Tag Archives: codrut seres

Castelul magnatului Buzaianu

Sursa: sorinamatei.blogspot.com.es

Exclusivistul castel din Elveția în care a domiciliat în ultimii ani Bogdan Nicolae Buzăianu, magnatul pieței de energie românești, cunoscut și sub sintagma “cel mai deștept băiat din energie”, a fost scos la vânzare de trei săptămâni, în regim de urgență, de importanta companie imobiliară elvețiană Direct Investment, așa cum o arată chiar datele publicate de companie.
Numai că fix la această adresă indicată de Bogdan Nicolae Buzăianu în multe documente ale firmelor sale cât și în acte oficiale ale statului român ( Fribourg, De Castellaweg 37 și/sau 51, Schloss 3280 Greng) se așterne unul din puținele castele private și prestigioase ale cantonului elvețian, Castelul Greng.
Castelul Greng, întins practic pe trei domenii impozante și foarte aproape de malul lacului Murten, are 1,3 hectare de parc, 19 camere separate într-o multitudine de corpuri de clădire, 690 de mp locuibili, fântâni ornamentale, labirint, templu în stil roman, capelă, piscine, iaz cu pești, are sursă proprie de apă, tavernă proprie și cramă, plajă privată pe malul lacului iar întregul domeniu al castelului este împrejmuit de ziduri înalte și opace fiind ferit din exterior de blitzurile de paparazzi.

Din Octombrie 2005, magnatul energiei, Bogdan Nicolae Buzăianu, și-a declarat în mod oficial domiciliul în Elveția, Fribourg, De Castellaweg 37, Schloss 3280 Greng, în capitala cantonului cu același nume, în micuța, cocheta și bogata localitate elvețiană de nord- est Greng cu doar 180 de locuitori, și ea aflată în regim de paradis fiscal.

Potrivit descrierilor precise ale specialiștilor imobiliari elvețieni, castelul are lifuri, apartamente, duplexuri, triplexuri, saune private, parchet, șeminee din marmură, spa și este singurul castel privat de aceste dimensiuni din Elveția, având o vechime de 230 de ani.
Castelul Greng unde a domiciliat în ultimii ani magnatul energiei românești, Bogdan Buzăianu, a fost construit în 1785 și a fost de-a lungul timpului reședința oficială a multor personalități cunoscute, cum ar fi celebra scriitoare elvețiană a secolului 19, Madame de Stael, gânditorul Benjamin Constant și chiar președintele Nestle, Emile Louis Roussy. În 1989, întreaga proprietate a intrat în renovare completă și tot de atunci a fost împărțită în condominii.
 
Castelul Greng a fost scos la vânzare, în regim de urgență, la sfârșitul lunii Septembrie a acestui an, prin intermediul companiei imobiliare elvețiane Direct Investment, de vânzători a căror identitate nu este cunoscută, la un preț minim de 7,4 milioane de euro și un preț de vânzare imediat de 7,68 milioane de euro. Acțiunea coincide cu ancheta de corupție declanșată de procurorii DNA în care apare și magnatul energiei românești, Bogdan Nicolae Buzăianu.
Datele regăsite în societățile anonime de tip offshore controlate și administrate de magnatul Buzăianu pe teritoriul Elveției, așa cum, de exemplu, este SI Valclair SA, companie ce se ocupă cu achiziționarea, vânzarea, gestionare și operarea de imobile, arată că încă din 5 Septembrie 2005, cel mai deștept băiat din energie” își declara domiciliul în Fribourg, Greng, deși abia trei ani mai târziu avea să își declare în mod oficial rezidența și să renunțe definitiv la cetățenia română.
În 20 Februarie 2007, într-o emisiune în direct la TVR 1, numele lui Bogdan Nicolae Buzăianu, sub titulatura de băiat deștept al energiei, apare pentru prima oară în public în disputa dintre președintele de la acea vreme, Traian Băsescu și fostul premier, Călin Popescu Tăriceanu.
Traian Băsescu l-a acuzat public în emisiune pe Tăriceanu de legături cu băieții deștepti din energie, i-a transmis să nu mai mintă, spunând că Alro Slatina este trimisă să-și ia energia necesară de la Energy Holding, firma patronată de Buzăianu, același Bogdan Buzăianu care este și reprezentantul firmei VA Tech Hydro, firmă cu care Călin Popescu Tăriceanu a încheiat în calitatea sa veche de ministru al Industriilor un contract dezastruos pentru modernizarea Porților de Fier. Vă asigur că niciodată nu o să trec peste îndatoririle mele constituționale. Una dintre ele este să nu las firmele la cheremul unor mafii. Iar în energie avem o mafie. O știți de doi ani și nu faceți nimic“, spunea atunci Traian Băsescu. Călin Popescu Tăriceanu a declarat și el în acea emisiune că Traian Băsescu ar fi intervenit în mod direct pentru Alro Slatina, cât și prin consilierul prezidențial de atunci, Theodor Stolojan ca firma să poată obțină energie foarte ieftină și a indicat spre Codruț Șereș care ar fi putut spune cum s-au desfășurat presiunile. Tot în acea zi, la Realitatea TV, Codruț Șereș a intervenit în direct și a declarat că în piața de enegie se zvonește că Alro ar fi dat 4 milioane de euro unui membru al Administrației Prezidențiale pentru a le susține interesele pe lângă președinte. ( Dublu click dispută publică).
Pe fondul acestor dezbateri publice, a discuțiilor despre Hidoelectrica, despre păguboasele privatizări din energie dar și pe fondul demarării unor anchete judiciare, după exect un an, pe 19 Februarie 2008, în singura lună cât a deținut interimar portofoliul Justiției în cabinetul Călin Popescu Tăriceanu, Teodor Meleșcanu, a semnat ordinul de ministru nr 445/C privind aprobarea cererilor de renunțare la cetățenia română ale unor persoane care au dobândit altă cetățenie “și care sunt curprinse în anexele 2, 3 și 5 care fac parte integrantă din prezentul ordin. Primul nume pe anexa 5 a ordinului semnat de Melescanu este chiar cel al lui Buzăianu Nicolae Bogdan, cu domiciliu actual ( 19 Februarie 2008) în Elveția, Fribourg, De Castellaweg 37, Schloss 3280 Greng, ultima rezidență fiind cea din România, București, sector 1.
Pe 19 Februarie 2008, magnatul Buzăianu avea deja cetățenie elvețiană.

Lui Bogdan Nicolae Buzăianu i s-a aprobat cererea de a renunța la cetățenia română, în ciuda opoziției vehemente a autorităților române de la acea vreme, în principal se pare chiar din partea serviciilor speciale, care au dat aviz negativ de specialitate și securitate, de respingere practic a solicitării magnatului Bogdan Buzăianu, de a nu i se permite renunțarea la cetățenia română și dobândirea unei alte cetățenii pe teritoriul altui stat, fapt nemaintâlnit până în prezent, spun surse din Ministerul Justiției. Aprobarea renunțării la cetățenia română ar fi îngreunat și tergiversat eventualele demersuri judiciare, chiar dacă un cetățean străin poate fi anchetat și judecat pe teritoriul statului pe care a săvârșit presupusele infracțiuni.

La acea vreme, Ministerul Public/ DIICOT intrumenta celebrul dosar al “Privatizălor Strategice”- Codruț Șereș, Zsolt Nagy, Stamen Stanchev, Vadim Benyatov, urmărirea penală începând pe 26 August 2008, după 7 luni după ce magnatului Buzăianu i s-a aprobat renunțarea la cetățenia română, cauza fiind soluționată în prezent cu condamnări definitive de închisoare cu executare atât pentru Codruț Șereș ( 4 ani și 8 luni) cât și pentru Zsolt Nagy ( 4 ani), ei fiind încarcerați din Ianuarie 2015.

Cu toate acestea, pe fondul domolirii disputei publice vehemente între fostul premier și fostul președinte pe subiectul energiei, ordinul a fost semnat de Teodor Meleșcanu, publicat în Monitorul Oficial al României, nr 143, cu tot cu cele cinci anexe, pe 26 Februarie 2008 și este în vigoare de la acea vreme.

Teodor Meleșcanu a stat în Guvernul Călin Popescu Tăriceanu până pe 22 Decembrie 2008 ca ministru al Apărării Naționale, devenind ulterior ca și în trecut un ocupant de portofolii externe: director al Serviciului de Informații Externe, anul trecut, pentru doar 8 zile, ministru de externe al României, în prezent, consilier de stat guvernamental pe probleme de apărare și securitate al premierului Victor Ponta.
La doar 3 luni de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial și reușita descotorosirii de povara cetățeniei române, magnatul energiei Bogdan Nicolae Buzăianu a făcut o nouă mișcare, rămânând însă și cetățean elvețian.
Va urma 🙂

Alte fotografii pe aceeași temă:

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Şantajul de presă – specialitatea trustului Intact? Azi episodul Firea

Sursa: Curentul

Şantajul de presă pare să fie parte  organică din trustul Intact. După ce în urmă cu două zile vă dădeam detalii despre tentativa de şantaj făcută de un angajat al lui Voiculescu, Sorin Oancea, asupra ministrului Adrian Videanu în scopul cåştigării licitaţiei de la Paroşeni de către compania Grivco, astăzi vă prezentăm un nou caz.

În rolul principal se află, de data aceasta, Gabriela Firea. Potrivit unor convorbiri telefonice aflate în dosarul spionilor în care este trimis în judecată şi Dorinel Mucea, adjunctul şefului de la Oficiul de Privatizare şi Participaţiile Statului în Industrie, Firea îl şantaja pe acesta în ianuarie 2006 pentru a avea acces la dosarul Petrom, document secret la vremea aceea. Interesul pentru contractul Petrom să nu credeţi că era unul jurnalistic sau simplă curiozitate umană. Soţii Firea deţineau la vremea aceea compania Vanem Comerţ şi Servicii, care se ocupa cu distribuţia de cosmetice auto prin intermediul benzinăriilor Petrom. Odată cu privatizarea Petrom s-a pus problema retragerii produselor romåneşti din staţiile acestei companii, decizie care a picat greu afacerii familiei Firea.
În dosarul lui Dorinel Mucea există stenogramele a două convorbiri telefonice purtate de acesta pe 11 ianuarie 2006 cu preşedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, şi cu fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş. În timpul convorbirilor, Mucea le-a comunicat celor doi că este ameninţat de Firea cu publicarea unor articole de presă dacă nu-i dă acces la dosarul Petrom, secretizat la vremea aceea.
Pentru a înţelege mai bine de ce Firea îl suna pe Mucea şi nu pe Şereş sau alt demnitar din ministerul Economiei, trebuie precizat că acesta nu era doar adjunct la OPSPI, ci era şi membru în Consiliul de administraţie de la Petrom, deci om cu greutate în companie. De asemenea, Mucea făcuse parte din comisia de privatizare a Petrom şi, prin urmare, putea fi subiectul ameninţărilor, mai ales că în vremea aceea exista un curent de opinie incriminator la adresa celor care privatizaseră această companie de stat.
În cadrul convorbirilor cu preşedintele OMV şi cu Codruţ Şereş, Mucea s-a plâns de insistenţele şi telefoanele lui Firea.

„Ies cu un articol în presă“

„Wolfgang Ruttenstorfer (W.R.): Am văzut că m-ai sunat.
Dorinel Mihai Mucea (D.M.M.): Da, te-am sunat pentru că un anume domn. Îţi aduci aminte de domnul… îţi aduci aminte.
W.R.: Da.
D.M.M.: A fost foarte agresiv astăzi cu mine la telefon.
W.R.: De ce?
D.M.M.: Nu ştiu de ce şi m-am enervat şi eu şi i-am spus „dacă vorbeşti aşa, ar trebui să vorbeşti cu alte persoane şi nu cu mine!“. A fost foarte agresiv faţă de OMV, punând în pericol interesele naţionale ale României. „De ce se întâmplă aşa ceva pentru că mi-ai cerut ceva şi ai obţinut, ştii!“. Şi mi-a zis: „Trebuie să vorbesc cu tine şi să-mi arăţi contractul“. I-am spus: „Cine eşti tu să-ţi arăt eu contractul?“. Asta a fost totul, dar vroiam să ştiu dacă l-ai întâlnit sau dacă ai vorbit cu el.
W.R.: Nu am vorbit cu el recent.
D.M.M.: OK.
W.R.: Vrei să mă întâlnesc cu el? Nu a hotărât el să nu mă întâlnesc cu el?
D.M.M.: Lasă-mă să vorbesc cu ministrul şi te sun eu, mai vedem.

După opt minute, Mucea l-a sunat pe Codruţ Şereş (C.Ş.), care tocmai părăsise o şedinţă de guvern.

D.M.M.
: (…) M-a sunat domnul Firea, foarte agresiv şi nu înţeleg de ce, că a vorbit cu dumneavoastră…
C.Ş.: Nu a vorbit cu mine Firea de o jumătate de an.
D.M.M.: Zic: „În primul rând cine eşti dumneata?“. Zice: „Nu că eu vreau să ies cu un articol în presă“. Zic: „Ieşi cu un articol în presă, e o ţară liberă. Nu port cu dumneata nicio discuţie“. Şi asta a fost tot.
C.Ş.: Fuga, măi, de aici, nu e….
D.M.M.: „Nu sunt la dispoziţia dumitale“. Dacă mă reclamă, să ştiţi.
C.Ş.: Bine.“ (facsimil 1)

Articole cu dedicaţie

În sprijinul stenogramelor acuzatoare la adresa lui Firea sunt cele două articole privind contractul de privatizare a Petrom apărute în ianuarie şi februarie 2006 în „Săptămâna Financiară“, publicaţie economică la conducerea căreia se află Gabriela Firea, care deţine şi un pachet de acţiuni la firma care editează această publicaţie. Astfel, în 21 ianuarie 2006, a apărut în „Săptămâna Financiară“ articolul „OMV vinde, Petrom plăteşte, marca rămâne la OMV“, iar în 11 februarie, a apărut în aceeaşi publicaţie articolul „Micile secrete ale privatizării Petrom ţes marile mistere ale Petromservice“. În conţinutul acestor materiale se găsesc fraze-cheie precum „Totul pleacă de la contractul de privatizare a Petrom, ale cărui clauze puţin le cunosc“ sau „Achiziţia Petrom a fost o mare afacere pentru OMV. Neobişnuit de mare“. Deontologic, nu-i aşa?

Şereş: „Cunosc povestea“

Contactat telefonic, fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, şi-a amintit de acest caz, mai ales că mai fusese contactat pe aceeaşi temă de un ziar, în urmă cu aproximativ un an. „Mi-aduc aminte că Mucea mi-a spus de intervenţiile soţului Gabrielei Firea, dar din câte ştiu, Mucea nu a cedat presiunilor, deoarece contractul era secret la vremea aceea. Ulterior l-am desecretizat şi l-am pus pe site-ul ministerului“, a precizat Şereş. De altfel, fostul ministru a declarat că Firea nu l-a sunat pe el niciodată şi că ultima dată s-au întâlnit undeva în vara lui 2005, când l-a abordat pentru modificarea unei Hotărâri de Guvern privind importul de produse cosmetice auto. „Firea reclamă că intră multe produse contrafăcute în ţară, dar i-am spus că Hotărârea de Guvern reprezintă transpunerea în România a legislaţiei europene şi, prin urmare, nu se putea modifica nimic“.

Profitul afacerii familiei Firea a scăzut dramatic după privatizarea Petrom

Conform datelor oficiale,  (facsimil 2) profitul firmei specializate în cosmetice auto a soţilor Firea a scăzut dramatic după privatizarea Petrom, motiv firesc de îngrijorare şi, de ce nu, şi de ameninţări. Astfel, dacă în 2004 profitul era de 280.067 RON, imediat după privatizare, în 2005, profitul a scăzut la mai puţin de jumătate, fiind doar 128.648 RON. Presiunile s-au făcut în ianuarie 2006, exact când se încheiase anul fiscal 2005 şi scăderea drastică a profitului le era cunoscută.

Ameninţări în loc de răspunsuri

Încercările noastre de a purta o conversaţie telefonică pe această temă cu Gabriela Vrânceanu Firea n-au avut sorţi de izbândă. Aceasta a preferat să converseze cu noi prin intermediul asistentei, care ne-a transmis şi ameninţările şefei sale: „Doamna Gabriela Firea a aflat ce intenţionaţi să scrieţi. Totul este o minciună. Dacă veţi scrie, vă puteţi trezi cu o acţiune în instanţă. Avocatul dânsei este pregătit“. Apoi s-a răzgândit şi ne-a cerut întrebările în scris.

Răspunsul, total neconcludent din punctul nostru de vedere, este următorul :“În legătură cu acele «stenograme» am fost întrebată şi anul trecut de un ziarist de la altă publicaţie. Eu nu am cum să comentez nişte documente care nu sunt făcute în mod oficial publice, a căror autenticitate nu a fost dovedită sau asumată de instituţiile în drept. Pot să vă asigur însă că soţul meu, care între timp a decedat în luna ianuarie a acestui an, nu a făcut niciodată presiuni asupra nimănui şi că între activităţile sale şi articolele publicate în «Săptămâna Financiară» nu este absolut nicio legătură.
În cazul în care veţi considera oportun să publicaţi un material bazat pe aceste «documente», vă informez că mă voi adresa instanţelor de judecată pentru a-mi apăra onoarea şi memoria soţului meu“. Întrebată anul trecut în legătură cu acest subiect, pe când soţul ei trăia, pare nefiresc ca doamna Firea să nu-şi fi întrebat imediat soţul în legătură cu aceste chestiuni care-i pot afecta imaginea. Cât despre caracterul oficial al stenogramelor, nu cred că trebuie să mai precizăm un lucru ştiut de orice ziarist: documentele din dosarele penale (cum este şi cel al lui Mucea) ajunse în instanţă sunt cât se poate de oficiale.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Guvernul din …Umbra

Sursa: Adevarul

Premierul Adrian Năstase, vicepremierul George Copos, ministrul Relu Fenechiu şi ultimul membru al guvernului corupţiei, Miron Mitrea COLAJ FOTO Adevărul Citeste mai mult: adev.ro/njtu4s

 

Un fost premier, secondat de un viceprim-ministru şi o suită de miniştri pot oricând alcătui un guvern al corupţiei „validat“ de judecători. Guvernul „propus“ de DNA a fost „votat“ de Curtea Supremă. Şi mai mulţi sunt cei care sunt acum anchetaţi sau judecaţi. Doi au statut special în acest guvern: nu pot fi anchetaţi pentru că lipsesc avizele pentru începerea urmării penale împotriva lor.

După Revoluţie, dar mai ales în ultimii cinci ani, judecătorii au trimis la închisoare nu mai puţin de 13 politicieni care au făcut parte din diferite guverne. Practic, Justiţia a creat în spatele gratiilor un guvern de uniune naţională, miniştrii având culori politice diverse. Funcţia de premier al guvernului corupt creionat de Justiţie este ocupată, desigur, de Adrian Năstase. Fost prim-ministru al guvernului României în perioada 2000 – 2004, Adrian Năstase pare liderul perfect şi pentru guvernul din spatele gratiilor. Condamnat în două dosare penale, Trofeul Calităţii şi Zambaccian, acesta a fost liberat condiţionat în 2014. Năstase a fost şi ministru de Externe la începutul anilor ’90, astfel că în guvernul corupt poate ocupa şi această funcţie.

Vicepremierul Copos: două condamnări Un politician cu o istorie scurtă ca vicepremier (2004-2006) poate face carieră dacă ar ocupa aceeaşi funcţie în guvernul din închisoare. George Copos are la activ două condamnări: una de 4 ani şi opt luni în Dosarul Transferurilor de jucători şi 4 ani în Dosarul Loteria 1. Postul de la Agricultură este asigurat. Fostul ministru Ioan Avram Mureşan are cea mai mare condamnare dată unui fost ministru pentru corupţie: şapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri. Are şi trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul“.

Recordul pedepsei pentru corupţie este însă disputat cu Sorin Pantiş, fost ministru al Comunicaţiilor, un membru de nelipsit în guvernul corupţilor. Pantiş a primit tot şapte ani de închisoare în dosarul privatizării ICA, acelaşi în care a primit 10 ani şi fostul lider PC, Dan Voiculescu. La Ministerul Comunicaţiilor se poate face oricând o remaniere. Zsolt Nagy  (ministru în perioada decembrie 2004 – iulie 2007) este pregătit să preia comanda ministerului din guvernul penal. Nagy este condamnat la patru ani de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Tot în acest dosar a fost condamnat Codruţ Şereş.

Acesta poate ocupa cu succes Ministerul Economiei şi Comerţului. Ministru nou: Miron Mitrea Ministerul de Finanţe din guvernul corupt este ocupat de Decebal Traian Remeş. Condamnat la trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul“, el şi-a executat deja pedeapsa. Guvernul penal şi-a mărit numărul miniştrilor şi săptămâna trecută. Fost ministru al Transporturilor, Miron Mitrea tocmai a fost încarcerat după ce a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Concurenţa este însă mare la acest minister,  Relu Fenechiu fiind şi el pe lista miniştrilor în acest guvern trimis după gratii de judecători.

Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor în guvernarea USL, execută cinci ani de închisoare în dosarul Transformatorul. Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, face şi el parte din acest guvern penal. Condamnat la doi ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri Becali – MApN, el a executat deja pedeapsa. Pe acelaşi minister poate fi inclus şi Victor-Atanasie Stănculescu, ministrul Apărării Naţionale în perioada 1990 – 1991. Deşi nu a fost închis pentru corupţie, el a executat aproape 6 ani de închisoare în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, dosar în care fusese condamnat la 15 ani. Se pregăteşte Ridzi? Monica Iacob-Ridzi, ministrul Tineretului şi Sportului între decembrie 2008 şi iulie 2009, a fost condamnată în primă instanţă de ÎCCJ la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul „2 Mai“.

Judecătorii au anunţat pentru azi sentinţa finală, astfel că Ridzi poate intra în acest guvern de uniune naţională, fiind singurul fost ministru PDL cu o condamnare, fie ea şi nedefinitivă. Nu a scăpat nici Ministerul Justiţiei. Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei în 2007, are o pedeapsă definitivă de trei ani si jumătate de închisoare cu suspendare în dosarul Poşta Română.  Foşti miniştri, aflaţi sub lupa procurorilor sau în aşteptarea primei sentinţe În afara miniştrilor deja condamnaţi definitiv sau în primă instanţă, o serie înteagă de alţi foşti demnitari se află în diverse stadii de anchetă sau de judecată. Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării în Guvernul Boc, aflată în arest preventiv, este acuzată de multiple fapte de corupţie în dosarele „Gala Bute“ şi „Microsoft“.

Ion Ariton, fost ministru al Economiei în Guvernul Boc II, acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite în dosarul „Gala Bute“.   Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru Dezvoltării Regionale în trei dintre cele patru Guverne Ponta, a fost trimis în judecată, în dosarul „Referendumul“, pentru că a pus la punct un sistem la nivel naţional prin care ar fi fraudat referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2012. Adriean Videanu, ministru al Economiei  în ambele Guverne Boc, cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul „Romgaz – Interagro“.

În cel de-al doilea dosar al Alinei Bica, Adriean Videanu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, a fost eliberat din arest, fiind cercetat sub control judiciar. Dan Şova, ministru în trei dintre cele patru Guverne Ponta, este urmărit penal pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, în legătură cu contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. Cristian David, fost ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Tăriceanu, aflat în arest preventiv din 22 ianuarie pentru luare de mită. Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, acuzată pentru abuz în serviciu,  luare de mită,  trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale,  cercetat pentru abuz în serviciu în dosarul „Microsoft“.

Şerban Mihăilescu, fost ministru coordonator al SGG, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cercetată pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor, acuzat de luare de mită în formă continuată şi spălare de bani, a fost plasat în arest la domiciliu după ce a dat declaraţii care să-i ajute pe procurori în ancheta din dosarul „Microsoft“.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării, cercetat pentru abuz în serviciu, în dosarul „Microsoft“. Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei, acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Mihai Tănăsescu, fost ministru al  Finanţelor, acuzat pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“.

Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“, încă aşteaptă avizul colegilor din Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale pe numele său. Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul „Romgaz-Interagro”, a fost protejat de votul colegilor senatori de două ori în faţa cererii de începere a urmăririi penale.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Spionul lui Codruţ Sereş, implicat într-un scandal uriaş. Oligarhi ruşi, sume ameţitoare şi bătaie pe petrol la Londra

Sursa: Adevarul

Vadim Don Benyatov, un cetăţean american de origine rusă, cu probleme la Bucureşti şi Londra FOTO Adevărul Citeste mai mult: adev.ro/ng5t4x

Justiţia britanică are de soluţionat un scandal de proporţii, în care sunt implicaţi importanţi oameni de afaceri din Rusia, Georgia şi o mare bancă din Elveţia. În central atenţiei este nimeni altul decât Vadim Don Benyatov, condamnat în România la 10 ani de închisoare pentru spionaj în dosarul foştilor miniştri Codruţ Sereş şi Szolt Nagy. Mărul discordiei: petrol de sute de milioane de dolari.

În România, Vadim Don Benyatov, consultant internaţional, a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj. În acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş, a fost condamnat, pe 3 decembrie 2013, de judecătorii Curţii Supreme la şase ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trădare. Şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy judecat şi el în acest dosar, a primit cinci ani de închisoare. Cei doi sunt acuzaţi că s-ar fi folosit de funcţiile pe care le-au deţinut pentru a favoriza mai multe persoane în dosare de privatizare. Actorii: O bancă celebră, origarhi, sume ameţitoare şi spionul Benyatov Ultimul este însă implicat într-un alt scandal internaţional. Un important om de afaceri din Georgia, Zaur Leshkasheli, care controlează compania Caspian Energy Group din Marea Britanie.

Leshkasheli acuză că ar fi fost fraudat cu sute de milioane de dolari. Beneficiar: un oligarh rus, Mihail Gutseriev, proprietarul companiei Russneft din Rusia şi a GCM Global Energy, o companie britanică cu venituri anuale de un miliard de dolari şi care controlează mari câmpuri petrolifere în Kazakhstan şi Azerbaijan. La mijloc este o instituţie bancară de renume mondial: banca elveţiană Credit Suisse. Intermediarul afacerii: Vadim Benyatov. Povestea unei afaceri care a ajuns astăzi în faţa judecătorilor din Londra a început în 2011. Atunci, compania Caspian Energy Group a contractat un împrumut de la banca elveţiană Credit Suisse, garantat cu compania. Adică cu tot ce avea, inclusive cel mai mare zăcământ de petrol din Azerbaidjan.

„Tatăl meu, Dr. Leshkasheli, l-a cunoscut pe Vadim Benyatov în 2004. Întotdeauna a încercat să-l convingă Dr. Leshkasheli să vândă câmpul petrolifer din Azerbaidjan şi compania Caspian Energy Group. În 2006 el a aranjat pentru Dr. Leshkasheli să se întâlnească cu o echipă de la banca Credit Suisse International, care i-a oferit un credit de 124 de milioane de dolari“, a declarat pentru „Adevărul“ Vladimir Leshkasheli, fiul şi partenerul de afaceri al lui Zaur Leshkasheli.

Zăcământul Kyurovdag, punct de interes maxim pentru giganţii petrolului Zăcământul Kyurovdag din Azerbaidjan de care a amintit Leshkasheli este unul dintre cele mai mari din această ţară. Caspian Energy Group deţinea 51% din acest zăcământ, adică 537 de milioane de dolari conform unei evaluări din 2006, la preţul barilului de petrol din acea vreme. Restul aparţinea SOCAR, companie de stat din Azerbaidjan. Lucrurile nu au mers aşa cum şi-ar fi dorit Zaur Leshkasheli, iar compania Caspian Energy Group nu a reuşit să returneze creditul. Astfel, banca Credit Suisse l-a desemnat pe colaboratorul ei Vadim Don Benyatov să se ocupe de recuperarea datoriei, deci de vânzarea companiei Caspian Energy Group. „Pe 15 februarie 2008, compania Caspian Energy Group a fost vândută domnului Mihail Gutseriev pentru 245 de milioane de dolari. Credem că Vadim a luat mită pentru a face afacerea cu Gutsereiv, aranjată cu mult timp în urmă.

Avem deja o mărturie în favoarea noastră care spune că Vadim Benyatov a dezvăluit suma creditului şi i-a spus clientului că poate obţine activul ieftin“, consideră Vladimir Leshkasheli, care acuză subevaluarea grosolană a activelor companiei. În plângerea depusă la instanţa londoneză, Leshkasheli susţine că Credit Suisse nu a luat în considerare interesul altor potenţiali cumpărători, printre care ar fi fost Dubai-Netoil, Gazprom din Rusia, PetroVietnam şi Tata Petrodyne, compania aflată sub controlul miliardarului Lakshmi Mittal. Leshkasheli susţine că ar fi primit cel puţin 700 de milioane de dolari în contul zăcământului de petrol „Kurovdag“. De asemenea, el susţine că Credit Suisse nu a luat în considerare oferte care au fost mai mari de 245 de milioane de dolari, oferte care în două cazuri au fost mai mari de un miliard de dolari. Leshkasheli a primit însă doar 64.2 milioane de dolari din vânzarea activelor Caspian Energy Group, conform documentelor depuse la instanţă. „Noi, practic, susţinem că Vadim Benyatov a subevaluat compania noastră în această vânzare. Cu toate acestea, chiar dacă cazul nostru este împotriva Credit Suisse International, credem că banca a fost responsabilă pentru agentul lor, Vadim Benyatov“, a mai spus Vladimir Leshkasheli. Credit Suisse respinge acuzaţiile Banca elveţiană a depus la instanţa din Londra mai multe documente şi neagă afirmaţiile făcute de Leshkasheli. Credit Suisse spune banca a obţinut cel mai mare preţ posibil şi că i-a dat  lui Zaur Leshkasheli un termen rezonabil de timp pentru a găsi un cumpărător.

“Nu suntem de acord că reclamanţii au suferit pierderi şi cerem dovezi că (activele Caspian Energy Group, n.a) ar fi putut fi vândute pentru o sumă mai mare decât 245 milioane de dolari înainte de februarie 2008“, au susţinut reprezentanţii băncii în documentele depuse la instanţă. Benyatov scos din arest la presiunile americanilor? Vadim Don Benyatov este un cetăţean american, cu origini ruse. El a fost arestat preventiv în România în dosarul foştilor miniştri Codruţ Sereş şi Szolt Nagy. În prima instanţă, Benyatov  a fost condamnat la 10 ani de închisoare, iar recursul se apropie de final. „Activitatea ilicită concretă derulată de inculpatul Benyatov Vadim Don a constat în achiziţionarea de informaţii care nu sunt în general cunoscute sau nu sunt uşor accesibile persoanelor din mediul de interes şi care dobândesc valoare comercială prin faptul că nu sunt destinate publicităţii, ceea ce constituie o manifestare contrară uzanţelor comerciale şi a fost de natură să afecteze poziţia comercianţilor concurenţi, competitori la respectivele procese de privatizare”, se arată în rechizitoriul procurorilor. Interesele lui Vadim Don Benyatov în România erau în domeniul energiei şi comunicaţiilor.

„Am înţeles că are legături politice puternice în SUA, mai ales în Florida, unde locuieşte. Din câte cunoaştem, autorităţile din SUA au făcut lobby puternic pentru eliberarea din arestul din Bucureşti în perioada 2006/2007. Cine este Mihail Gutseriev? Fost deputat în Duma de Stat a Rusiei. În august 2007, fiul său a murit în condiţiui suspecte la vârsta de 22 de ani, în urma unui accident rutier. O săptămână mai târziu, pe numele fostului demnitar rus a fost emis un mandat de arestare pentru evaziune fiscal, însă Gutseriev a reuşit să plece din ţară. Doi ani mai târziu, autorităţile ruse au revocat mandatul de arestare şi au renunţat la toate acuzaţiile, iar Gutseriev a revenit în ţară şi a devenit proprietarul unui imperiu ce deţine mass-media, hoteluri în central Moscovei, companii în domeniul petrolului şi gazelor natural. Conform Forbes, Gutseriev are o avere evaluată la 7,4 miliarde de dolari. Gutseriev nu a ocolit nici Republica Moldova. Prin nepotul său Adlan Şişhanov, omul de afaceri rus a investit şi în fotbal. Anterior Adlan Şişhanov a încercat să cumpere echipa de fotbal Carl Zeiss din Germania, dar autorităţile s-au opus, pentru că milionarul nu a putut demonstra provenienţa banilor, conform jurnaliştilor din Republica Moldova.

Tagged , , , , , , , , ,