Stil de viata- Taormina – Sicilly

wu041tpalp801

Ruinele antice ale Taorminei -oras super cochet de la poalele vulcanului Etna, cu stancile in surplomba peste golfurile marii Ioniene, au starnit intotdeauna imaginatia artistilor care si-au cautat adapost aici pentru imaginatia lor… Ernest Hemingway, Oscar Wilde si Tenesee Williams si-au gasit refugiul printre frumoasele stanci din Taormina cumparandu-si aici casa visurilor lor…

In 1950 Truman Capote care a inchiriat casa proprietate a faimosului sau coleg de breasla DH Lawrence scria :

,,Este ca si cand ai locui intr-un avion, sau intr-o nava care tremura din toate incheieturile in timp ce navigheaza cu fermitate pe creasta unui val… Retraiesti intotdeauna un moment magic, cand iesi sa-ti bei cafeaua pe terasa, suspendat intre marea inspumata si muntele magic de deasupra ta”

Astazi piata rezidentiala a mentinut Taormina in afara zonei de criza din Italia… Agentii imobiliari au raportat ca incepand din 2015, de cand platformele digitale de renting booking.com si airbnb.com si-au indreptat atentia asupra Taorminei, business-ul a crescut simtitor si zona a devenit din nou atractiva pentru exploatarea turistica… Airbnb in special a creat o adevarata explozie a preturilor. Astazi un apartament cu 2 camere si vedere la mare se inchiriaza imediat cu preturi cu 5% mai mari peste media ultimilor 3 ani… In toata Italia cu exceptia sudului, preturile au suferit o cadere cu in medie 30% conform specialistilor unei agentii locale de renume.

Taormina a devenit azi un brand, o localitate foarte cautata de cumparatorii si investitorii internationali… Hotelurile si pensiunile atrag multe investitii internationale iar cei care-si ”cazau” yachturile in zona amalfitana azi aleg Taormina pentru avantajele oferite de porturile acesteia. Preturile de vanzare ale unei proprietati aici au ajuns azi la 7000 de euro pe metru patrat- cele mai mari din toata Italia astazi. Summit-ul G7 petrecut aici anul trecut a ajutat Taormina sa-si creasca prestigiul. Azi sudul Italiei a devenit casa pentru designeri renumiti si pentru signature restaurants… In acelasi timp preturile aici sunt mult mai prietenoase decat in localitati de prestigiu de pe Riviera Franceza -St Tropez, Portofino… Diferenta o face tipul de activitate desfasurat aici ca si atractiile locale care functioneaza tot anul… profilul investitorului este usor diferit aici intrucat oamenii care cumpara sunt interesati nu numai de mare ci si de istorie, arheologie, vinuri, castele si festivaluri de opera, teatru si film.

Corso Umberto este bulevardul principal din Taormina. Aici o proprietate de tip apartament cu doua dormitoare se vinde cu 580,000 de euro. Ca in orice city center parcarea e un cosmar asa ca, un loc de parcare este o cerinta standard la achizitia oricarui loc… de altfel in aceeasi zona o vila cu doua dormitoare, crama, doua locuri de parcare, se vinde cu 2,1 milioane euro. O vila cu 5 dormitoare este scoasa de agentul local Lionard la vanzare cu 3,5 milioane euro. In general o vedere la mare adauga 35-40% la pretul standard al proprietatii.

Sunt semne modeste de recuperare economica iar numarul de tranzactii internationale a crescut pentru al 3-lea an in a row cu aproximativ 4,5 %.

Sudul Italiei ramane o destinatie atractiva pentru investitorii care cauta sa-si protejeze statutul cheltuind mai putin decat in alte parti ale lumii si conservandu-si un stil de viata luxury presarat cu proprietati trofeu.

Tagged , , , , , ,

Pierderile URIASE ale Emag si Olx determina piata de capital sa evalueze NEGATIV detinerile Naspers in afacerile eMAG si OLX

Untitled-1
Aventurile manageriale ale unor smecheri de tip Iulian Stanciu, asociat multi ani cu penalul Sebastian Ghita, determina PIERDERI uriase pentru Emag iar piata nu e proasta….Micii actionari inteleg si penalizeaza crunt incompetenta manageriala, lipsa de rezultate pozitive, IN CIUDA numeroaselor conferinte de presa in jeansi si adidasi ale asa numitilor manageri care ne explica doct cum cresc organic pe seama pierderilor anumite investitii…
Micii actionari sunt cei care vor pierde bani…Iar mama prostilor e mereu gravida…din pacate in loc sa-i ia la intrebari pe acesti asa numiti manageri si sa le atraga raspunderea manageriala si patrimoniala pentru pierderile incasate de societatile conduse, acesti mici investitori se uita tamp cum li se explica :
1.De ce trebuie sa accepte pierderi in continuare
2.De ce trebuie sa plateasca gras niste manageri ca sa le produca aceste pierderi
3.De ce trebuie sa plateasca alti bani pentru ca managerii sa investeasca in alte afaceri menite sa anuleze pierderile si care evident se vor incheia tot cu ….lipsa de profit.
Unul dintre cei mai mari acționari Tencent, cu un pachet de 33%, este Naspers care deține și 76% din retailerul online românesc eMAG. Capitalizarea Naspers pe bursa din Africa de Sud este de 105 miliarde de euro, sub valoarea de piață de 146 miliarde de euro a participației pe care o deține în Tencent. Ceea ce înseamnă că piața evaluează negativ deținerile Naspers în toate celelalte afaceri, inclusiv eMAG sau Olx.

Max Roessler, un investitor privat elveţian, va prelua societatea de asigurare City Insurance

Sursa: Sfin.ro

City Insurance este o companie ce deţine o cotă de piaţă de circa 9%, cu un portofoliu solid, mai ales în ceea ce priveşte poliţele auto obligatorii.

„Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, s-a întâlnit cu Dr. Max Roessler, cunoscut investitor privat elveţian, cu ocazia vizitei pe care acesta a făcut-o în România în vederea finalizării negocierilor de preluare a Societăţii de Asigurare Reasigurare City Insurance. Alături de Dr. Roessler, la această întâlnire au participat şi reprezentanţii Berlin London Holding AG, companie cu resurse şi expertiză, la nivel european, în domeniul managementului şi reorganizării societăţilor de asigurare”, se arată în document.

Potrivit acestuia, ASF va acorda tot sprijinul pentru facilitarea tranzacţiei şi va coopera atât cu compania City Insurance, cât şi cu investitorul, pentru restabilirea, într-un termen cât mai scurt, a indicatorilor financiari de capitalizare, solvabilitate şi lichiditate ai societăţii de asigurare.

„Avem convingerea că această investiţie va completa tabloul solid al asigurătorilor din România spre beneficiul consumatorilor români”, a declarat Mişu Negriţoiu.

Totodată, preşedintele ASF a salutat intrarea pe piaţa asigurărilor din România a unui nou investitor şi a subliniat, în cadrul discuţiilor, „evoluţiile pozitive şi sustenabile pe care acest sector le-a înregistrat în ultimii ani”.

„Cu o carieră bancară şi investiţională impresionantă, Dr. Max Roessler deţine un portofoliu substanţial de active în mai multe societăţi elveţiene. Este acţionar principal în compania de construcţii Implenia, deţine participaţii importante în compania de maşini unelte Starrang Group, şi în companii de servicii financiare, inclusiv în societăţi de asigurare înregistrate în Europa. Max Roessler este profesor, absolvent al Universităţii Harvard şi al Facultăţii Tehnice a Confederaţiei Helvetice din Zurich”, menţionează sursa citată.

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a decis, în luna aprilie a anului trecut, deschiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan la Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance SA (decizia nr. 901/18.04.2016 ), în urma unei analize diagnostic de supraveghere şi a unui raport de control inopinat care au scos în evidenţă o serie de deficienţe privind solvabilitatea şi nivelul capitalului societăţii.

Printre cele mai importante probleme identificate în situaţia societăţii sunt gradul ridicat de subadecvare a rezervelor de daună, de 43%, şi coeficientul de lichiditate de 0,83 pentru activitatea de asigurări generale, care nu respectă prevederile normelor în vigoare

Tagged , , , , ,

Cei care economisesc şi caută randamente mai bune decât cele oferite de depozitele bancare au la dispoziţie fondurile mutuale cu investiţii diversificate sau de acţiuni, care au mers foarte bine anul acesta sau chiar metalele preţioase

Sursa: Sfin.ro

Dobânzile aferente de­po­zitelor, obliga­ţi­u­nilor sau titlurilor de stat au o evoluţie ciclică, depinzând de mai mulţi indicatori economici, precum inflaţia sau creşterea/scăderea PIB. În anii de după criza din 2008, băncile centrale au încercat să combată deflaţia şi să susţină revenirea economiilor prin dobânzi foarte mici, care s-au regăsit până la urmă şi la noi. Această evoluţie se vede şi în randamentele oferite de obligaţiuni sau depozite bancare, instrumente care sunt folosite masiv de fondurile mutuale cu risc investiţional scăzut.

În prezent, inflaţia vine în urma creşterilor economice înregistrate de statele care au reuşit să iasă din criză şi se apropie de ţinta anuală de 2%, considerată perfectă pentru economie. Desigur, dobânzile nu îşi vor reveni la fel de rapid, dar programele de „quantitative easing“ (relaxare cantitativă) se apropie de final. Chiar dacă evoluţia este lentă, trendul este evident. Direcţia de creştere a dobânzilor este perfectă pentru cei care caută economisirea în condiţii foarte scăzute de risc.

În primele două luni, fondurile mutuale monetare au adus randamente între 0% şi 0,18%, în timp ce câştigul anualizat se situează între 0,7% şi 0,95%. Fondurile cu investiţii în obligaţiuni sunt ceva mai profitabile, dar nu cu mult. Câş­tigul acestora în primele două luni ale anului sunt între 0,2% şi 0,38%, iar randamentul anualizat creşte între 1,06% şi 2,04%. Totuşi, în vederea unei creşteri lente a dobânzilor este greu de crezut că randamantele acestor fonduri se vor îm­bunătăţi semnificativ în acest an.

Cine caută câştiguri mai bune, poate apela la fondurile mixte, cu investiţii diversificate şi la cele cu investiţii în acţiuni listate la bursă. Acestea au mers mult mai bine, pe fondul revenirii pieţei de capital în ultimele luni ale anului trecut şi pe cel al creşterii substanţiale de anul acesta, cel puţin până acum. Astfel, fondurile mixte au reuşit câştiguri între 0,4% şi 8,8% în primele două luni ale anului, iar fondurile de acţiuni au randamente între 7,8% şi 11,4% în aceeaşi perioadă.

Cine are timp pentru a urmări zilnic evoluţia acţiunilor listate la Bursa de Valori Bucureşti poate investi direct în aceste instrumente. Indicele BET, care urmăreşte evoluţia celor mai mari şi mai lichide zece companii listate, are o creştere de 12% în acest an, iar printre societăţi se găsesc şi aprecieri mult mai mari, cum este exemplul Nuclearelectrica, cu o creştere de 32%.

Pe fond de apreciere se află şi metalele preţioase. Aurul, unul dintre cele mai căutate instrumente de refugiu în perioadă de turbulenţă politică sau economică, nu a mai depăşit 1.400 de dolari pe uncie de la începutul lui 2013, chiar dacă s-a apropiat anul trecut, când a urcat până la 1.366 dolari. Anul acesta este considerat favolrabil şi pentru investiţiile în aur, în condiţiile în care ne confruntăm cu incertitudini globale, dar şi pe fondul unei reveniri a cererii pentru aur în India, unul dintre cei mai mari consumatori din lume. De la începutul anului şi până acum, uncia de aur a crescut de la 1.172 dolari până la 1.250 de dolari în februarie, pentru ca în martie să coboare la 1.204 dolari.

Tagged , , , , , , ,

Băncile sunt din ce în ce mai precaute în acordarea de credite dezvoltatorilor imobiliari şi constructorilor

Sursa: Sfin.ro

Această reducere a finanţărilor  îngreunează recuperarea decalajului dintre piaţa imobiliară din România şi cele din regiune.

Riscul de ţară, lichiditatea scăzută şi dificultatea obţinerii de împrumuturi pentru dezvoltări de anvergură împiedică şi investitorii imobiliari mari să cumpere proprietăţi comerciale în România, deşi sunt mult mai atractive decât în ţările din regiune, spun jucătorii imobiliari prezenţi la o conferinţă de specialitate organizată de Business Mark.

„Oamenii din bănci sunt foarte nesiguri, pentru că unii dintre ei şi-au pierdut exerciţiul şi alţii nu l-au făcut niciodată. Din acest motiv complică foarte tare lucrurile. Rotiţele acestea, care nu au fost unse după o perioadă lungă de inactivitate, încă scârţâie. Cu cât băncile au bilanţuri mai mari, cu atât pot să acorde mai uşor credite pentru dezvoltări imobiliare. Primele cinci bănci ca mărime vor fi mereu cei mai activi jucători în piaţa finanţărilor. O surpriză plăcută sunt băncile greceşti, care au finanţat foarte mult acest domeniu şi au rămas cu oamenii care ştiu ce să facă. Pentru clienţi e un confort acest lucru“, a declarat Ana Dumitrache, unul dintre managerii dezvoltatorului de spaţii industriale CTP România.

Dumitrache precizează că marjele de dobândă practicate de băncile româneşti la împrumuturile din sectorul imobiliar sunt încă cu 1% peste cele cerute în Cehia. Diferenţa, spune ea, vine din riscul de ţară pe care îl alocă băncile României, pe baza unor experienţe anterioare.

„Băncile sunt obligate să se uite în istoricul lor şi fac nişte modele statistice. Cu cât au avut probleme mai mari în România în trecut, cu atât riscul alocat României este mai mare. Nu înţeleg totuşi de ce avem aceeaşi situaţie faţă de Ungaria. În Ungaria se obţin finanţări cu o marjă de dobândă de 2%, în timp ce în România discutăm, în continuare de 3%. Ne aşteptăm mai întâi la o scădere a dobânzilor şi mai apoi să vorbim de creşteri“, explică ea.

Ingo Nissen, directorul general al Sierra Developments România, unul dintre proprietarii noului mall ParkLake din Bucureşti, spune că sunt destui bani pe piaţa locală, dar sunt concentraţi pe finanţarea de imobile care generează venit, nu pe dezvoltări de proiecte noi.

Construcţiile sunt, în continuare, unul dintre cele mai vulnerabile sectoare în faţa insolvenţei. La finalul lunii februarie, 120 de companii, fiecare cu active de peste un milion de euro, aveau deja cereri de insolvenţă pe rolul instanţelor. Numărul cumulat al angajaţilor acestor societăţi se ridică la 20.000, iar cifrele lor de afaceri însumează peste 1,5 miliarde de euro, potrivit datelor practicienilor în insolvenţă CITR. Dintre cele 120 de societăţi cu cereri de insolvenţă pe rol, construcţiile înseamnă 15% din activele imobilizate ale acestora, 38% din cifra de afaceri cumulată şi 15% din numărul total al angajaţilor.

„Constructorii sunt leproşii finanţărilor în ziua de azi. Este considerat un sector foarte riscant. Nici cele mai mari firme de construcţii nu au acces la finanţare. Sunt finanţaţi pe active de multe ori şi asta nu prevesteşte nimic bun“, consideră Alexandros Ignatiadis, co-fondator al firmei de construcţii Octagon.

Randamentele investiţionale pe care investitorii imobiliari le pot obţine în România rămân principalul argument al atragerii de nume noi pe piaţa locală. În cazul clădirilor de birouri, acestea sunt, în medie, cu 140 de puncte procentuale mai mari decât pe pieţele din regiune, iar în cazul proprietăţilor de retail cu 180 de puncte procentuale mai mari.

Yield-ul sau randamentul investiţional este un indicator folosit în piaţa imobiliară pentru a determina profitabilitatea unei proprietăţi. Valoarea netă a acestuia se calculează prin scăderea costurilor anuale de operare a clădirii vizate din chiria anuală generată de imobil, iar rezultatul se împarte la valoarea proprietăţii.

În ultima perioadă, brokerii imobiliari vorbesc tot mai des despre o compresie a acestui indicator. Asta înseamnă că în cazul tranzacţionării unei proprietăţi, vânzătorul are de câştigat mai mulţi bani.

Florin Furdui, country manager al dezvoltatorului de clădiri de birouri Portlant Trust, companie a cărei strategie prevede construcţia şi vânzarea pe termen scurt a proprietăţilor dezvoltate, nu crede că este realistă aşteptarea compresiei yield-urilor.

„România este competitivă astăzi în raport cu Cehia, Polonia şi Ungaria, tocmai pentru că există o diferenţă de yield care reflectă şi costul de finanţare. Investitorii văd România prin prisma băncilor şi o văd cu un grad de risc ceva mai mare, care uneori nu este justificat, cum este cazul Ungariei. Ungaria poate are un istoric mai stabil, a început mai din timp cu reformele. Distanţa faţă de Ungaria am recuperat-o destul de bine, însă faţă de Praga mai avem drum lung“, spune Furdui.

Ilinca Păun, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară Colliers International România, consideră că piaţa locală este la începutul unui nou ciclu imobiliar, care nu va dura mai mult de 3-5 ani. Acesta va fi urmat, în opinia ei, de o compresie semnificativă a profitabilităţii investitorilor, însă respinge scenariul replicării modelului din 2007-2008.

Tagged , , , , , , ,

Deputatul ALDE Remus Borza a declarat în plenul Parlamentului că România se confruntă cu cea mai mare evaziune la TVA din ultimii 20 de ani şi susţine că ANAF este „o instituţie anacronică, ce trebuie reformată din temelii”

„Pe mine mă îngrijorează mai mult ceea ce o să facă Guvernul Grindeanu decât ceea ce a făcut Guvernul Cioloş, că asta ştim. Şi noi am pornit cu stângul în 2017 cu 24% colectare mai mică la TVA. ANAF, într-adevăr, trebuie să îşi tureze motoarele. Este o instituţie anacronică, ce trebuie reformată din temelii. De altfel, şi Guvernul Cioloş a avut 40% neîncasare pe TVA. Doar 11 miliarde de euro din 19 miliarde de euro. Practic, ne confruntăm cu cea mai mare evaziune la TVA din ultimii 20 de ani”, a afirmat Borza, în cadrul dezbaterilor pe tema raportului Comisiilor de buget cu privire la rectificările bugetare din anul 2016.

El spune că nu poate fi de acord cu „încercarea de a prezenta de o manieră triumfalistă faptele de arme şi de vitejie ale Guvernului Cioloş”.

„Pot să fiu de acord cu colegii din opoziţie că, probabil, nu am fi avut nevoie de această anchetă parlamentară care, sigur, cred şi eu, că a fost inutilă. Dar nu pot să fiu de acord cu ei în încercarea de a cosmetiza, de a denatura o realitate care este incontestabilă şi în încercarea de a prezenta de o manieră triumfalistă faptele de arme şi de vitejie ale Guvernului Cioloş.

Realitatea este şi încerc foarte concis şi în cifre să o spun – Legea 339/2015 care a aprobat bugetul de stat pe 2016 estima venituri bugetare de 254 de miliarde de lei, din care 22 de miliarde de lei fonduri europene. Deci 232 de miliarde de lei ar fi venituri doar din impozite şi taxe colectate de către stat. Ştim că din fonduri europene, din cele 22 de miliarde de lei estimate, au reuşit anul trecut performanţa de a aduce în ţară 1,3 miliarde de lei pe exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi zero fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014 – 2020. Din cele 232 de miliarde de lei venituri colectate din intern au reuşit 222 miliarde de lei, adică fix cu 11 miliarde de lei mai puţin. Mai puţin tot cu 10 miliarde de lei decât a reuşit Guvernul Ponta în 2015 la un PIB cu 48 de miliarde de lei mai puţin. PIB-ul României în 2015 a fost de 710 miliarde lei şi în 2016 a fost 758 de miliarde de lei. Aşa cum spunea şi preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, avem cel mai mic grad de colectare din ultimii 10 ani, în 2016 de 29,4% faţă de 2015 – 32,9%”, a explicat Borza.

Acesta a criticat creşterea economică bazată doar pe consum, asemenea celei din 2006 – 2008.

„În ceea ce priveşte investiţiile, Legea bugetului de stat 339/2015 a angajat investiţii de 39 miliarde de lei, a realizat 18 miliarde de lei cu 11 miliarde de lei mai puţin decât Guvernul Ponta în 2015. Nu putem accepta la infinit o creştere economică doar pe consum pentru că ne va fi fatală. Sigur că ne umflăm în pene şi cu mândrie patriotică raportăm 4,8 creştere economică în 2016, dar ea este fundamentată exclusiv şi preponderent pe consum. Istoria se repetă şi, din păcate, nu învăţăm nimic din greşelile trecutului. La fel s-a întâmplat şi în 2006 – 2007 – 2008, când am crescut artificial pe consum şi unde am ajuns în 2010 – la tăiat de salarii la categorii întregi. Investiţiile sunt cele care pot să dea o creştere sustenabilă, o creştere sănătoasă economiei româneşti, şi nu consumul. Şi am sacrificat anul trecut investiţiile pentru consum. Şi am crescut de la 1,4% deficit bugetar în 2015 la 2,6% în 2016”, a mentionat Borza.

Senatul şi Camera Deputaţilor au decis miercuri, în şedinţă comună, retrimiterea la comisiile de buget a raportului cu privire la ancheta parlamentară pentru verificarea condiţiilor în care s-au realizat rectificările bugetului de stat din lunile august şi noiembrie 2016. În favoarea retrimiterii raportului au votat 201 parlamentari, în timp ce 81 au fost împotrivă şi 12 s-au abţinut.

Tagged , , , , , , ,

Mari bănci britanice – HSBC, RBS sau Coutts, apar nominalizate în cea mai mare schemă de spălare de bani din Europa de Est

Sursa: Sfin.ro

Publicaţia britanică „The Guardian” a dezvăluit informaţii despre operaţiunea „Laundromat”, aşa numita „spălătorie de bani” ruseşti – 20 de miliarde de dolari. Au fost implicate şi bănci şi judecători din Republica Moldova.

Cea mai mare schemă de spălat bani din Europa de Est a implicat companii britanice false, bănci ruseşti, judecători din Republica Moldova. Dezvăluirile au rezultat în urma unei anchete la care au participat zeci de jurnalişti din mai multe ţări.

„The Guardian” a descris cum funcţiona schema folosită de infractori prin care se spune că s-au spălat 20 de miliarde de dolari în perioada 2010-2014. Adevărata cifră ar putea fi de 80 de miliarde de dolari.

În schema spălării banilor ar fi implicaţi 500 de oameni, între care bancheri din Rusia, oligarhi, vărul lui Vladimir Putin, oameni conectaţi FSB, serviciul secret rus. Un rol în afacere l-au avut bănci din Republica Moldova şi Letonia. Autorităţile de la Chişinău au fost lipsite de reacţie în perioada când prin băncile din Republica Moldova erau spălaţi bani veniţi din Rusia.

Informaţiile bancare analizate de RISE Moldova arată ca 22 de milioane de dolari ar fi ajuns în conturile unor companii afiliate omului de afaceri Ilan Shor. Tranzacţiile au fost făcute de firme fantomă din Marea Britanie care au încasat sume uriaşe din datorii fictive la companii din Rusia. Totul, în urma unor procese desfăşurate în Republica Moldova.

Mai multe bănci din Marea Britanie, printre care HSBC, RBS sau Coutts, banca folosită de către regină – au procesat peste 700 de milioane de dolari. Parte din aceşti bani ruseşti au dispărut în companii off shore, iar alţii au fost cheltuiţi pe obiecte de lux în Regat. Băncile sunt întrebate acum ce ştiu despre această schemă de spălare a banilor. În acelaşi timp, Procuratura Anticorupţie de la Chişinău cercetează în dosar 16 judecători, executori, şefi de la Banca Naţională, dar şi angajaţi ai unei bănci comerciale.

Tagged , , , , , , , , , , ,

Cel mai mare procesator de plăţi electronice de pe piaţa locală, NETOPIA mobilPay, a intermediat în 2016 peste 7 milioane de tranzacţii electronice, din care 4,2 milioane online, respectiv 3 milioane prin sms-uri

Sursa: Sfin.ro

Compania a înregistrat, astfel, o creştere cu 75% comparativ cu 2015, când intermediase un total de 4 milioane de plăţi online şi mobile.

Potrivit datelor NETOPIA mobilPay, valoarea integrală a sumelor achitate digital în 2016 a crescut cu aproape 40% comparativ cu anul precedent, cumulând 200 de milioane de euro. În ceea ce priveşte valoarea medie achitată per tranzacţie online, aceasta a fost de 230 de lei, echivalentă cu cea raportată în 2015. Cu toate acestea, au fost şi persoane care au ales să achite sume record pentru diferite produse, servicii sau taxe şi impozite.

Astfel, în top 3 cele mai mari tranzacţii procesate de NETOPIA mobilPay, în 2016, s-a aflat, pe prima poziţie, o plată de 20.000 de euro pentru o vacanţă în Thailanda, urmată pe poziţiile doi şi trei de plăţi pentru taxe şi impozite în valoare de 15.000, respectiv 14.000 de euro.  

Alte tranzacţii de ordinul miilor de euro procesate de companie în 2016 au fost în valoare de 8.000 de euro, pentru un tuning de maşină, respectiv 7.500 de euro, pentru o donaţie către un ONG.

Compania a raportat un avans important şi pe nişa plăţilor prin sms, menţinându-şi poziţia de lider, cu o cotă de piaţă de peste 60% în 2016. Dacă în 2015 românii realizaseră 1,5 milioane de plăţi prin mesaje telefonice, anul trecut acestea s-au dublat, la 3 milioane de tranzacţii.

Aproximativ 43% dintre plăţile digitale procesate de companie au fost făcute de persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, 26% de către persoane cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, în timp ce tinerii de 18-24 de ani reprezintă 15% din total. Tranzacţiile au fost făcute preponderent de bărbaţi, în timp ce femeile au avut o pondere de 38%. Datele companiei arată că, în lunile noiembrie şi decembrie, perioade cu vârf de vânzări în e-commerce, ponderea plăţilor făcute de bărbaţi a crescut la 68%.

„România începe să se alinieze în rândul ţărilor cu un ecosistem solid al plăţilor digitale, iar evoluţia din ultimul an ne confirmă acest lucru. Uşurinţa cu care pot face plăţile online îi atrage pe tot mai mulţi români să opteze pentru această metodă, fapt valabil atât în Capitală, cât şi în provincie”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

Potrivit acestuia, ponderea plăţilor online cu cardul în Bucureşti versus restul ţării a scăzut cu 8% în 2016, până la 42%, faţă de anul anterior, deşi numărul lor a rămas constant, ceea ce denotă că apetitul pentru plăţile online creşte şi în provincie. Cluj-Napoca se află pe locul 2 în clasament, cu 10% din plăţile digitale din întreaga ţară. Ultima poziţie a podiumului este ocupată de Braşov şi Timişoara, fiecare cu circa 5% din tranzacţii.

În ceea ce priveşte valoarea plăţilor făcute prin aplicaţia mobilPay Wallet în 2016, aceasta s-a situat la 850.000 de euro, fiind de trei ori mai mare faţă de cea înregistrată anul precedent. De asemenea, suma medie achitată cu portofelul digital mobilPay Wallet anul trecut a fost de aproximativ 85 de lei, iar plata medie achitată la hipermarketuri partenere a fost de circa 21 de lei.

Conform datelor NETOPIA mobilPay, tranzacţiile în Bitcoin, în 2016, au înregistrat o valoare de 300.000 de euro, iar suma medie achitată cu Bitcoin a fost de circa 400 de lei.

Conform reprezentantului companiei, unul din principalele motoare în evoluţia pe 2016 a fost portofoliul de clienţi care au ales serviciile NETOPIA. Astfel că, 3.000 de comercianţi noi procesează prin platforma mobilPay de anul trecut, numărul total al acestora ajungând la 10.000.

Tagged , , , , , ,

De ce este irațional ca statul să colecteze >25% din PIB

Sursa: Sfin.ro

Bănuiesc că ați auzit argumentul: statul român este sărac, prin urmare nu are cum să finanțeze servicii publice de calitate. Zilele trecute Ionuț Dumitru a repetat această idee, arătând că suntem aproape pe ultimul loc în UE la suma de bani colectată la buget din impozite.

Am criticat această opinie în mod repetat, cu argumente și exemple empirice, de exemplu aiciaici sau aici. Dar știu că multă lume crede că divergența de păreri este doar o chestiune de ideologie. Că cei care se opun creșterii veniturilor fiscale (și care susțin scăderile de impozite) o fac doar pentru că sunt liberali, “de dreapta” sau așa ceva. Astăzi vreau să insist pe faptul că lucrurile nu stau așa și că opoziția la ideea creșterii colectării este pur și simplu logică și firească, nu izvorâtă dintr-un parti-pris doctrinar.

Să vedem, este adevărat că dacă statul este sărac atunci el nu poate oferi servicii de calitate? Pe scurt spus, nu. Într-adevăr, un stat sărac nu poate oferi prea multe servicii publice sau nu poate oferi asistență socială generoasă pe scară largă, însă asta nu înseamnă că nu poate oferi calitate. Vă propun să facem o comparație. Este adevărat că un om sărac trebuie să fie și mizerabil? Cu siguranță, nu. Într-adevăr, un om sărac nu-și pate cumpăra haine fițoase, însă asta nu înseamnă că are gunoi în casă sau că umblă nespălat pe stradă. Sărăcia nu este sinonimă cu indecența. Sunt convins că știți fiecare dintre voi oameni cu salarii și pensii mici care se chivernisesc așa cum pot, oferind un exemplu de civilizație.

Care sunt implicațiile acestei descoperiri în raport cu problema pe care o discutăm? Faptul că un stat care colectează puțini bani la buget nu este sinonim cu un stat care își bate joc de bani. Da, un stat sărac probabil că nu poate construi prea multe autostrăzi sau poate nici una; însă ar fi fost capabil să construiască o rețea de drumuri-expres care să crească substanțial viteza de deplasare și să mute România din Evul Mediu măcar în secolul XX, dacă nu XXI. Desigur, sunt super-generos în această afirmație: în România s-au dedicat atât de mulți bani construcției de autostrăzi încât chiar am fi putut avea autostrăzi. Nu le avem fiindcă banii au fost risipiți (furați?!), de exemplu doar de la Bechtel prejudiciul este de 500 de milioane de euro. Ne plângem că nu avem drumuri dar de câte ori le-am asfaltat iarna sau pe ploaie pe cele existente? Câte borduri atomice am turnat? Hai să ne referim la alt domeniu: sănătatea. Da, un stat sărac nu-și poate permite să aibă spitale ca în Occident sau medici plătiți ca în Franța, însă ca și în cazul drumurilor noi nu am construit aproape nimic în 25 de ani, din contră, am închis spitale iar cele rămase au devenit focare de infecție. Ați uitat de cazul Hexi Pharma? Oare în Germania se întâmplă așa ceva?! De ce nu se întâmplă, fiindcă ei sunt bogați și nu trebuie să fure?! Sau hai să vorbim despre educație. Da, un stat sărac nu poate investi prea mult în școli. Însă este de notorietate că prețul educației a scăzut substanțial datorită revoluției tehnologice, astfel încât este la mintea cocoșului că nu mai e necesar să cheltuim ca în urmă cu 25 de ani pentru a ajunge la un nivel de educație similar. Este de notorietate și faptul că învățământul este încă un sistem socialist (99% din școli sunt de stat) și ca atare produce rebuturi pe bandă rulantă. Dacă avem un stat sărac asta nu înseamnă că trebuie să avem și o educație politizată.

Un stat sărac nu trebuie să fie musai un stat prost administrat, tot așa cum o gospodărie săracă nu este automat una mizerabilă. Deci pur și simplu este irațional să spunem că avem drumuri pline de gropi, școli precare și spitale infecte deoarece birurile nu se colectează satisfăcător. Da, este adevărat că statul este sărac, însă așa sărac cum este, dacă ar fi fost administrat cu o minimă decență, tot ar fi trebuit să ne ofere servicii de calitate. Ce motiv există pentru ca Bucureștiul să aibă străzi mai bine asfaltate ca New York-ul, iar drumul Brașov-Bran – ruta aferentă principalei concentrații turistice din România – să arate ca în Africa? Ce motiv există pentru ca abandonul școlar să crească astronomic, pentru ca jumătate din elevi să nu treacă Bac-ul, oare faptul că nu avem bani de tablete, videoproiectoare sau, cine-știe, poate faptul că schimbăm manualele precum ciorapii?

Da, statul român are o problemă cu banii. Dar are o problemă infinit mai mare cu structura stimulentelor, cu instituțiile proaste, cu legile monopoliste, cu practicile tribale. Da, un om sărac nu se îmbracă de la Prada; dar asta nu înseamnă că trebuie să fure sau să comită abuzuri zi de zi.

Știți ceva? Statul român colectează așa puțini bani tocmai fiindcă este abuziv. Tocmai fiindcă are impozite prostești. Tocmai fiindcă își tratează cetățenii ca pe sclavi. Ar trebui să reclamăm această situație cu fiecare ocazie. Cu o calitate a guvernării atât de proastă ca cea demonstrată de statul român în ultimul sfert de secol, ideea creșterii colectării taxelor nu este doar greșită, ci una care poate să îngroape definitiv România.

Tagged , , , , ,

Liderii-slujitori al Secolului XXI

Sursa: Sfin.ro

Cu puțin timp înainte de moartea sa, legendarul guru al managementului, Peter Drucker a făcut o declarație îndrăzneață: „Creșterea productivității specialiştilor în domeniul cunoaşterii clientului a fost cea mai importantă contribuție la tipul de management necesar Secolului XXI”.

Ce este un „specialist în domeniul cunoașterii clientului”? Drucker îl defineşte, simplu, astfel:

„Specialiştii în domeniul cunoaşterii clientului sunt oameni care ştiu mai multe despre clienţi decât șeful lor”.

Ne aflăm într-o eră în care prezența tot mai mare a specialiştilor în domeniul cunoașterii clientului a dus la analiza şi redesenarea, practic de sus în jos, a structurilor de management învechite.

Liderii Secolului XXI sunt lideri-slujitori care recunosc puterea impartirii statutului şi principiile luării deciziilor în comun, nepretinzând că ar fi „experţi”. Ei folosesc ca pârghie abilitatea de a-și educa specialiştii în domeniul cunoașterii clientului, prin poziţionarea acestora în prima linie, permițându-le astfel să contribuie cu idei care să se materializeze într-o o mai mare experiență.

Din moment ce liderii de astăzi nu pot fi experți, ei joacă un rol important în a-şi ajuta propria echipă. Iată modul în care aceştia conduc folosindu-se de specialiştii cu înaltă calificare în domeniul cunoașterii clientului.

1.Conduc prin organizarea cursurilor de pregătire şi prin oferirea de facilităţi.

Abordarea „Întreabă sau Spune”este perfect potrivită pentru lideri din economie care se bazează pe cunoaștere. Ei nu spun specialiştilor ce să facă, ci mai degrabă le pun întrebări puternice, care să le permită găsirea propriilor soluții. Acest proces funcționează bine cu lucrătorii inteligenţi, care caute soluții practice, pornind de la propriile probleme întâmpinate pe parcurs. Rolul liderului este de a emancipa şi dezvolta propria echipă și de a facilita procesul de învățare, prin organizarea cursurilor de pregătire.

2. Conduc prin dezvoltarea şi pregătirea pentru viitor a oamenilor din subordine.

Cu o concurență tot mai mare la nivel mondial, liderii de astăzi privesc spre viitor ajutându-și propria echipă să dobândească noi competențe. Prin această abordare reuşesc să menţină la un nivel superior toate abilitățile relevante ale subordonaţilor şi să contribuie la succesul de mâine al afacerii.

3. Oferă subordonaţilor libertatea de a-şi construi rețele profesionale.

Specialiştii în domeniul cunoașterii clientului devin extrem de loiali atunci când le oferi libertatea de a forma sau urmări rețele profesionale puternice, atât în ​​interiorul cât și în afara companiei. Rețelele profesionale adăuga valoare, ajutând la extinderea cunoștințelor şi competenţelor companiei.

4. Conduc prin implicarea activă a celorlalţi.

Marii lideri recunosc că leadership-ul este multidirecţional. În momente critice, bineînţeles, acesta se manifestă de sus în jos dar cel mai bun scenariu este să permiţi abordarea de la egal la egal sau de jos în sus, în cazul în care înțelepciunea colectivă ajută la rezolvarea problemelor reale.

5. Conduc prin demonstrarea propriilor competențe.

În cele din urmă, trebuie să ștergeți rapid orice idee preconcepută cum că specialiştii în domeniul cunoaşterii clientului ar fi doar nişte simplii angajaţi. Dimpotrivă, ei exercită o mare influență prin cunoştinţele pe care le dețin, demonstrând înțelegere și expertiză specifică, atât în domeniul conducerii cât şi în cel al industriei sau tehnologiei. În privinţa conducerii, ei vor duce viziunea mai departe, o vor comunica mai bine și în mod activ, vor angaja efortul întregii echipe. Acest lucru va duce la o mai mare încredere colectivă în proiect sporind totodată şi încrederea în tine, ca lider, pentru ca, la final, vei livra excelență.

Tagged , , , ,