Tag Archives: gala bute

10 October 2016
News

PARLAMENTUL ROMÂNIEI FAVORIZEAZĂ JEFUIREA S.R.R. DE CĂTRE OVIDIU MICULESCU ŞI OAMENII LUI

Sursa: Sfin.ro

Parlamentul României favorizează, în continuare, jefuirea S.R. Radiodifuziune de către conducătorii săi, Consiliul de Administraţie şi Comitetul Director, conduse, ambele, de acelaşi Ovidiu Miculescu, aşa cum demonstrează cel mai recent Raport al Curţii de Conturi a României, datat 26.07.2016. Menţinerea actualului Consiliu de Administraţie, în pofida tuturor demonstraţiilor de abuzuri şi corupţie, înseamnă favorizarea continuării aceloraşi practici.

Constatările 1 şi 2 ale Raportului Curții de Conturi a României, de la pag. 15, respectiv pag. 21 şi pag. 36, calculează prejudicii însumate de 2.601.150 lei, aprox. 578.033 euro, pe care Consiliul de Administraţie şi Comitetul Director ale S.R. Radiodifuziune le-au creat, în perioada 2013-2015, DIN BANII ÎNCASAŢI PE TAXA RADIO, DE LA CETĂŢENII ROMÂNIEI.

Citeşte şi: http://www.ziuanews.ro/stiri/curtea-de-conturi-bugetul-radio-rom-nia-a-fost-prejudiciat-de-ovidiu-miculescu-cu-550-000-de-euro-524749

Măsurile legale recomandate de Curtea de Conturi a României: „stabilirea întinderii prejudiciului, recuperarea acestuia, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor majorări lor de întârziere, de la persoanele responsabile”, nu vor putea fi aplicate niciodată, câtă vreme cei vinovaţi, sunt puşi chiar ei să cerceteze, să recupereze prejudiciul şi să se tragă singuri la răspundere!

La fel s-a întâmplat şi în cazul Gala Bute, sesizat în Raportul anterior (2014) al Curţii de Conturi a României, unde prejudiciul de 60.000 de euro adus S.R. Radiodifuziune, a rămas, până în prezent, necercetat şi nerecuperat, de aceleaşi Consiliu de Administraţie şi Comitet Director, în frunte cu Ovidiu Miculescu.

Citeşte şi: http://www.evz.ro/gala-bute-jaful-de-la-radio-romania-actualitati.html

Consiliul de Administraţie şi Comitetul Director ale S.R. Radiodifuziune sunt alcătuite, din 2010 şi până în prezent, aproape din aceiaşi membri, care nu vor fi niciodată interesaţi să se tragă singuri la răspundere, să-şi constate singuri vinovăţia, pentru ca să recupereze, prejudiciul creat şi constatat. Este evident că vor refuza, constant, să accepte şi să declanşeze acţiunile recomandate de Curtea de Conturi a României pentru recuperarea celor 2.601.150 de lei.

Singura soluţie pentru stoparea abuzurilor din S.R. Radiodifuziune şi pentru recuperarea prejudiciilor constatate de Rapoartele Curţii de Conturi a României, este demiterea întregului Consiliu de Administraţie al SRR prin supunerea la vot în Plenul Parlamentului a Raportului de activitate al S.R. Radiodifuziune pe anii 2013 şi 2015, respingerea acestora exact pe motivul prejudiciilor raportate de Curtea de Conturi a României şi numirea unui nou Consiliu de Administraţie care să dea curs recomandărilor, să formuleze cereri către organele abilitate pentru tragerea la răspundere a fostelor Consilii de Administraţie şi Comitete Directoare în vederea recuperării urgente a prejudiciilor.

Amânarea şi refuzul demiterii Consiliului de Administraţie al S.R. Radiodifuziune ar demonstra clar faptul că PARLAMENTUL ROMÂNIEI FAVORIZEAZĂ, CU BUNĂ ŞTIINŢĂ, CONTINUAREA ABUZURILOR ŞI JAFULUI ORGANIZAT AL BĂNIILOR OBŢINUŢI DIN TAXA RADIO, ACHITATĂ LUNAR DE CETĂŢENII ROMÂNIEI.

Reamintim că Ovidiu Miculescu, preşedinte director general al S.R. Radiodifuziune este un personaj extrem de contestat şi controversat, declarat incompatibil de ANI şi de Curtea de Apel, de DNA ca fiind suspect de deturnare de fonduri europene, iar de CNSAS, colaborator al fostei securităţi.

Ovidiu Miculescu le-a transmis angajaţilor din S.R. Radiodifuziune, la sfârşitul lunii august 2016, că indiferent cât se zbat, nimeni şi nimic nu-l va clinti din pe fotoliul său de stăpân absolut al instituţiei.

Deşi presa a demascat în repetate rânduri abuzurile din S.R. Radiodifuziune, continuă să nu se întample nimic. Acei oameni sunt menţinuţi în funcţii chiar dacă au produs si continua să producă prejudicii statului român şi S. R. Radiodifuziune, de şase ani, din iulie 2010. András István Demeter, fost PDG al S.R. Radiodifuziune, este inculpat în 2 dosare penale pentru fapte de corupţie şi continuă să fie membru în CA al S.R. Radiodifuziune şi director al casei de producţie a TVR. Ovidiu Miculescu are 2 recursuri pe rol la ICCJ privind incompatibilitatea sa, cel mai vechi va împlini, în curând, 4 ani. De 2 ani, din septembrie 2014 aceste recursuri se tărăgănează la ICCJ. Anul trecut, în iulie, DNA promitea că până în septembrie 2015 dosarul lui Miculescu şi al colegilor din Consiliul de Administraţie va fi gata. Pana acum nu s-a auzit nimic în acest sens.

Citeşte şi: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/membrii-fostului-consiliu-de-administratie-al-radioului-acuzati-de-abuz-in-serviciu-419698

Singura şansă ca să poată fi stopate rapid abuzurile patronate de Ovidiu Miculescu, susţinut de majoritatea din Consiliul de Administraţie al SRR, ar fi demiterea de către Parlament, ca urmare a respingerii, de urgență a Rapoartelor de activitate ale SRR pe anii 2014 şi 2015. Motive pentru respingerea acestor rapoarte fiind chiar prejudiciile aduse S.R. Radiodifuziune şi statului român, dezvăluite recent de Raportul Curţii de Conturi a României.

Raport 1

Raport 2

Tagged , , , , , ,
1 April 2016
News

Obreja provoaca pierderi financiare boxerilor romani

1398263898714eee07

Autointitulatul presedinte al Ligii Profesioniste de Box, organism nerecunoscut de nici o structura sportiva din Romania, MTS, COSR sau FRB, a cerut Confederației Europene sa il scoată pe Viorel Simion din postura de challanger la titlul european profesionist

Ioana Dragu

Rudel Obreja se autointitulează de vreo 3 ani presedintele Ligii Profesioniste din Romania. Spunem ca se autointitulează pentru ca nimeni in afara de el nu-l recunoaște. Nici MInisterul Tineretului si Sportului, nici Comitetul Olimpic Sportiv Roman, nici Federatia Romana de box. Cu MTS, care a refuzat sa ii recunoască ,,Organizația de bloc,, a avut chiar si un proces, pierdut cu brio. Si cu Federatia de Box este tot in justiție pentru ca nici FRB nu a vrut sa legitimeze ,,SRL-ul de cartier,, al lui Obreja.

Condamnat definitiv si acuzat in Gala Bute

In tot acest timp, bazându-se pe o organizație nerecunoscută de nimeni, Obreja se prezintă afara ca ,,reprezentantul boxului profesionist,, in Romania. Desi in statutul Ligii sale, el recunoaște autoritatea Federatiei Romane de Box căruia ,,i se subordonează,,, Obreja vrea de fapt sa încaseze bani de pe urma galelor Profesioniste din Romania – orice licența de gala profesionista se plătește conform reglementărilor in vigoare! Si pentru ca vrea sa încaseze, Obreja face orice. Minte, dezinformeaza, păcălește. Doar, doar o mai ajunge sa însemne ceva in boxul romanesc. Reamintim faptul ca Obreja este condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare in procesul cu Sorin Ovidiu Vantu iar in Gala Bute este acuzat de fraudarea de fonduri europene, evaziune fiscală si spălare de bani.

Ii păcălește pe straini

Obreja ii păcălește pe străini si se folosește de cei doar citiva prieteni pe care ii mai are in Occident pentru a poza in presedintele Ligii Profesioniste din Romania. Culmea este ca uzând de aceasta falsa calutate, el face rau boxerilor romani. Dupa gala profesionista din 18 Martie, Obreja a cerut EBU (European Boxing Union) sa il scoată din Clasament pe Viorel Simion, acesta ajungând challanger nr 1 la titlul european. Pe motiv ca gala nu a fost aprobată de Liga lui profesionista. Bă a cerut sa anuleze toate rezultatele din gala!!! Viorel Simion a fost chiar sportivul reprezentat de Obreja o lunga perioada de timp, insa cand sportivul a aflat ca el încasează 10% si Obreja 90% din bursele de meci – cazul meciului din Anglia cu Lee Selby – a renunțat la ,,tatuca,, Obreja. Culmea este ca cel mai renumit site de box, BoxRec, a luat in considerație meciul lui Viorel Simion pentru titlul continental IBF! http://boxrec.com/boxer/358804

Rudel amenință si amenință
Obreja calcă pe cadavre pentru o obține recunoașterea Ligii sale de cartier, iar FRB nu a avut pana acum o reacție dura la adresa lui Obreja. Poate ca din cauza faptului ca noul presedinte, Vasile Citea, își focalizează energia pentru plata datoriilor la ANAF, datorii făcute de Leonard Doroftei si echipa sa in 2015. Se pare ca Obreja a avut tupeul sa amenințe FRB cu noi si noi procese, considerându-se patronul boxului profesionist din Romania pe care el l-a îngropat prin ce a facut la Gala Bute. Nici o autoritate locala nu mai vrea sa sustina gale profesiniste, preferând MMA, Kick-Boxing sau K1.

Tagged , , , , , , , , ,
27 October 2015
News

UDREA SI OBREJA – BANII INAPOI

Sursa: Mediafax

SC Hidroelectrica SA a dat în judecată Federaţia Română de Box, cerând returnarea sumei de 600.000 de lei (aproximativ 135.000 de euro) plătită federaţiei cu titlu de sponsorizare în 2011, pentru organizarea “Galei Bute” la Bucureşti, potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX.

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spune că scopul chemării în judecată a Federaţiei de Box este ca aceasta să prezinte documentele contabile din care să reiasă destinaţia sponsorizării de 600.000 de lei pentru ”Gala Bute”, iar în caz contrar să fie obligată să restituie banii.

Remus Borza a declarat pentru MEDIAFAX că în 7 iunie 2011, cu o lunムînainte de Gala Bute, care a avut loc în 9 iulie 2011, a fost încheiat un contract între Hidroelectrica şŸi Federaţia Românムde Box (FRB), în baza căƒruia Hidroelectrica a sponsorizat acest eveniment, Gala Bute, cu suma de 600.000 de lei.

Conform contractului, 300.000 de lei se plăƒteau la data semnăƒrii contractului, iar restul sumei la momentul justificăƒrii cu facturi, cu documente contabile, cムaceşŸti bani au fost cheltuiţi exclusiv pentru Gala Bute.

”DeşŸi nu au prezentat documente justificative, Hidroelectrica le-a dat toţi banii. Apoi a venit Curtea de Conturi în control, ne-a pus în vedere o serie de măƒsuri pe care sムle luăƒm. Am chemat astfel în instanţムFederaţia Românムde Box, care are obligatia sa prezinte documentele contabil fiscale din care sa rezulte ca s-a respectat destinatina sponsorizarii. Ύn subsidiar, dacムnu prezintムdocumente, sムfie obligaţi sムrestituie sponsorizarea de 600.000 lei cu penalităƒţi de întârziere”, a explicat Remus Borza.

Societatea cu capital majoritar de stat, aflată în acest moment în insolvenţă, încearcă, prin dosarul 34163/3/2015 înregistrat la Tribunalul Bucureşti, recuperarea sumei de 600.000 de lei, actualizată cu indicele inflaţiei. De asemenea, Hidroelectrica cere instanţei să dispună plata dobânzilor legale aferente.

Conform documentului citat, Federaţia Română de Box, condusă în acea perioadă de Rudel Obreja, nu a justificat prin acte financiar-fiscale că suma, virată în anul 2011, în trei tranşe, a fost cheltuită potrivit clauzelor din contractul de sponsorizare încheiat la 7 iunie 2011, ceea ce a creat un prejudiciu societăţii Hidroelectrica.

Ordinele de plată a sumei de 600.000 de lei au fost înregistrate în evidenţa contabilă a Hidroelectrica, banii fiind scăzuţi din impozitul pe profit datorat pentru anul 2011.

Neregulile financiare au fost constatate în urma controlului Curţii de Conturi efectuat în perioada septembrie – decembrie 2014, auditorii dispunând ca Hidroelectrica să verifice toate plăţile făcute în intervalul ianuarie 2011 – mai 2012, în baza contractelor de sponsorizare şi să încerce recuperarea prejudiciilor aduse companiei.

Totodată, inspectorii Curţii de Conturi au decis că Hidroelectrica înregistrează dobânzi şi penalităţi din neplata către bugetul de stat a sumei de 600.000 de lei, care nu trebuia scăzută din impozitul pe profit datorat pe anul 2011.

În 21 aprilie, Elena Udrea a fost trimisă în judecată în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului omonim de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-ar fi transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

În dosarul ”Gala Bute” au fost trimişi în judecată, în 21 aprilie, Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost acuzat de procurori că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu peste 1,7 milioane lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.

“În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica SA, Transelectrica SA, Nuclearelectrica SA, SNTGN Transgaz SA, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari SA, SNGN Romgaz SA, Oil Terminal SA, IAR Ghimbav SA şi Societatea Naţională a Apelor Minerale SA) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, preciza DNA.

Ion Ariton declara că sponsorizările făcute de companii de stat către Federaţia Română de Box, pentru Gala Bute, au fost trecute prin consiliile de administraţie şi nu s-au făcut la cererea lui.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
8 March 2015
News

Tenis pe bani – DNA versus GMP

Sursa: EVZ
Felix Tătaru

Consultantul politic Felix Tătaru, s-a prezentat miercuri la Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind citat pentru a fi audiat, în calitate de martor, în dosarul Gala Bute. Numele său apare în declaraţiile date procurorilor de către un martor, potrivit cărora, în vara anului 2011, Tudor Breazu i-ar fi cerut să meargă la Ştefan Lungu să ia bani pe care urma să îi ducă lui Felix Tătaru.

UPDATE – Felix Tătaru a postat, pe contul său de Facebook, un comentariu cu privire la audierea sa de către procurorii DNA, în legătură cu dosarul Gala Bute. “Nu am lucrat pentru acest proiect. Într-adevăr, în 2011, am avut o colaborare cu PDL București (condus atunci de Elena Udrea) pentru proiectul Legea Capitalei. Contractat, facturat, plătit (târziu, dar plătit). Restul sunt speculații. Despre cum asta a devenit o știre, eventual alături de numele unuia dintre președinții țării pentru care am avut onoarea să lucrez, arată cât de mare poate fi diversiunea în spațiul public românesc. Detalii în presă“, a comentat Tătaru.

“Sunt obișnuit cu atâtea prostii care s-au spus despre noi”

La intrarea în DNA, Tătaru a fost întrebat dacă știe ceva despre “Gala Bute”. ”Nu, nu am avut nicio treabă cu dosarul. (…) Nu pot să spun că suntem amici (cu Elena Udrea — n.r.). Da, ne-am întâlnit pentru că era la PDL și am lucrat pentru PDL”, a fost răspunsul acestuia.

La ieșirea de la audieri, acesta a declarat că citarea sa la DNA îl afectează. ”Eu sunt obișnuit cu atâtea prostii care s-au spus despre noi. Văd titluri de genul Felix Tătaru a luat șpagă. De ce să ia șpagă? Eu am firma mea, iau bani pe firmă..”, a răspuns Felix Tătaru la întrebările jurnaliștilor.

Totodată, el a precizat că trebuie să trimită documente care să ateste plățile.

Dosarul ”Gala Bute”

Directorul agenţiei de publicitate GMP Felix Tătaru a fost consultant în peste 20 de campanii electorale, naţionale şi locale, numai pentru candidaţi şi partide de dreapta.

În dosarul “Gala Bute”, Elena Udrea a fost arestată preventiv în 25 februarie, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a emis pe numele ei mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia nu este definitivă, contestaţia Elenei Udrea urmând să se judece în 5 martie, tot la instanţa supremă.

Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”. În 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”, după ce anchetatorii au .

În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PNL Ion Ariton (ales din partea PDL) este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

Elena Udrea a transmis recent pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

Circuitul denunţurilor, potrivit mediafax.ro:

• Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia.

• După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu.

• Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea.

• Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus.

• După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,
23 February 2015
News

Guvernul din …Umbra

Sursa: Adevarul

Premierul Adrian Năstase, vicepremierul George Copos, ministrul Relu Fenechiu şi ultimul membru al guvernului corupţiei, Miron Mitrea COLAJ FOTO Adevărul Citeste mai mult: adev.ro/njtu4s

 

Un fost premier, secondat de un viceprim-ministru şi o suită de miniştri pot oricând alcătui un guvern al corupţiei „validat“ de judecători. Guvernul „propus“ de DNA a fost „votat“ de Curtea Supremă. Şi mai mulţi sunt cei care sunt acum anchetaţi sau judecaţi. Doi au statut special în acest guvern: nu pot fi anchetaţi pentru că lipsesc avizele pentru începerea urmării penale împotriva lor.

După Revoluţie, dar mai ales în ultimii cinci ani, judecătorii au trimis la închisoare nu mai puţin de 13 politicieni care au făcut parte din diferite guverne. Practic, Justiţia a creat în spatele gratiilor un guvern de uniune naţională, miniştrii având culori politice diverse. Funcţia de premier al guvernului corupt creionat de Justiţie este ocupată, desigur, de Adrian Năstase. Fost prim-ministru al guvernului României în perioada 2000 – 2004, Adrian Năstase pare liderul perfect şi pentru guvernul din spatele gratiilor. Condamnat în două dosare penale, Trofeul Calităţii şi Zambaccian, acesta a fost liberat condiţionat în 2014. Năstase a fost şi ministru de Externe la începutul anilor ’90, astfel că în guvernul corupt poate ocupa şi această funcţie.

Vicepremierul Copos: două condamnări Un politician cu o istorie scurtă ca vicepremier (2004-2006) poate face carieră dacă ar ocupa aceeaşi funcţie în guvernul din închisoare. George Copos are la activ două condamnări: una de 4 ani şi opt luni în Dosarul Transferurilor de jucători şi 4 ani în Dosarul Loteria 1. Postul de la Agricultură este asigurat. Fostul ministru Ioan Avram Mureşan are cea mai mare condamnare dată unui fost ministru pentru corupţie: şapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri. Are şi trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul“.

Recordul pedepsei pentru corupţie este însă disputat cu Sorin Pantiş, fost ministru al Comunicaţiilor, un membru de nelipsit în guvernul corupţilor. Pantiş a primit tot şapte ani de închisoare în dosarul privatizării ICA, acelaşi în care a primit 10 ani şi fostul lider PC, Dan Voiculescu. La Ministerul Comunicaţiilor se poate face oricând o remaniere. Zsolt Nagy  (ministru în perioada decembrie 2004 – iulie 2007) este pregătit să preia comanda ministerului din guvernul penal. Nagy este condamnat la patru ani de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Tot în acest dosar a fost condamnat Codruţ Şereş.

Acesta poate ocupa cu succes Ministerul Economiei şi Comerţului. Ministru nou: Miron Mitrea Ministerul de Finanţe din guvernul corupt este ocupat de Decebal Traian Remeş. Condamnat la trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul“, el şi-a executat deja pedeapsa. Guvernul penal şi-a mărit numărul miniştrilor şi săptămâna trecută. Fost ministru al Transporturilor, Miron Mitrea tocmai a fost încarcerat după ce a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Concurenţa este însă mare la acest minister,  Relu Fenechiu fiind şi el pe lista miniştrilor în acest guvern trimis după gratii de judecători.

Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor în guvernarea USL, execută cinci ani de închisoare în dosarul Transformatorul. Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, face şi el parte din acest guvern penal. Condamnat la doi ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri Becali – MApN, el a executat deja pedeapsa. Pe acelaşi minister poate fi inclus şi Victor-Atanasie Stănculescu, ministrul Apărării Naţionale în perioada 1990 – 1991. Deşi nu a fost închis pentru corupţie, el a executat aproape 6 ani de închisoare în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, dosar în care fusese condamnat la 15 ani. Se pregăteşte Ridzi? Monica Iacob-Ridzi, ministrul Tineretului şi Sportului între decembrie 2008 şi iulie 2009, a fost condamnată în primă instanţă de ÎCCJ la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul „2 Mai“.

Judecătorii au anunţat pentru azi sentinţa finală, astfel că Ridzi poate intra în acest guvern de uniune naţională, fiind singurul fost ministru PDL cu o condamnare, fie ea şi nedefinitivă. Nu a scăpat nici Ministerul Justiţiei. Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei în 2007, are o pedeapsă definitivă de trei ani si jumătate de închisoare cu suspendare în dosarul Poşta Română.  Foşti miniştri, aflaţi sub lupa procurorilor sau în aşteptarea primei sentinţe În afara miniştrilor deja condamnaţi definitiv sau în primă instanţă, o serie înteagă de alţi foşti demnitari se află în diverse stadii de anchetă sau de judecată. Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării în Guvernul Boc, aflată în arest preventiv, este acuzată de multiple fapte de corupţie în dosarele „Gala Bute“ şi „Microsoft“.

Ion Ariton, fost ministru al Economiei în Guvernul Boc II, acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite în dosarul „Gala Bute“.   Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru Dezvoltării Regionale în trei dintre cele patru Guverne Ponta, a fost trimis în judecată, în dosarul „Referendumul“, pentru că a pus la punct un sistem la nivel naţional prin care ar fi fraudat referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2012. Adriean Videanu, ministru al Economiei  în ambele Guverne Boc, cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul „Romgaz – Interagro“.

În cel de-al doilea dosar al Alinei Bica, Adriean Videanu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, a fost eliberat din arest, fiind cercetat sub control judiciar. Dan Şova, ministru în trei dintre cele patru Guverne Ponta, este urmărit penal pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, în legătură cu contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. Cristian David, fost ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Tăriceanu, aflat în arest preventiv din 22 ianuarie pentru luare de mită. Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, acuzată pentru abuz în serviciu,  luare de mită,  trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale,  cercetat pentru abuz în serviciu în dosarul „Microsoft“.

Şerban Mihăilescu, fost ministru coordonator al SGG, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cercetată pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor, acuzat de luare de mită în formă continuată şi spălare de bani, a fost plasat în arest la domiciliu după ce a dat declaraţii care să-i ajute pe procurori în ancheta din dosarul „Microsoft“.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării, cercetat pentru abuz în serviciu, în dosarul „Microsoft“. Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei, acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Mihai Tănăsescu, fost ministru al  Finanţelor, acuzat pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“.

Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“, încă aşteaptă avizul colegilor din Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale pe numele său. Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul „Romgaz-Interagro”, a fost protejat de votul colegilor senatori de două ori în faţa cererii de începere a urmăririi penale.

Tagged , , , , , , , , , , , ,
6 February 2015
News

Poduri in pericol si fonduri europene pentru reabilitarea lor pierdute de CNADNR

Sursa: Curentul

Cinci poduri peste râuri din România sunt grav avariate și necesitau intervenție urgentă pentru asigurarea condițiilor de siguranță în circulație, încă din urmă cu câțiva ani. Fiind disponibile fonduri europene pentru astfel de lucrări, există la CNADNR un Proiect finantat de CE prin programul FEDR  pentru “  Asistență tehnică pentru elaborarea expertizei tehnice și studiului de fezabilitate pentru următoarele obiective: Podul de la Giurgiu, peste Dunăre, pe DN 5 km 64+884; Pod rutier peste  Olt la Slatina , pe DN 65 km 48+750; Pod rutier peste Oituz la Poiana Sărată , pe DN 11 km 90+450 ;Pod rutier la Arginești, peste Jiu , pe DN 6 km 268+371 ;Podul  nou la Cosmești , peste Siret , pe DN 24 km 7+620”

Procedurile de achiziție a Proiectelor pentru reabilitarea celor 5 poduri grav avariate care necesitau intervenție urgentă pentru asigurarea condițiilor de siguranță în circulație au fost demarate în anul 2010 iar în anul 2012 a fost semnat contractul pentru elaborarea expertizelor tehnice și a studiilor de fezabilitate.
Primul pod din proiect, este podul peste Dunăre de la Giurgiu care necesară intervenția de urgență având partea carosabilă plină de gropi, fisuri și sleauri (porțiuni neamenajate), bulgarii reabilitând partea lor din pod.
Când se pregătește un proiect pe o secțiune de drum sau pod, CNADNR nu mai execută lucrări de reparare sau întreținere curentă, acestea fiind în sarcina constructorului așa că în perioada în care s-a desfășurat procedura de achiziție au apărut gropi și degradări care împiedică circulația autovehiculelor în condiții de siguranță și confort.
În cadrul contractului de execuție a lucrărilor de intervenție, la podul de la Giurgiu, din incompetența Conducerii CNADNR, nu a fost prevazută întreținerea pe perioada execuției lucrărilor. Întreținerea, dacă era prevăzută în cadrul acestui Contract, ar fi fost plătită din fonduri europene dar în această situație se va face cu bani de la Bugetul de Stat, mai exact din banii noștri.
Unul din motivele pentru care în dosarul Gala Bute, DNA a formulat acuzații a fost că meciul de box a fost realizat până la urmă din bani de la guvern și nu din fonduri europene cum fusese prevăzut inițial, întreaga sumă plătită de Elena Udrea fiind acum considerată prejudiciu la bugetul Ministerului.
Situația este similară și la CNADNR și vinovații din CNADNR vor plăti. Contractul pentru podul de la Giurgiu a fost semnat în data de 17.10.2014 și prevede o durată de realizare a reabilitării de 40 de luni iar execuția acestuia nu a fost demarată, fondurile alocate sunt eligibile până la 31.12.2015, aceasta fiind încă o dovadă de management defectuos întrucât contractul se va finaliza în anul 2017, dată la care fondurile nu mai sunt eligibile și se vor plăti de la Buget.
Și asta în condițiile în care în România se percepe o taxă de tranzitare a podului de la Giurgiu mai mare decât la bulgari.

Aceeași problemă cu plata din bugetul de stat și nu din fonduri europeme apare și la celelalte poduri din proiect.
Podul peste Oituz de la Poiana Sarată are restricție de tonaj pentru circulația vehiculelor până la 3,5 tone iar autovehiculele care transportau ciment de la fabrica de ciment de la Oituz trebuiau să ocolească aproximativ 50 km ca să ajungă la fabrică.
Contractul pentru podul peste Oituz a fost semnat in data de 10.10.2014 și prevede o durata de realizare a reabilitării de 36 de luni. Cu toate că execuția acestuia nu a fost demarată, fondurile alocate sunt eligibile până la 31.12.2015 aceasta fiind încă o dovadă de management defectuos întrucât contractul se va finaliza în anul 2017, data la care fondurile nu mai sunt eligibile și se vor plâti de la Buget.
Podul peste Olt de la Slatina a avut asigurată doar o întreținere minimă, are durata de viață expirată și poate oricând cădea datorită degradărilor și deteriorărilor elementelor de siguranță. O altă dovadă de incompetență a CNADNR reiese din faptul că pentru acest pod, chiar dacă exista buget, nici până la această dată nu au fost licitat contractul de execuție.
Podul peste Siret de la Cosmești nu mai poate fi exploatat în condiții de siguranță, de aceea este necesară construcția de urgență a unui pod nou întrucât nu mai poate fi reabilitat. Circulația peste acest pod se desfașoară în conditții de disconfort și lipsite de siguranță pentru participanții la trafic. Nici până la această dată nu a fost licitată execuția contractului. Ce fel de management denotă acest fapt?

Specialiștii în construcții se tem că neglijența și incompetența conducerii CNADNR vor genera cât de curând un nou caz Mărăcineni unde, în 2005, podul peste râul Buzău s-a dărâmat și circulația spre Moldova a fost întreruptă.

Tagged , , , , , , , , , , , ,
3 February 2015
News

Box cu Umbra

Sursa: Dobrogea TV

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut, luni dimineaţă, mai multe percheziţii în Bucureşti şi patru judeţe, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, printre locuinţele percheziţionate fiind şi cea a lui Rudel Obreja.

Anchetatorii fac aceste percheziţii în dosarul “Gala Bute”, tiparul şifonării banilor publici.

Vă amintim că Departamentul de Luptă Antifraudă a sesizat DNA, în aprilie 2012, în legatură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în principal de Rudel Obreja, în contextul organizării galei.

Un contract în valoare de peste 10 milioane de lei a fost atribuit în condiţii dubioase firmei lui Obreja de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus la acea vreme de Elena Udrea.

Tagged , , , , , ,
2 February 2015
News

DOSARUL GALA BUTE. Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi cere ridicarea imunității parlamentare în cazul Elenei Udrea și a lui Ion Ariton. Descinderi la foștii demnitari din Ministerul Dezvoltării Regionale

Sursa: Evz.ro

Elena Udrea

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a deputatului Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării, şi senatorului Ion Ariton, fost ministru al Economiei, în dosarul “Gala Bute”, în care sunt suspectaţi de fapte de corupţie. Procurorii DNA fac, luni, 18 percheziţii în Bucureşti şi patru judeţe, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”, printre locuinţele percheziţionate fiind şi cea a lui Rudel Obreja, precum şi domiciliul primarului din Lupeni – Hunedoara. Procurorii vor audia 8 persoane în dosarul “Gala Bute”, în care sunt vizate noi fapte de corupţie privind foşti angajaţi ai Ministerului Dezvoltării, printre cei care vor fi duşi la DNA pentru a da declaraţii fiind fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu și Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului spun surse judiciare.

Update ora 10.00 Potrivit unui comunicat al DNA, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – Laura Codruța Kövesi a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Elena Udrea, membru al Camerei Deputaților care, în perioada în care se presupune că a săvârșit faptele, a îndeplinit funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului.

Cererea de efectuare a urmăririi penale are în vedere săvârșirea infracțiunilor de: 

– abuz în serviciu, cu obținerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite,
– tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene
– folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite (art. 13 din Legea nr. 78/2000)

Sursele citate arată că faptele au legătură cu atribuirea și folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 2010 – 2012.

Cererea referitoare la efectuarea urmăririi penale are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

Infracțiunea de abuz în serviciu în legătură cu încheierea de către MDRT a unui contract de prestări servicii de promovare 
La data de 24 iunie 2011 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a atribuit un contract în valoare de 10.175.168,44 lei, prin care S.C. Europlus Computers S.R.L., trebuia să presteze servicii de promovare a României în cadrul evenimentelor desfășurate cu ocazia organizării Galei Internaționale de Box profesionist de către Federația Română de Box. Metoda de atribuire a contractului a fost negocierea fără publicarea unui anunț de participare, iar suma urma să fie rambursată din fonduri europene.

Întâlnirile cu Rudel Obreja
DNA mai arată că din probele cauzei a rezultat că Udrea Elena a luat decizia organizării galei în urma unor discuții informale cu Obreja Rudel, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanțării evenimentului, a cerut în mod repetat funcționarilor din subordine să se întâlnească cu Rudel Obreja pentru a identifica soluții pentru încheierea contractului și a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achizițiilor publice.

  • De asemenea, susțin procurorii, a rezultat că Udrea Elena cunoștea împrejurările esențiale ale cauzei și a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, având în vedere că îi fuseseră aduse la cunoștință în mai multe rânduri impedimentele legale și că a participat sau a determinat încălcarea regulilor de încheiere a contractelor de achiziție publică reglementate de O.U.G. nr. 34/2006.

Potrivit referatului DNA, având în vedere că Lucian Bute era la acel moment una dintre personalitățile române cu cea mai mare cotă de popularitate, Udrea Elena avea un interes direct în organizarea galei, urmărind obținerea unor beneficii electorale prin asocierea imaginii cu cea a sportivului. Totodată, faptele au produs un folos necuvenit lui Obreja Rudel, care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv.

Procurorii suțin că săvârșirea faptelor a fost facilitată de împrejurarea că Udrea Elena putea influența atât atribuirea fondurilor europene, cât și utilizarea ulterioară a acestora, având în vedere comasarea în cadrul aceluiași minister a activităților de dezvoltare regională și a celor de turism. În acest mod, Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional care funcționa în cadrul MDRT aproba deciziile de finanțare a proiectelor, iar Direcția Generală pentru Turism din cadrul aceluiași minister avea calitatea de beneficiar pentru un domeniu al programului și cheltuia sumele astfel obținute.

Infracțiunea de tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene 

După executarea contractului și realizarea plății, la data de 16 februarie 2012, suma de 8.116.800 lei a fost cuprinsă în cererea de rambursare transmisă de Direcția Dezvoltare Turistică și Marketing din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului către Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), având în vedere că acest contract făcea parte din proiectul „Promovarea brandului turistic al României”, care urma să fie finanțat în baza deciziei de finanțare 2007/07.07.2011, prin POR 2007 – 2013, cu fonduri provenind din Fondul European de Dezvoltare Regională. Decizia de finanțare menționată fusese aprobată pe baza unei solicitări a Direcției de Promovare Turistică din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului semnate de secretarul general al ministerului, în numele ministrului Udrea Elena.

  • Cererea de rambursare a sumei de 8.116.800 lei cuprinde declarații inexacte, în condițiile în care, scopul real al utilizării fondurilor – organizarea unei gale de box – nu se regăsea printre categoriile de cheltuieli eligibile, iar organizatorul nu era Federația Română de Box, împrejurare cunoscută de autorii cererii.
  • Rezultatul nu s-a produs, iar fondurile europene nu au fost fraudate, deoarece Autoritatea de Management a dispus suspendarea soluționării cererii ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală.

Din datele și probele cauzei rezultă că și aceste fapte ar fi fost săvârșite la cererea ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului, Udrea Elena, care ar fi cunoscut împrejurările esențiale ale cauzei și care ar fi acceptat posibilitatea producerii rezultatului.

Infracțiunea de folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite în legătură cu obținerea unui credit bancar de către S.C. Europlus Computers S.R.L. 

În cauză, mai susține DNA, există date și probe că Udrea Elena și-ar fi folosit influența derivată din funcția de ministru și de vicepreședinte al partidului aflat la guvernare asupra unui reprezentant cu putere de decizie dintr-o instituție bancară și asupra secretarului general al ministerului, pentru ca aceștia să își exercite atribuțiile într-o modalitate care să permită acordarea, de către bancă, a unui credit, societății S.C. Europlus Computers S.R.L.
Suma astfel obținută are natura unui folos necuvenit, în condițiile în care împrumutul a fost acordat în regim de urgență și în condiții mai avantajoase decât cele prevăzute în normele de creditare ale băncii, avantaje pe care societatea nu le-ar fi obținut în lipsa intervenției ministrului.

  • La data de 29.06.2011, la cinci zile după încheierea contractului cu S.C. Europlus Computers S.R.L., MDRT a emis o adresă prin care comunica băncii acceptul prealabil că îi va plăti băncii, în mod direct, sumele datorate firmei S.C. Europlus Computers S.R.L., din executarea contractului de servicii. Adresa a fost semnată de către secretarul general al ministerului, care a arătat ca a acționat la cererea ministrului Udrea Elena și că ministerul nu eliberase niciodată asemenea înscrisuri pentru a garanta creditele unor societăți comerciale.
  • La data de 30.06.2011 a fost încheiat contractul de creditare a S.C. Europlus Computers S.R.L., având ca obiect acordarea unui credit pe termen scurt în sumă de 10.175.168 RON „pentru finanțarea cheltuielilor aferente contractului de servicii 232/24.06.2011 încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și S.C. Europlus Computers S.R.L.”
  • Creditul ar fi trebuit restituit în termen de 3 luni, însă scadența a fost prelungită succesiv pentru 60 de zile, 30 de zile și alte 30 de zile până la data de 27.01.2012.

 

  • În condițiile în care MDRT a aprobat, ulterior, pentru plată doar suma 8.116.800 lei, o parte semnificativă a creditului a rămas neacoperită, motiv pentru care au existat mai multe discuții la sediul ministerului între reprezentanții instituției de credit, care solicitau achitarea întregii sume prevăzute în contract, și cei ai instituției publice, care susțineau că nu pot achita decât serviciile recepționate.
  • Împrumutul a fost rambursat parțial în data de 02.02.2012, prin plata sumei de 8.116.800 lei de către MDRT.
  • Diferența a fost achitată de S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 08.02.2012 folosind fonduri primite de la o altă firmă care, la rândul său, le obținuse în baza unui contract de achiziție publică finanțat în regim de urgență de Ministerul Dezvoltării Regionale și Transporturilor și care a fost atribuit cu încălcarea dispozițiilor legale de către reprezentanții municipiului Lupeni.

Procurorii DNA mai arată că “în cauză există indicii rezonabile cu privire la faptul că împrumutul nu ar fi fost acordat în asemenea condiții, în lipsa influenței exercitate de Udrea Elena”. 
Astfel, conduita reprezentanților instituției de credit (care au acceptat un risc neuzual, au aprobat creditul într-un termen neobișnuit de scurt și au prelungit succesiv termenul de rambursare), se coroborează cu implicarea directă a ministrului în emiterea adresei din 29.06.2011 (care a reprezentat principala garanție avută în vedere de comitetul de credit), precum și cu rolul pe care MDRT l-a avut ulterior în obținerea fondurilor cu care S.C. Europlus Computers S.R.L. a achitat diferența de împrumut (prin finanțarea în regim de urgență a unui contract încheiat cu încălcarea legii).

Update ora 10.00 Potrivit unui comunicat al DNA, n conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – doamna Laura Codruța Kövesi a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Ion Ariton, membru al Senatului care, în perioada în care se presupune că a săvârșit faptele, a îndeplinit funcția de ministru al Economiei.
Cererea de efectuare a urmăririi penale are în vedere săvârșirea infracțiunilor de:
– participație improprie la abuz în serviciu
– folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Cererea referitoare la efectuarea urmăririi penale are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

1. Infracțiunea de participație improprie la abuz în serviciu 
În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanții a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR Ghimbav S.A. și Societatea Națională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaționale de box profesionist organizată la București la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute.

  • În condițiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., care a fost și beneficiarul real al sponsorizărilor, sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea nr. 32/1994. Astfel, potrivit art. 3 alin. 2 din actul normativ menționat, societățile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activități de sponsorizare având ca beneficiari societăți comerciale cu capital privat.
  • Deși beneficiarul real al sponsorizărilor a fost S.C. Europlus Computers S.R.L. (care deținea exclusivitatea organizării și care a încasat toate veniturile galei), a fost folosită Federația Română de Box pentru a evita dispozițiile imperative ale Legii nr. 32/1994 și a crea aparența că este susținută activitatea unei persoane juridice fără scop patrimonial.
  • În acest context, suma totală de 1.742.830 RON care ar fi făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile menționate.
  • Din probele administrate, susține DNA,  a rezultat că sponsorizările nu s-ar fi încheiat în lipsa intervenției ministrului, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat.
  • DNA mai arată că totodată, suma are natura unui folos nejustificat obținut de Obreja Rudel, în condițiile în care sponsorizarea galei era interzisă de lege. Fondurile obținute au fost folosite pentru plata cheltuielilor de organizare, în condițiile în care unicul beneficiar al veniturilor galei a fost societatea S.C. Europlus Computers S.R.L., de unde au fost transferate în patrimoniul administratorului Obreja Rudel.

2. Infracțiunea de folosire a influenței în vederea obținerii unui folos necuvenit 

Potrivit sursei citate, pentru a determina reprezentanții companiilor să adopte conduita menționată anterior, Ariton Ion și-a folosit autoritatea și influența derivată din funcțiile de ministru al Economiei, senator și președinte al filialei județene Sibiu a unui partid aflat la acel moment la guvernare. Ministerul Economiei este o persoană juridică fără scop patrimonial, iar companiile respective se aflau în subordinea acestuia.

  • Totodată, funcția de conducere deținută în cadrul partidului aflat la guvernare permitea influențarea numirii directorilor companiilor cu capital majoritar de stat.
  • Prin folosirea autorității și influenței, Ariton Ion a urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 lei în patrimoniul S.C. Europlus Computers S.R.L.

Update ora 09.30 Sursele citate au explicat că mai multe persoane vor fi audiate astăzi la sediul DNA, în acest caz. Ancheta a fost extinsă pentru  infracţiuni prin care s-au fraudat fondurile ministerului Dezvoltării Regionale,  pentru a fi trecute în patrimoniul lui Rudel Obreja şi pentru ca acesta să obţină un credit de la BRD. Sunt cercetate noi fapte de corupție făcute de angajaţii ministerului

 

Update ora 09.00 Surse judiciare au declarat pentru Evenimentul Zilei că în acest moment sunt percheziții la Lungu Ştefan, Gărdean Adrian,  Obreja Rudel,  Lupulescu Miron, Resmeriţă Cornel, Nastasia Gheorghe, SC Termogaz Company SA, SC Rogard Coom Impex SRL, SC Consmin SA și SC Last Time Studio SRL.

  • Ștefan Lungu, fost consilier al ministrului Dezvoltării Regionale, Elena Udrea
  • Cornel Resmeriţă este primar al localității Lupeni, despre care presa a scris că este cel mai bogat edil din Hunedoara
  • Gheorghe Nastasia este fost secretar general în Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) în mandatul Elenei Udrea
  • Adrian Gărdean este un cunoscut om de afaceri, potrivit unor surse judiciare el controlează SC Termogaz Company S.A. Aceleași surse au previzat că el a transferat în contul SC Europlus Computers SRL sumele de 900.000 de lei la 28 decembrie 2011 şi 2.100.000 de lei la 29 decembrie 2011. “Pentru a justifica aceste plăţi, între cele două societăţi comerciale s-a încheiat un contract de publicitate având ca obiect prestarea de servicii cu ocazia galelor de box ce urmau să fie organizate de Oreja Rudel,” au explicat sursele citate.

 

Potrivit unui comunicat al DNA, în cursul dimineții de 2 februarie 2014, ca urmare a autorizării de către instanța competentă, sunt efectuate percheziții în 18 de locaţii (sedii ale unor societăţi comerciale şi domicilii ale unor persoane fizice) situate în municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj. În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Serviciului Român de Informaţii şi al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

 

Rechizitoriul a fost infirmat

Prin rechizitoriului din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor care formează obiectul prezentei cauze.

Pe 2 decembrie 2013, procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a infirmat acest rechizitoriu, considerând că acesta este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse cu privire la funcţionarii implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.

 

Ministrul Ariton, cercetat

 

Astfel, şeful procurorului de caz apreciază că “soluţia de neurmărire cu privire la Ariton Ion şi la reprezentanţii companiilor naţionale care au sponsorizat Federaţia Română de Box este greşită, fiind necesară continuarea urmăririi penale cu privire la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunilor prev. de art. 13, indice 2, din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare rap. la 248 C.p.”, respectiv pentru abuz în serviciu.

  • Fostul ministru Ion Ariton va fi cercetat în continuare în dosarul “Gala Bute”, în care a fost trimis în judecată Rudel Obreja, după ce rechizitoriul procurorului de caz a fost infirmat de şeful acestuia, care a apreciat că Ariton ar fi determinat şefii a 10 companii să sponsorizeze evenimentul.

Astfel, şeful procurorului de caz apreciază că “soluţia de neurmărire cu privire la Ariton Ion şi la reprezentanţii companiilor naţionale care au sponsorizat Federaţia Română de Box este greşită, fiind necesară continuarea urmăririi penale cu privire la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunilor prev. de art. 13, indice 2, din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare rap. la 248 C.p.”, respectiv pentru abuz în serviciu.

“Funcţionarii menţionaţi şi-au încălcat atribuţiile de serviciu şi au determinat producerea unui prejudiciu companiilor, în condiţiile în care contractele care au avut ca obiect sponsorizarea galei de box profesionist au încălcat prevederile legale care interzic sponsorizarea unei activităţi cu caracter lucrativ. Nu se poate reţine că persoanele care au încheiat contractele de sponsorizare au fost induse în eroare, în condiţiile în care toate datele referitoare la organizarea galei erau publice şi de notorietate. În măsura în care făptuitorii au acceptat încheierea contractelor fără să verifice dacă erau îndeplinite condiţiile de legalitate au acţionat cu intenţie indirectă, acceptând rezultatul produs”, se arată în ordonanţa de infirmare a rechizitoriului.

Din actele cauzei rezultă că Ion Ariton, folosindu-şi autoritatea derivată din funcţia de ministru al Economiei, i-a determinat pe directorii celor 10 companii naţionale să încheie contractele de sponsorizare, împrejurare de natură să atragă tragerea sa la răspundere penală pentru instigare la infracţiunile menţionate anterior, mai susţine şeful procurorului de caz.

“Modul atipic în care au acţionat atât ministrul, cât şi reprezentanţii companiilor naţionale, valoarea neobişnuit de mare a contractelor raportat la bugetele de sponsorizare ale instituţiilor, demonstrează intenţia acestor persoane de a transfera sumele din patrimoniul public în cel al societăţii administrate de Rudel Obreja, pentru acoperirea cheltuielilor angajate de aceasta.

Împrejurarea că banii au fost viraţi în contul Federaţiei Române de Box nu reprezintă decât crearea unei aparenţe de legalitate, neputând fi ignorate toate celelalte elemente de fapt care indică o premeditare a operaţiunii şi lipsa caracterului voluntar al sponsorizărilor, rezultând din modul de convocare a reprezentanţilor companiei, urgenţa demersului şi fixarea sumelor aferente sponsorizării de către funcţionari din cadrul ministerului condus de Ion Ariton”, se mai menţionează în ordonanţa prin care a fost infirmat rechizitoriul.

În privinţa lui Rudel Obraj, în aceeaşi ordonanţă se arată că faptele reţinute în sarcina acestuia au fost calificate în mod greşit, fiind necesară efectuarea urmăririi penale cu privire la săvârşirea de către acesta a infracţiunilor de complicitate la infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial.

Audierile de la DNA

În acest dosar, au fost audiaţi de procurorii anticorupţie, printre alţii, fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al FRB Rudel Obreja, fostul antrenor al lotului naţional de box Titi Tudor, Fănel Trandafir, antrenorul lotului naţional de box feminin, Adrian Lăcătuş, şi alţi oameni din lumea boxului românesc, în legătură cu organizarea Galei de box profesionist “Campion pentru România” de către firma fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, în cadrul căreia a avut loc şi meciul dintre Lucian Bute şi francezul Jean-Paul Mendy, care s-a desfăşurat pe 9 iulie 2011, la Romexpo.

Sesizarea DLAF

Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) a sesizat DNA, în aprilie 2012, în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în principal de Rudel Obreja, în contextul organizării galei “Campion pentru România”.

În nota de control întocmită de inspectorii DLAF şi înaintată DNA, document obţinut de MEDIAFAX, a fost descris modul în care Rudel Obreja, atunci preşedinte al FRB, a dat dreptul de exclusivitate în organizarea galei de box “Campion pentru România” unei firme care îi aparţinea tot lui.

În baza acestui contract de exclusivitate, firma lui Obreja, Europlus Computers SRL, a obţinut, prin negociere directă de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), condus la acel moment de Elena Udrea, un contract de 10.175.168 de lei, având ca obiect “Promovarea brandului turistic al României”. Valoarea a fost stabilită în baza unui studiu întocmit de The AdComp – Divizia de Publicitate SRL, la comanda Europlus Computers, valoare pe care MDRT “şi-a însuşit-o”.

Inspectorii DLAF au ajuns la concluzia că firma lui Rudel Obreja nu avea în niciun caz capacitatea tehnică şi profesională de organiza o asemena gală sau de a presta servicii de promovare a României ca destinaţie turistică şi a brandului naţional. Cu numai două luni înainte de organizarea galei, firma lui Obreja, Europlus Computers, care avea patru angajaţi – doi part-time cu patru ore pe zi şi doi part-time cu două ore pe zi – şi-a adăugat ca activităţi secundare “serviciile de reprezentare media” şi “Activităţile agenţiilor de publicitate”. Firma însă nu a angajat vreun specialist în aceste domenii, din datele ITM reieşind că până la momentul la care a primit contractul de la minister a avut aceiaşi patru angajaţi: un contabil, un subinginer electronist, un inginer electromecanic şi un consilier juridic.

În aceste condiţi, DLAF a ajuns la concluzia că MDRT a încheiat contractul cu firma lui Obreja în baza exclusivităţii pe care aceasta o primise de la Federaţia de Box condusă tot de el.

Imediat după obţinerea contractului de la MDRT, firma lui Obreja a luat un credit de la BRD, garantând cu sumele ce urmau să fie obţinute din acest contract. MDRT a plătit, la 1 februarie 2012, o primă tranşă din contract, în valoare de 8.116.800 de lei. Banii au intrat în contul de trezorerie deschis de BRD pentru a-şi primi banii din contractul dintre MDRT şi Europlus Computers. Plata s-a făcut din bugetul MDRT, însă urma să fie decontată din Fondul European de Dezvoltare Regională. Cererea de rambursare a fost depusă în 16 februarie, însă autoritatea de management a acestui proiect în România a suspendat verificarea ei, până la încheierea controlului DLAF.

“Pentru majorarea artificială a valorii cheltuielilor efectuate în legătură cu organizarea galei, în corespondenţa cu DLAF, SC Europlus Computers a invocat plăţi în valoare de 239.493,82 de lei care nu pot fi considerate ca fiind efectuate pentru organizarea reuniunii de box profesionist şi care nu au legătură cu activităţi de promovare a României. Aceste cheltuieli se referă la bilet de avion pentru Denisa Obreja, haine la comandă pentru Rudel Obreja, comisionul din vânzarea biletelor de intrare la gală, servicii de cazare şi masă achiziţionate înainte de încheierea contractului cu MDRT pentru un grup de persoane care nu sunt angajaţii Europlus Computers SRL, dineu după gala de box din 9 iulie sau servicii de consultanţă prestate în perioada iulie 2011 – ianuarie 2012”, arătau inspectorii DLAF în documentul de control transmis DNA şi obţinut de Mediafax.

Valoarea totală a contractului dintre Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Europlus Computers a fost de 1,93 milioane de euro fără TVA.

La 1 noiembrie 2011, MDRT anunţa că firma lui Rudel Obreja va încasa suma de 1,53 milioane euro, fără TVA, cu aproape 400.000 euro mai puţin decât valoarea din contract, întrucât nu şi-a îndeplinit unele obligaţii.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului arăta, în aprilie 2012, că sesizările DLAF către DNA se referă strict la activitatea societăţii comerciale care a organizat Gala Bute, nu la activitatea ministerului.

Tagged , , , , , , , , , , , ,