Deloitte România lansează platforma de automatizare Processo pentru IMM-uri și corporații

Bucuresti, 3 septembrie 2019 – Deloitte România lansează platforma de automatizare Processo, care permite companiilor să creeze modele de afaceri și de decizie, precum și să o integreze cu sistemele pe care le folosesc deja. Creată de echipa de tehnologie din cadrul practicii de Consultanță în management a Deloitte România, platforma se adresează IMM-urilor și corporațiilor, precum și autorităților publice centrale și locale.

„Deloitte este lider global în consultanța în tehnologie, o linie de servicii pe care am dezvoltat-o semnificativ și în România. Pentru multe companii locale, automatizarea proceselor de business reprezintă o necesitate pentru a-și îmbunătăți productivitatea, a reduce costurile, a elimina erorile, a-și deservi mai bine clienții și pentru a gestiona mai eficient relația cu angajații. Processo este o platformă software care permite companiilor din numeroase industrii să beneficieze de automatizare printr-o implementare agilă”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener coordonator Consultanță, Deloitte România.

Processo răspunde unor nevoi specifice de business, cum ar fi gestionarea proiectelor și a bugetelor, a sarcinilor și a echipelor, a contractelor și a proceselor. De asemenea, platforma permite arhivarea electronică a documentelor în conformitate cu legislația locală.

„Am construit această platformă suplă, low-code, pentru companii care doresc să accelereze transformarea digitală și să definească sau să-și îmbunătățească procesele interne, asigurând în același timp respectarea tuturor reglementărilor în vigoare, precum și să-și gestioneze mai bine documentele și rapoartele. De asemenea, Processo permite comunicarea cu orice terță platformă pentru schimb de date, fiind astfel o soluție ideală pentru companiile care utilizează diferite sisteme interne care acum trebuie integrate”, a declarat Vladimir Aninoiu, Director Tehnologie, Deloitte România.

Practica de Consultanță a Deloitte România s-a consolidat în ultimii ani prin extinderea competențelor în automatizarea proceselor robotizate (robotic process automation – RPA) și în data analytics.

La nivel global, Deloitte este recunoscut de mai mulți ani drept lider în consultanța în tehnologie și în domeniul transformării digitale, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu Apple, Facebook, Amazon, SAP, Salesforce, UiPath și alți giganți în tehnologie.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.500 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

Tagged , ,

Vânzările din comerț au crescut în luna iulie cu 8,3%

comert

Conform datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în iulie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ca serie brută, cu 8,3%, ritm crescut faţă de cel din luna precedent.

În iunie, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ca serie brută, cu 4,9%.

În iulie, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 8,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,9%.

Avansul, pe serie brută, s-a datorat creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+9,6%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,9%).

În perioada ianuarie-iulie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+9,7%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,9%).

În 2018, faţă de 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, ca serie brută, cu 5,4%, ritm scăzut faţă de cel din anul precedent.

Tagged , ,

În al doilea trimestru, costul orar al forței de muncă a crescut în România cu 12,46%

Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, costul orar cu forţa de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 12,46%, forma ajustată după numărul zilelor lucrătoare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în activităţile de învăţământ.

În primul trimestru, costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 16,35%, forma ajustată, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017.

În al doilea trimestru al acestui an, faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile de învăţământ (21,81%), în construcţii (18,28%) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (17,78%).

Creşterile cele mai mici ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în informaţii şi comunicaţii (6,67%), în industria extractivă (7,48%), în sănătate şi asistenţă socială (8,09%) şi în intermedieri financiare şi asigurări (8,47%).

Faţă de trimestrul I 2019, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut cu 5,70%.

Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (21,68%), în intermedieri financiare şi asigurări (16,88%) şi în tranzacţii imobiliare (11,43%).

Tagged ,

Proiectul de modificare a Codului Fiscal – liber pentru paradisurile fiscale?

Printre subiectele la care își propune să răspundă recentul proiect de modificare a Codului Fiscal se numără și o nouă definiție a locului conducerii efective. O definiție foarte interesantă cu care vine legiuitorul și iată care sunt argumentele.

În primul rând, ce reprezintă locul conducerii efective? Foarte pe scurt, reprezintă locul unde conducerea societății ia deciziile cheie necesare pentru desfășurarea activității (de exemplu, financiare, operaționale, comerciale etc.).

La ce folosește acest concept? Conform regulilor fiscalității internaționale, o companie trebuie să platească impozit pe profit acolo unde are locul de exercitare a conducerii efective. Atunci când acesta se află în alt stat decât cel unde este încorporată societatea, aceasta va plăti impozit numai în statul unde se află locul conducerii efective. În contextul actual, în care vedem modele de afaceri din ce în ce mai volatile și o mare flexibilitate cu privire la locul de unde ne desfășurăm activitatea, acest concept este cât se poate de real. Astfel, era necesară introducerea în Codul Fiscal a definiției locului conducerii efective.

Supriza a venit, însă, din maniera în care această definiție este formulată în proiectul de modificare a Codului Fiscal și intepretările care pot deriva de aici.

Fără a intra într-o analiză detaliată a acestei definiții, care ar trebui să pună multe întrebări specialiștilor în fiscalitate, aș remarca doar două aspecte:

În primul rând, se pare că noțiunea de loc al conducerii efective nu se aplică în cazul societăților aflate în țări cu care România nu are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri. De exemplu, societăți aflate în Seychelles, Insulele Virgine Americane și Britanice, Insulele Marshall și multe alte jurisdicții (dintre care unele chiar se află pe lista jurisdicțiilor necooperante întocmită de către Uniunea Eupropeană) nu pot avea locul conducerii efective în România. Asta înseamnă că, pentru societăți înregistrate în aceste țări, nu ar exista riscul ca autoritățile să considere că ar trebui să plătească impozit pe profit în România, chiar dacă, de facto, acestea sunt administrate din România.

Este suprinzător, având în vedere faptul că în practica internațională acest concept este deseori utilizat tocmai pentru a răspunde unor astfel de situații. Desigur, regulile generale anti-abuz pot fi în continuare invocate. Totuși, conceptul de loc al conducerii efective ar fi trebuit să constituie instrumentul cel mai la îndemână în astfel de situații.

În al doilea rând, noțiunea de loc al conducerii efective nu vizează societățile care au drept obiect de activitate “o simplă administrare de valori mobiliare sau alte active”. Această formulare ne duce cu gândul că societățile de tip holding sau alte companii care fac doar administrare de active (de exemplu: societăți care dețin și administrează active intangibile – mărci, patente etc.) nu pot avea locul conducerii efective în România, chiar dacă deciziile strategice cu privire la administrarea acestor societăți se iau din România. Din nou, această interpretare surprinde, având în vedere că și aceste situații, în practica internațională, se aflau pe lista celor capturate de conceptul de loc al conducerii efective.

În final, nu pot să nu remarc că o astfel de abordare este divergentă față de proiectul internațional elaborat de OECD la cererea G8/G7 “Erodarea bazei impozabile și migrarea profiturilor” (proiectul BEPS), care se concentrează tot mai mult pe substanța tranzacțiilor și pe alinierea dintre locul în care se declară și se impozitează veniturile cu locul în care se realizează activitatea.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

Tagged , , ,

Nicio schimbare: România, codaşă în UE la procentul din PIB alocat sănătăţii

652x450_020110-reteta-medicala

Potrivit datelor publicate de Eurostat, cheltuielile cu sănătatea în România au fost echivalente cu 4,99% din Produsul Intern Brut în anul 2016, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media la nivelul UE este de 10% din PIB

La acest indicator, Franţa este campioană în UE, cu 11,5% din PIB alocat sănătăţii, urmată de Germania (11,1% din PIB) şi Suedia (11%).

În schimb, în 12 state membre UE, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu mai puţin de 7,5% din PIB. Imediat deasupra României se situează Luxemburg, unde doar 5,47% din PIB este alocat sănătăţii, însă Eurostat subliniază că acest lucru se datorează faptului că Produsul Intern Brut în cazul Luxemburgului are un nivel ridicat.

Comparativ, în Bulgaria, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu 8,23% din PIB, în Ungaria cu 7,13% din PIB, iar în Polonia cu 6,52% din PIB.

Conform datelor Eurostat, procentul din PIB alocat sănătăţii a crescut uşor în România, de la 4,94% în 2015 până la 4,99% în 2016, pentru ca în 2017 să ajungă la 5,16%.

Tagged , ,

Pentru a se evita creşterea tarifelor, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România cere Guvernului menţinerea legislaţiei actuale RCA

Transportatorii au anunţat că cer Guvernului menţinerea legislaţiei actuale RCA, în caz contrar tarifele putând creşte de peste 5 ori, iar transportatorii rutieri ar demara din nou proteste naţionale.

”Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită sprijinul Guvernului, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Transporturilor pentru menţinerea legislaţiei actuale privind asigurarea de răspundere civilă auto (RCA), respectiv legea 137/2017 şi norma ASF 20/2017, în caz contrar tarifele asigurărilor RCA vor creşte de peste 5 ori, iar transportatorii rutieri vor demara din nou proteste naţionale”, se arată în comunicat.

Comisia Europeană (CE), la cererea companiilor de asigurări, susţine că normele naţionale actuale din România privind asigurarea RCA contravin Directivei Solvabilitate II, fapt semnalat printr-o scrisoare trimisă autorităţilor române în luna iulie 2018, fără a fi pusă la dispoziţia tuturor părţilor interesate, deşi a fost solicitată în repetate rânduri. ”În aceste condiţii, UNTRR a iniţiat o acţiune juridică la Curtea Europeană de Justiţie împotriva Comisiei Europene, după ce instituţia europeană a refuzat să desecretizeze scrisoarea transmisă autorităţilor române, deşi modificarea legislaţiei RCA are un impact financiar uriaş pentru posesorii celor 8 milioane de vehicule înmatriculate în România”, se arată în comunicat.

Transportatorii se opun ferm modificării legii în sensul eliminării tarifului de referinţă şi a limitei de 25% a cheltuielilor administrative şi de vânzare ale poliţei de asigurare, incluse în tariful de primă.

”Reamintim că înainte de plafonarea tarifelor RCA şi de intrarea în vigoare a actualei legislaţii, unii asigurători aveau cheltuieli administrative uriaşe, de până la 80%, în condiţiile în care acestea includeau cheltuielile aferente tuturor liniilor de business, această practică diminuând baza de impozitare şi motivând tarifele uriaşe”, se arată în comunicat.

UNTRR a reamintit că asigurătorii nu au putut justifica clar majorarea tarifelor de bază RCA de la 700 euro în 2013 la 5.000 de euro în 2016.

”Pe baza formulei pe care companiile de asigurări declarau că o folosesc pentru a calcula prima de asigurare pentru segmentul autovehiculelor comerciale mai mari de 16 tone destinate transportului de mărfuri şi pentru autovehiculele cu mai mult de 18 locuri pe scaune destinate transportului de pasageri, ţinând seama de datele publice privind frecvenţa daunelor şi valoarea medie a daunelor pentru fiecare segment de autovehicule comerciale, rezultatele indicau o primă de maximum 1.000 – 1.100 euro per vehicul timp de 12 luni”, se mai arată în comunicat.

Tagged , , ,

DNA caută licitațiile cu dedicație meșteșugite de Oracle prin Sorin Mândruțescu

Image result for oracle dna

Procurorii DNA au facut perchezitii la sediul companiei Oracle din Pipera. Procurorii au un caz de posibila coruptie în mediul privat, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Potrivit acestora, ar fi vizate contracte acordate de companie în schimbul unei mite foarte mari. Ar fi unul dintre rarele cazuri investigate de procurori care vizează acte de corupție între companii private.

Potrivit surselor G4Media.ro, suspectul urmeaza sa fie adus la DNA. Potrivit unor surse, ar fi vorba despre Sorin Mândruțescu, directorul general al Oracle România. Contactat de G4Media.ro, Mândruțescu a spus doar că nu poate vorbi și a închis telefonul. Procurorii ar efectua perchețizii și la casa acestuia.

Sorin Mândruțescu a transmis, prin avocatul său, Alexandru Chiciu, următoarele precizări: ”La acest moment nu pot face niciun comentariu întrucat nu cunosc ce acuzații formulează procurorii. Ceea ce pot spune este că am răspuns cu deschidere tuturor solicitarilor procurorilor si că voi adopta o astfel de conduită și pe viitor. Desigur, prin avocatul meu, voi cere sa aflu mai multe elemente din dosar, însa, fiind o procedură în curs, voi rămane rezervat cu declarațiile, apreciind că ele trebuiesc făcute doar în cadru institutional.
Vă multumesc pentru întelegere.”

Cine este Sorin Mândruțescu

Mândruțescu are un background solid în business, fiind șeful Oracle și fost conducător al Camerei de Comerț Americane în România (Amcham). Mîndrutescu a a fost numit la începutul guvernării Ponta în fruntea CA al CFR. A rezistat doar 5 luni. Mîndrutescu și-a dat demisia din functia de presedinte al Consiliului de Administratie al CFR SA „din motive personale”, în septembrie 2013.

Context

Codul Penal sancționează nu doar corupția funcționarilor statului, ci și corupția din mediul privat. Astfel, potrivit articolului 308 din CP, ”Dispozițiile art. 289-292 și ale art. 297-301privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin.(2) sau în cadrul oricărei persoane juridice.”

Potrivit specialiștilor în drept consultați de G4Media.ro, și Convenția penală asupra corupției, ratificată de România prin legea nr 27/202, prevede la articolul 7: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, dacă s-a săvârşit cu intenţie, în cadrul unei activităţi comerciale, fapta de a promite sau de a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit oricărei persoane care conduce sau lucrează pentru o entitate din sectorul privat, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, cu scopul ca aceasta să îndeplinească sau să se abţină să îndeplinească un act, cu încălcarea obligaţiilor sale”.

Tagged , , ,

Angajaţii din sectorul bancar din România au printre cele mai mici salarii din regiune

cifra

Conform platformei de comparat salarii a eJobs, angajaţii din sectorul bancar îi depăşesc doar pe colegii lor din Bulgaria. Cel mai bine plătiți din regiune sunt cei care lucrează în băncile din Cehia, acolo unde încasările medii lunare ajung la 931 de euro. Foarte aproape de aceștia (930 de euro pe lună) se situează lituanienii.

În România media salarială netă din sectorul bancar este de 718 euro pe lună.

În Letonia și Ungaria sunt oferite salarii care se apropie de 850 de euro pe lună, iar în Croația media ajunge în jurul sumei de 830 de euro, lunar. Mai aproape de câștigurile din România sunt cele din Serbia, acolo unde specialiștii din bănci au salarii de aproximativ 750 de euro. La o diferență sensibilă este însă Bulgaria, țară care se află pe ultimul loc în clasament și care raportează venituri medii lunare de 586 de euro.

”Media salarială pentru sistemul bancar nu este neapărat mică, mai ales dacă o raportăm la salariul mediu net pe economie, însă dacă ne comparăm cu alte țări, regăsim o situație comună aproape la nivel general – angajatorii din afara României plătesc mai bine. Trebuie, totuși, să luăm în calcul, de fiecare dată când facem astfel de comparații, și care este costul vieții din fiecare stat în parte pentru că important nu este neapărat salariul în valoarea lui absolută, ci la ce nivel de calitate a vieții ne situăm cu acel salariu. Ieșind din granițele Europei Centrale și de Est vom vedea salarii duble sau chiar triple, dar acolo și costul vieții este pe măsură. În Finlanda, spre exemplu, un angajat din industria bancară are un salariu mediu lunar de aproape 1.500 de euro, iar în Finlanda de 2.400 de euro”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

În ultimii ani, sectorul financiar din România a trecut printr-un val considerabil de restructurări, iar acum industria a ajuns la un număr de aproximativ 53.000 de angajați. Cu toate acestea, încă se mai fac angajări în domeniu. Astfel, aproape 2.000 de locuri de muncă sunt disponibile, în acest moment, pe eJobs.ro, pentru candidații care vor să lucreze în sectorul financiar-bancar.

Tagged , , ,

Banca Mondială: Ar fi mai eficient dacă România ar aloca mai multe fonduri direct pentru susţinerea săracilor, decât dacă încearcă să combată sărăcia prin reduceri de taxe şi impozite

Image result for banca mondiala

Instituţia a realizat un studiu care analizează impactul sistemului de impozitare din România asupra sărăciei şi a ajuns la concluzia că acesta creşte sărăcia şi inegalitatea, în special pentru gospodăriile rurale şi familiile cu copii, deoarece transferul direct de ajutoare nu este suficient pentru a compensa povara taxelor indirecte (TVA, accize – la ţigări, alcool, combustibili, energie electrică).

Banca Mondială reaminteşte că România a redus taxa pe valoare adăugată (TVA) de la 20% la 19%, în 2017, iar impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%, la începutul anului 2018, deşi această măsură a venit la pachet cu transferul contribuţiilor sociale. Reducerea TVA, susţine Banca Mondială, a ajutat în special bogaţii României, deoarece ei consumă mai mult. Populaţia săracă a beneficiat şi ea de pe seama acestei măsuri, dar doar marginal. De asemenea, şi scăderea impozitului a avut impact mai mare asupra celor cu venituri consistente, deoarece la venituri mici micşorarea impozitului este aproape nesemnificativă.

Drept urmare, Banca Mondială consideră că reducerile de TVA şi impozit au crescut inegalitatea între săraci şi bogaţi, un efect pe care „probabil autorităţile nu sperau să-l obţină cu aceste reforme”.

„Dacă scopul acestor reforme era de a reduce sărăcia şi inegalitatea, o modalitate mai eficientă de a atinge acest obiectiv ar fi fost ca nivelul impozitului să fie menţinut constant, dar să fie majorat nivelul transferurilor sociale direct la ţintă. O astfel de alternativă nu numai că ar fi costat mai puţin, ci ar fi fost şi mai redistributivă”, susţin oficialii Băncii Mondiale.

Altfel spus, Guvernul putea reduce sărăcia şi inegalitatea oferind ajutoare băneşti direct către românii săraci. Mai precis, Executivul putea majora beneficii precum pensii, ajutoare de şomaj, indemnizaţii pentru mame, asigurări de sănătate, pentru incapacitate temporară de muncă sau pentru recuperare, programe de ajutor familial, programe de asistenţă socială, precum un venit minim garantat, ajutoare de invaliditate, subvenţii educaţionale.

În schimb, prin reducerea impozitului şi a TVA, Guvernul nu a făcut decât să ajute populaţia bogată să devină şi mai bogată.

Pentru a ilustra acest argument, Banca Mondială a realizat o simulare în care impozitul a rămas la 16%, iar jumătate din costul suportat de Guvern pentru a-l reduce la 10% ar fi fost folosit către transferuri direct către săraci. Această alternativă nu numai că ar fi înjumătăţit impactul asupra deficitului fiscal, dar ar fi redus şi sărăcia cu 1,4 puncte procentuale, comparativ cu numai 0,6 puncte procentuale realizate prin scăderea impozitului şi a TVA. De asemenea, ar fi fost redusă şi inegalitatea, în timp ce prin scăderea impozitului ea a crescut.

Economistul Bogdan Glăvan este de părere că taxele, în general, cauzează inegalitate, iar o soluţie este fie să scapi de taxe populaţia săracă, fie să creşti asistenţa socială. Românii, printre cei mai săraci din UE România avea al doilea cel mai mare procent de persoane expuse riscului de sărăcie, după Bulgaria, în 2017, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Circa 35% din totalul populaţiei era în această situaţie, comparativ cu numai 22% în Uniunea Europeană.

De asemenea, peste 41% din copii din România erau expuşi riscului de sărăcie şi excluziunea socială, în 2017, comparativ cu numai 25%, la nivelul UE. În 2018, situaţia s-a îmbunătăţit uşor, procentul scăzând la 38,1%. Totodată, circa 28,2% din tinerii români (18-24 ani) care lucrează erau expuşi riscului sărăciei, în 2017, cel mai mare procent din UE. Procentul a scăzut totuşi, an de an, de la maximul de 33,5% înregistrat în 2015.

România înregistrează din ce în ce mai mulţi pensionari expuşi riscului de sărăcie, anul trecut fiind al şaselea la rând în care procentul acestora a crescut. Circa 16,1% din pensionarii din România sunt expuşi riscului de sărăcie, un procent mai mare decât media europeană de 14,2%. Aproape jumătate din populaţia României (45,9%) nu era capabilă să facă faţă unor cheltuieli neaşteptate, în anul 2018, deşi ţara noastră, alături de Bulgaria, au înregistrat cele mai mari progrese din UE, faţă de anul 2004. Mai mult, circa 60% din români nu îşi permiteau o vacanţă anuală de o săptămână, în anul 2018.

Deşi ţara noastră a înregistrat progrese semnificative între 2017 şi 2018, anul trecut ţara noastră tot se afla pe ultimul loc în UE.

Toate detaliile pe:

https://adevarul.ro/economie/bani/banca-mondiala-taxarea-romania-creste-saracia-1_5d4b046d892c0bb0c64e86ab/index.html

Tagged , , ,