Preţurile locuinţelor din România au crescut, în primul trimestru din acest an, însă scumpirile au fost mai mici decât în alte state din Uniunea Europeană

Image result for preturi imobiliare

Potrivit datelor publicate de Eurostat, preţul locuinţelor din România a urcat cu 3,3%, în ritm anual, în primul trimestru din 2019, în timp ce în Uniunea Europeană şi în zona euro creşterea a fost de 4%. De la trimestru la trimestru, scumpirea a fost de numai 0,1%, în România, faţă de 0,3% în UE şi zona euro.

Scumpirile au luat-o pe o pantă mai domoală, în primul trimestru al anului, comparativ cu anul trecut, când în trimestrul IV preţurile la locuinţe au crescut cu 5,3%, în trimestru III au crescut cu 5,7%, iar în trimestrul II ele s-au majorat cu 4,7%. În primul trimestru, dintre statele membre, cele mai mari creşteri anuale ale preţurilor la locuinţe au fost raportate în Ungaria (11,3%), Cehia (9,4%) şi Portugalia (9,2%), singurul declin fiind în Italia (minus 0,8%). Cele mai mari creşteri trimestriale ale preţurilor la locuinţe, în rândul statelor membre, au fost raportate în Ungaria (3,7%), Portugalia (3,6%) şi Croaţia (3,5%), scăderi fiind raportate în Malta (minus 4,2%), Marea Britanie (minus 1,3%), Irlanda (minus 1%), Finlanda (minus 0,8%), Italia (minus 0,5%) şi Germania (0,3%).

Tagged , ,

Administrația Trump va permite companiilor americane să vândă în continuare produse Huawei

Image result for trump huawei news

La Washington, Administrația Trump plănuieşte să permită companiilor americane să continue să deruleze afaceri cu gigantul echipamentelor de telecomunicații chineze, Huawei, la doar câteva săptămâni după plasarea companiei pe lista neagră a Departamentului de Comerț.

Marți, Secretarul de Stat pentru comerț, Wilbur Ross, a declarat că administrația va emite licențe pentru companiile americane care doresc să deruleze afaceri cu Huawei numai dacă “nu există nicio amenințare la adresa securității naționale”. Un alt oficial de rang înalt a sugerat că această mișcare va permite producătorilor americani de cipuri să continue vânzarea anumitor tehnologii către Huawei.

Comentariile confirmă anunțul surpriză făcut de președintele Trump, după întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping, cum că Statele Unite ar relaxa restricțiile asupra Huawei ca parte a efortului de reluare a negocierilor comerciale cu China. Cu câteva săptămâni în urmă, Departamentul pentru Comerț al SUA declarase că a plasat compania Huawei și numeroasele sale filiale pe lista firmelor considerate ca reprezentând un risc ridicat pentru securitatea națională. Această decizie a produs multă îngrijorare şi a împiedicat, efectiv, comerţul cu componente și tehnologii americane, care, în noile condiţii, nu s-a mai putut derula liber, fără aprobarea guvernului Statelor Unite.

Larry Kudlow, directorul Consiliului Economic Național al Casei Albe, a declarat, marți, în cadrul unui eveniment organizat de CNBC că „Statele Unite au întredeschis ușa, relaxând uşor cerințele impuse de Departamentul pentru Comerț pentru licențierea companiilor care vând echipamente către compania Huawei”.

“Oferim această relaxare pentru o perioadă limitată de timp”, a spus Larry Kudlow.

De această relaxare ar putea profita, în primul rând, companiile Qualcomm, Intel, Broadcom și Google, care vând către Huawei microcipuri și alte componente specializate care intră în componenţa echipamentelor smartphone și telecom.

Companiile de tehnologie fac lobby pe lângă administrația americană, spunând că interdicția le va reduce o sursă majoră de venituri, în timp ce avansul tehnologic al Huawei va fi relativ încetinit, în condiţiile în care gigantul chinez va achiziționa, în continuare, componente, ce-i drept, mai puțin avansate, de la concurenții japonezi şi sud-coreeni, din piaţă.

Larry Kudlow a mai declarat că negocierile cu China, care în luna mai s-au prăbușit şi păreau că se apropie de colaps, urmează să fie reluate. “Cel mai important lucru, este că negocierile vor fi reluate după câteva luni de pauză”, a spus acesta.

Marți, potrivit unui oficial superior al administrației americane, Robert Lighthizer, reprezentantul comercial al Statelor Unite și Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei, au avut convorbiri cu vicepremierul chinez Liu He și cu ministrul Zhong Shan, în vederea continuării negocierilor cere vizează soluționarea litigiilor comerciale dintre Statele Unite și China. Ambele părți vor continua aceste discuții, a mai declarat oficialul american.

Însă nu este clar dacă aceste discuții vor duce, în final, la un tratat comercial. Există diferențe profunde, între cele două părţi. În acest moment nu se ştie dacă partea chineză va fi de acord să transpună în legislaţie modificările aduse practicilor sale comerciale, așa cum a cerut administrația americană. De cealaltă parte, Statele Unite nu s-au angajat, încă, să ridice niciunul dintre tarifele impuse pe mărfurile chineze a căror valoare se ridică la 250 de miliarde de dolari.

În timp ce Washingtonul îşi restrânge restricțiile asupra companiei Huawei, continuă, în paralel, amplul efort de diminuare a capacităţii Chinei de a cumpăra tehnologii americane.

Prezent la Conferinţa privind Controlul Exporturilor care a avut loc în luna mai, la Washington, Wilbur Ross, Secretarul de Stat pentru Comerţ, a declarat că administrația va continua eforturile de protejare a dezvoltării tehnologiilor avansate, în Statele Unite ale Americii, inclusiv de creştere a potențialului de reducere a capacităţii altor țări de a cumpăra tehnologii sensibile.

El a afirmat că administrația își actualizează continuu politicile de control în domeniul exporturilor, pentru a evita efectele “fuziunii” dintre armata chineză și afacerile sale civile, pe care Wilbur Ross le-a numit drept „o amenințare pentru America”. Acesta a atenţionat companiile să nu sacrifice proprietăți intelectuale și alte secrete comerciale pentru a avea acces la diverse piețe în creștere, aşa cum este cea chineză.

“Viitoarea prosperitate a Statelor Unite depinde de avantajul nostru strategic în domeniul tehnologiilor avansate”, a spus Ross. “Este greșit să tranzacționăm IP-uri sensibile sau coduri sursă pentru a obţine accesul pe o piață străină, indiferent cât de profitabilă ar putea fi”, a adăugat acesta.

Wilbur Ross, nu a anunțat viitoarele adăugări pe lista produselor aflate sub control, dar a declarat că Departamentul pentru Comerț va continua să analizeze care dintre tehnologii ar putea avea nevoie de protecție.

“Dacă se vor impune noi controale ale exporturilor, vom căuta contribuții publice și ne vom strădui să încheiem acorduri multilaterale importante, astfel încât acestea să fie adoptate”, a mai adăugat Wilbur Ross.

Tagged , , , , ,

60 de companii de leasing sunt in conflict major cu statul

Image result for leasing

Pe piata leasingului “se pregateste un faliment spectaculos”, a declarat, ieri, Dan Stoica, vicepresedintele Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR). Acesta a refuzat insa sa divulge numele companiilor care ar putea ajunge in aceasta situatie.
60 de companii de leasing “sunt in litigiu major cu statul”, intrucat au inregistrat datorii foarte mari la bugetul de stat, a precizat Stoica, in cadrul Conferintei “Piata de leasing”, organizata de FinMedia. Datoriile companiilor de leasing la bugetul de stat totalizeaza peste 300 de miliarde de lei.

Pentru unele dintre aceste societati, Ministerul Finantelor Publice a inceput procedura de executare silita sau chiar a cerut declansarea procedurii de reorganizare judiciara.

Falimentul unei societati de leasing inseamna pentru clientii sai pierderea atat a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing, cat si a banilor pe care i-au achitat in contul respectivului contract.

“In cazul falimentului companiei de leasing, e clar ca bancile vin primele, iar clientul, desi a platit ratele, ramane si fara produs, si fara bani”, ne-a declarat Cristian Mateescu, secretar general in cadrul ASLR.

Aceasta in conditiile in care companiile de leasing gireaza de obicei imprumutul luat de la banci cu produsele ce fac obiectul leasingului.

Situatia este cu atat mai incerta cu cat, in legislatia actuala, nu se face nici un fel de referire la eventualitatea in care compania de leasing da faliment. “Legea nu spune nimic. Din acest punct de vedere, compania de leasing este privita ca orice societate simpla.
Este un impas major”, a mai afirmat Dan Stoica, potrivit caruia, pana in momentul de fata, in Romania, nici o societate de leasing nu a dat faliment.

In cadrul unui contract de leasing, bunul obtinut ramane in proprietatea firmei de leasing pana la plata ultimei rate. In acest interval, se considera ca bunul este inchiriat clientului si ca suma platita nu ii da acestuia dreptul de proprietate.

Momentan, singura salvare a romanilor care au incheiat un contract de leasing cu o societate posibil falimentara este incheierea unei polite de asigurare care sa preia un asemenea risc. Mateescu a precizat ca romanii incheie de obicei polite de asigurare mai putin complete, deci, mai ieftine.

Potrivit unui proiect de act normativ ce urmeaza sa modifice actuala legislatie referitoare la societatile de leasing, in cazul in care o companie de profil intra in faliment, clientii intra la masa credala alaturi de banci si alti creditori. La ora actuala, proiectul de lege este finalizat si urmeaza sa fie aprobat de Guvern.

“Speram ca, pana la finele acestui an, proiectul sa intre in vigoare”, a precizat Mateescu. De asemenea, pentru prevenirea unor situatii similare, ASLR a solicitat constituirea unei autoritati independente care sa monitorizeze activitatea acestor companii.

Tagged , , , ,

Distribuția avuției nu este o problemă în sine

2

“Cum se împarte avuția în societate?” – e o întrebare care preocupă multă lume. Și răspunsul inevitabil este că se împarte prost, că deși în medie o ducem din ce în ce mai bine, în particular foarte mulți oameni sunt la fel de săraci ca acum 30 de ani. Deci avem o problemă cu împărțeala. Deci ar trebui să facă statul ceva, dom’le, să ia de ăia care au mult și să le dea celor care au puțin. Astfel încât împărțirea să fie mai echitabilă.

Problema este că cei care își pun problema asta judecă împărțirea avuției ca un fenomen de sine stătător, independent de contextul economic și instituțional. Cum ar veni, toți muncim cât putem, dar unii se aleg cu mult și altora le revine puțin; prea puțin. Acești analiști cred că distribuția avuției e ca distribuția la mașină: dacă nu funcționează corespunzător, schimb-o, dă-o dreaq… 😀 Aaa, că mașina ar mai putea avea probleme și cu supapele și cu EGR-ul, asta e cu totul, dar cu totul altă treabă, care trebuie investigată separat. Carevasăzică, analiștii cred că dacă schimbăm distribuția avuției, la fel cum schimbăm distribuția la mașină, hardughia va merge cel puțin la fel de bine ca înainte; că doar nu are de ce să meargă mai prost.

În realitate, nu există o așa numită problemă “a distribuției”, care să fie judecată îndependent de restul lucrurilor. Distribuția este intim legată de producție. Veniturile și avuția se nasc din producție și vânzări, nu pică din cer. Nu poți să interferezi cu una fără să o afectezi pe cealaltă. De exemplu, nu poți să impozitezi producția unora, confiscându-le veniturile, și să crezi că ei vor munci în continuare cu la fel de mult aplomb; să crezi că ei vor continua să acumuleze capital ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Ce vreau să spun este că dacă ni se pare că avem o problemă cu distribuția, atunci nu distribuția e de fapt problema, ci producția. Dacă ni se pare că polarizarea socială este mare în România (și eu cred că este), atunci trebuie să ne uităm la cadrul instituțional și la politicile publice și să vedem de ce producția a dus la așa deznodământ. Și, ce să vezi? Dacă ne uităm la cadrul instituțional, descoperim că România e o țară unde acumularea de avuție este încă influențată de privilegii și de bariere. Vrei să-ți deschizi o firmă să produci ceva? Stai 128 de zile ca să tragi curent (în București), așa cum spune o știre apărută azi, în vreme ce la Berlin durează mai puțin de-o lună. Eu știu cazuri de persoane care au stat un an. Și atunci ne întrebăm ca proștii de ce e polarizare socială; fiindcă n-are nimeni un an să plătească chirie și să aștepte să-i aprobe Electrica proiectul și branșamentul. Apropo, eu am fost primul locatar în zona în care locuiesc, am cheltuit mii de euro pe proiect, stâlpi și ce mai trebuie. Cu gândul că voi recupera ceva de la cine își va construi casă lângă mine. Ce să vezi? Stâlpii nu sunt proprietate privată, deci vecinul a profitat de investiția făcută de mine și s-a racordat ieftin la curent. Păi atunci, credeți că eu voi mai fi atât de prost în viață încât să fac așa ceva? Și ăsta e un exemplu mic de tot. Dacă ne uităm în jur vedem cum cutare corporație care fabrică automobile primește pe bandă rulantă cadouri de la stat, în vreme ce micii întreprinzători stau să aștepte vizita organelor. Vedem cum unii, mereu aceiași, toarnă asfalt și borduri la prețuri duble față de Occident. Deci avem o problemă cu producția; ea este regizată/încorsetată de stat. Veniturile care se nasc de aici sunt, în bună măsură, venituri de monopol sau rente obținute prin vânătoarea de privilegii. Și cine plătește pentru asta? Dorel de la coada sapei, normal, că altcineva nu există.

Noi nu putem să reparăm problema distribuției fără să reparăm problema producției, adică fără să facem din România o zonă propice și stimulativă pentru muncă, antreprenoriat, acumulare de capital. Da, inegalități vor fi mereu și e natural să fie. Dar nu relația asta dezolantă Centru-Periferie care există în prezent.

Tagged , , ,

Razboiul impotriva banilor

1

Războiul împotriva banilor este acum un fenomen global: sub pretextul urmăririi activității criminale, guvernele de pretutindeni se abat asupra tranzacțiilor care nu sunt monitorizate sau controlate.

Cu toate acestea, rezultatele acestui război îi dezvăluie adevăratul scop țintit de guverne: urmărirea cetățenilor și a veniturile impozabile ale acestora.

Războiul împotriva numerarului este de fapt un război împotriva comerțului, sau, mai degrabă, împotriva oricăror activități ce nu pot fi monitorizate și controlate de către guvern. Guvernele supraviețuiesc și se dezvoltă pe baza producției realizate de restul societății, și, ca urmare ele încearcă să restricționeze crearea de bogăție numai la acele zone în care aceasta poate fi înregistrată și redistribuită.

Războiul împotriva numerarului atrage atenția tuturor. Ceea ce oamenii s-ar putea să nu știe, totuși, este că războiul actual este doar cea mai recentă versiune a unor politici guvernamentale care sunt aplicate de foarte multă vreme. Politici similare au apărut de-a lungul istoriei, unele chiar datand din antichitate.

Un exemplu notabil a avut loc în China, în timpul perioadei “statelor beligerante”, aproximativ 475-221 î.Hr.. În această eră s-au produs unele dintre cele mai mari contribuții ale Chinei la dezvoltarea filozofiei și a tehnologiei, dar, din păcate, epoca a reprezentat, de asemenea, o perioadă de războaie și de centralizare politică, care au dus în cele din urmă la unificarea Chinei sub dinastia Qin în anul 221 î.Hr..

De-a lungul acestei ere, ideile “legaliste” au fost din ce în ce mai proeminente, și au inspirat o serie de “inovații” în ordinea publică, inclusiv referitoare la legi și la reglementări similare cu războiul modern împotriva bani.

Legaliști cum ar fi Shang Yang (în statul Qin) au fost în principal preocupați de sporirea puterii statului, în special prin organizarea și controlul rigid al cetățenilor. Ei au fost deosebit de ostili clasei comercianților, pe care i-au oprimat. După cum explica profesorul Mark Lewis de la Stanford,

Shang Yang … a inițiat o serie de reforme pentru a încuraja agricultura, care asigura aprovizionarea armatei și a susținea din punct de vedere economic statul, precum și pentru a descuraja comerțul, care se dovedea mai greu de impozitat. … [Cartea Domnului Shang] vorbește, de asemenea, despre măsuri împotriva negustorilor, inclusiv înregistrarea robilor deținuți de comercianți și folosirea muncii lor ca formă de plată a dărilor, creșterea taxelor aplicate vânzătorilor și a taxelor pe bunuri în tranzit, precum și înregistrarea gospodăriilor comercianților ca “oameni inferiori.” Ca atare, acestor familii nu le-a fost permis să poarte haine de mătase sau să călărească, și li s-a prelungit perioada pentru care trebuiau să presteze serviciul militar în garnizoanele de la frontiera. (Lewis, 1999, p. 613)

În fața dezvoltării comerțului – care nu au contribuia în mod direct la creșterea statului – Shang Yang și alții au încercat să pedepsească și să stigmatizeze clasa comercianților, asigurându-se în același timp cât un număr cât mai mare de sunt înregistrate și impozitate.

Interesant, legaliștii au fost, de asemenea, în mare parte responsabili de instituirea proprietății private asupra terenurilor în unele părți din China. Dar această reformă aparent laissez-faire a reprezentat de fapt un truc: ca sa deții terenuri trebuia să le înregistrezi, ceea ce a permis guvernelor să monitorizeze și să înregistreze populația pentru luarea în serviciul militar. Proprietatea privată a fost, prin urmare, un preț pe care statele au fost dispuse să îl plătească. De asemenea, un capitol pierdut din Arta Războiului a lui Sun Tzi indică faptul că, în această perioadă terenurile erau folosite ca mijloc de plată a birurilor, aducându-i astfel pe țărani sub controlul statului (Sawyer, 1994, pp. 248-256).

S-ar putea spune mult mai multe despre această epocă sau despre politica războiului împotriva banilor de-a lungul istoriei. Dar problema de bază tinde să fie aceeași: statele nu pot supraviețui sau nu se pot dezvolta fără capacitatea de a-și impozita în mod sistematic cetățenii. Din acest motiv, ele își fixează privirea asupra istoriei financiare a cât mai multor persoane. Foarte important, acest lucru înseamnă, de asemenea, că protejarea acestor informații de ochii indiscreti poate reprezenta un mijloc de a ține în frâu puterea statului.

În perioada iunie-august va creşte activitatea în construcţii şi în comerţul cu amănuntul

comert

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, tendinţele în evoluţia activităţii economice în perioada iunie-august 2019 relevă o creştere a activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul, o relativă stabilitate a numărului de salariaţi în industrie şi servicii şi o creştere a preţurilor în construcţii şi în comerţul cu amănuntul.

În cadrul anchetei de conjunctură din iunie 2019, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +5%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se estimează cea mai semnificativă creştere (sold conjunctural +37%), în timp ce, pentru activitatea de fabricare a produselor din tutun se estimează scădere (sold conjunctural -35%).

Referitor la numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +1% pe total industrie prelucrătoare. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +8%).

În activitatea de construcţii, potrivit estimărilor din luna iunie 2019, se va înregistra în următoarele trei luni o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +31%). Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +15%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează o creştere a acestora (sold conjunctural +19%).

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +21%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural +5%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +16%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +17%).

Conform estimărilor din luna iunie 2019, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +13%).
În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +4%).

“Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, precizează INS.

Fără sisteme de irigații, sudul țării se transformă în deşert

Pe nisipurile de la Dăbuleni, de pildă, cercetătorii plantează soiuri care cresc doar în regiunile calde ale lumii, cum ar fi măslinul, fisticul şi curmalul chinezesc, în locul pepenilor care au adus renumele localităţii. Cercetător: „Avem un nisip forte instabil. Pe vârful de dună e exact ca în deșert.” „Sahara Olteniei”, întinsă pe o suprafaţă de peste 100 de hectare, apare pe hartă ca un triunghi intre Craiova, Călăraşi şi Corabia. Nisipul acoperă 6% din suprafaţa Doljului, dar se întinde şi în judeţul vecin, Olt. Dunele înaintează în fiecare an cu o mie de hectare.

Director OSPA Dolj: „Cea mai fierbinte zonă rămâne Sadova şi Dabuleni.” Dan Meilă, director Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Dolj: „Din lipsa apei, deja vegetaţia internă, biologia, toate celelalte vietăţi dispar şi se crează acest blocaj total.” Zona trebuie acoperită cu perdele de protecţie, spun specialiştii.

539 de locuri de muncă oferite lucrătorilor români de angajatorii din Spaţiul Economic European

locuri-de-munca-in-romania

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), operatorii economici din Spaţiul Economic European (SEE) oferă lucrătorilor români, prin intermediul reţelei Eures România, 539 de locuri de muncă, majoritatea în Olanda.

Conform sursei citate, în Olanda sunt disponibile 218 posturi vacante, în Ungaria 118, iar în Germania un număr de 75 de locuri de muncă.

De asemenea, angajatorii din Norvegia pun la dispoziţie 59 de posturi, cei din Austria 39 de locuri de muncă, urmaţi de Danemarca (13 posturi), Slovacia (12), Finlanda (10) şi Franţa (1).

ANOFM precizează că persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul Eures îi poate îndruma.

România percepe un impozit peste Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova

impozit-large

Cota de impozitare a profiturilor companiilor, de 16%, a reprezentat mulți ani un avantaj pentru România în raport cu țările vecine. Reducerea impozitului pe profit de către mai multe state în ultimii ani, în încercarea de a atrage companii, a condus însă acum la situația în care România nu se află printre țările cu cea mai scăzută rată de impozitare în regiune. Dintre statele cu care România se învecinează, doar Ucraina reține mai mult din profitul companiilor. Chiar și așa, companiile din România nu s-au plâns în ultimii ani de impozit, ci de haosul fiscal, de lipsa de predictibilitate în ce privește legislația.

Rata de 16% din România este chiar mai ridicată decât cea din Germania, relevă date ale firmelor de consultanță PwC și Mazars, analizate de Profit.ro.

Dintre statele vecine României, Ungaria percepe companiilor un impozit de 9%, Bulgaria – de 10%, Republica Moldova – de 12%, Serbia – de 15%, iar Ucraina – de 18%.

Ca referință, între statele din Europa Centrală și de Est am inclus Germania, cu o cotă de 15%.

Politicienii aflați în prezent la guvernare au avut în ultimii doi ani o retorică agresivă la adresa multinaționalelor, marile companii străine prezente în România, pe care au încercat să le acuze, fără să-și susțină cu argumente afirmațiile, că nu ar achita așa cum ar trebui impozit pe profit în România, pentru a-și externaliza câștigurile către state cu fiscalitate mai ușoară.

Cele mai mari aproape 3.000 de companii din România sunt de o importanță sistemică în ce privește veniturile pe care le aduc la stat, situație dovedită și prin faptul că ANAF are o direcție specială pentru acestea – Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

Acum 30 de ani, Mike Tyson il coopta in staff-ul sau pe Donald Trump…

dt1

Acum 30 de ani, Mike Tyson il coopta in staff-ul sau pe Donald Trump pentru a-i gestiona si administra investitiile financiare.

Morala:

1. Angajatul de astăzi ar putea deveni președintele dumneavoastră mâine. Deci, fiti corect ,flexibil si tranparent in relatia cu angajatul.

2. Astăzi, Tyson este aproape falit si nu trebuie ignorat faptul ca a fost unul dintre cei mai bogați sportivi din lume iar Trump este astazi cel mai puternic om de pe planeta. Acum cu cativa ani in urma totul era diferit …Deci, timpul poate schimba totul, nu-i așa?