Internet, spre deosebire de Finlanda şi Luxemburg, unde doar 0,3%, respectiv 0,4% din populaţia totală se confrunta cu o problemă similară.
De asemenea, diferenţa între populaţia totală şi populaţia expusă riscului de sărăcie în termeni de capacitate de a-si permite o conexiune la Internet, era vizibilă în 2022 în toate statele membre UE.
Cel mai mare procent de persoane expuse riscului de sărăcie şi care nu îşi permit o conexiune la Internet se înregistra în România (25%), urmată de Bulgaria (20,5%) şi Ungaria (16,5%).
La polul opus, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Danemarca şi Finlanda (fiecare cu 1%), urmate de Cipru şi Luxemburg (fiecare cu 1,5%).
Internetul din Romania are viteză, dar doar pentru cine îşi permite.
7.) Sondaj FinZoom.ro & CEC Bank (02.08.2023)
Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din Romania, reprezentativ pentru utilizatorii de Internet.
54,9% dintre respondenți sunt salariați, 74,83% locuiesc la oraș, 38,08% au studii superioare.
Peste 52% dintre români au folosit cardul bancar pentru efectuarea unei plăți la cumpărături online iar peste 41% dintre respondenți folosesc constant cardul sau un cont bancar pentru plata facturilor lunare, rezultă dintr-un Sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.
Conform Sondajului:
– puțin peste 26% utilizează doar uneori cardul sau un cont bancar pentru plata facturilor lunare,
– în timp ce 32% plătesc facturile la utilități doar cash.
În ceea ce privește serviciile bancare online:
– 29,08% dintre respondenți susțin că folosesc în mod curent, săptămânal sau chiar mai des Internet Banking / Mobile Banking,
– alți 22,83% utilizează aceste servicii doar rar, ocazional,
– în timp ce 48,08% nu folosesc deloc astfel de servicii.
Plata în magazinele fizice e făcută:
– și cu cash dar și cu cardul de către cei mai mulți români (40,67%),
– în timp ce doar cu cash plătesc aproape aceeași pondere (39,67%),
– doar cu cardul plătesc 19,67% dintre respondenți.
Pe de altă parte, doar 22,83% dintre respondenți susțin că folosesc Google Pay / Apple Wallet pentru cumpărăturile din magazine direct cu telefonul.
8.) Raportul de ţară pentru România 2023 al C.E. (16.08.2023)
♦ Doar 53% dintre IMM au un nivel de digitalizare de bază, sub media UE.
♦ Micile companii se uită la investiţii în tehnologii şi instrumente atunci când vine vorba de digitalizare, pe când companiile mijocii sunt mult mai atente la dezvoltarea competenţelor digitale ale angajaţilor.
♦ Circa 70% dintre IMM folosesc tehnologii digitale pentru optimizarea proceselor şi fluxurilor de lucru, si numai jumătate din ele au implementat soluţii de managementul datelor.
Pandemia a accelerat procesul de digitalizare a companiilor locale, fiind constrânse de contextul crizei sanitare.
Cu toate acestea, microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii din România sunt mult mai puţin digitalizate faţă de restul Europei.
Astfel, Raportul de ţară pentru România al Comisiei Europene (C.E.) arată că doar 53% din IMM locale au un nivel de digitalizare de bază, iar procentul scade când vine vorba de cunoştinţe tehnice avansate.
„România are un scor foarte slab la digitalizarea afacerilor.
Ponderea IMM cu cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, precum şi adoptarea de tehnologii avansate precum serviciile de cloud computing, inteligenţa artificială şi big data rămân considerabil sub media UE.
Doar 53% dintre IMM au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, comparativ cu media UE de 69%, în timp ce diferenţa faţă de media UE este şi mai mare pentru indicatorii care arată adoptarea tehnologiilor digitale avansate“, se arată în Raportul de ţară pentru România 2023 al C.E..
9.) Statistica Eurostat (15.12.2023)
Anul acesta, 56% din populatia UE cu varsta cuprinsa intre 16-74 de ani avea cel putin competente digitale de baza, cea mai scazuta pondere fiind in Romania (28%), Bulgaria (36%) si Polonia (38%); asa arata deatele publicate pe 15.12.2023 de Oficiul European pentru Statistica (Eurostat).
10.) Raport de cercetare CIPRA (19.12.2023)
Potrivit Cercetării CIPRA, încrederea în bănci nu este la un nivel foarte ridicat:
– doar 35% dintre respondenți acordând o notă de 9 sau 10;
– 29% acordând o notă de 9 sau 10 pentru încrederea în banca digitală.
Nivelul încrederii în băncile clasice este mai ridicat pe segmentul de vârstă 56+ ani, iar încrederea în băncile digitale este cea mai ridicată în rândul celor cu venit peste medie (35%).
La tinerii 24-34 de ani, se observă cea mai mare incidență de utilizare a băncilor digitale (46%), comparativ cu 25% pe segmentul 56+ ani.
Trendul de scădere a utilizării numerarului este destul de evident:
– 38% din respondenți afirmând că vor folosi mai puțin banii cash, și
– doar 9% estimând că vor folosi mai mult numerarul.
Principalul avantaj al plății cu numerar este legat de faptul că:
– nu se poate plăti oriunde cu cardul: există locații fără POS (51%), sau
– pur şi simplu oferă siguranța că se poate plăti oriunde (43%).
Un rol important în preferința pentru numerar îl au:
– obișnuința (26%), şi
– sentimentul de control dat de contactul direct cu banii (21%).
Acest material nu reprezinta opinia autorului; este o sinteza realizata din opiniile exprimate, care deja s-au publicat despre acest subiect in media, pe parcursul anului 2023.
Ramane la latitudinea cititorilor sa se informeze si sa-si formeze propria opinie despre situatia reala.
Surse:
2. https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/tranzactiile-cu-cardul-au-crescut-21012264;
3. https://www.bankingnews.ro/relatia-romani-banci-2023.html;
5. https://bankingnews.ro/romani-viziteaza-sucursala-bancara-consumatori.html;
