Tag Archives: spaga

O LICITAŢIE PUBLICĂ CU IZ DE PRAZ

Abia s-au stins ecourile ultimelor alegeri locale şi constat că deja au început să fie plătite datoriile acumulate în campania electorală. Formele prin care se realizează plata acestor datorii îmbracă forme din cele mai diverse, mergând până la acordarea unor contracte prin licitaţii, aparent corecte, publicate pe site-ul oficial e-licitatie.ro.

Întâmplător, găsesc în dimineaţa zilei de 14 iulie 2016, săptămâna trecută, o licitaţie organizată de Consiliul Judeţean Dolj pentru achiziţia „Servicii de publicitate în presa scrisă şi audio vizuală”, conform CPV 79341000-6. Frumos, îmi spun, foarte frumos, iată că noua conducere a Consiliului Judeţean Dolj a înţeles cât este de importantă comunicarea cu cetăţenii judeţului.

Licitaţia avea drept obiect achiziţionarea de servicii de publicitate în presa scrisă şi audio-vizuală împărţit şi cuprindea două loturi:

  • Lot nr. 1 – Servicii privind producţia audio-video a evenimentelor şi manifestărilor CJ Dolj şi difuzarea materialului pe un post de televiziune local. Valoarea estimată 48.387 lei, fără TVA
  • Lot nr. 2 – Servicii de producţie audio-video în vederea difuzării anunţurilor de interes general ale CJ Dolj şi difuzarea pe un post de televiziune local. Valoarea estimată 48.387 lei, fără TVA.

Durata contractului de servicii: 12 luni de la semnare.

Una peste alta, aproximativ 20.000 de Euro, o sumă nu foarte mare raportată la cerinţele Caietului de Sarcini dar provenită din bani publici.

Parcurgând textul Invitaţiei de participare, mi-au atras atenţia câteva aspecte.

În primul rând, nu am înţeles cum cele două loturi au putut fi echivalate la fix acelaşi preţ în condiţiile în care în caietul de sarcini al lotului 1 se face vorbire despre reportaje de minim 8 minute care ar fi trebuit difuzate în fiecare joi şi vineri, în intervalul 18.30-19.00, maxim 8 apariţii pe lună iar caietul de sarcini al lotului 2 face referire la „producţii audio-video care vor fi difuzate sub forma unui calup format din minim 30 difuzări, minim 4 calupuri pe lună”.

O a doua nedumerire a fost legată de termenul extrem de scurt dintre dată publicării anunţului, 13 iulie 2016, după-amiază şi data depunerii ofertelor, 18 iulie 2016. Deci doar 5 zile dintre care două, 15 şi 16 iulie nelucrătoare, (sâmbătă şi duminică). Puteţi să credeţi că problema comunicării Consiliului Judeţean Dolj, pe un an întreg, poate fi rezolvată în doar 3 zile?

Frapant, a fost pentru mine, modul de întocmire al invitaţiei de participare la licitaţie, total ambiguu şi evaziv. Am simţit de la prima lectură a caietului de sarcini, aprobat de Preşedintele CJ Dolj, dl Ion Prioteasa, că, fie avem de-a face cu o crasă incompetenţă din partea celor care l-au întocmit, şef serviciu Larisa Raducan şi Loredana Neagoe, fie această licitaţie este una cu câştigător prestabilit pentru care, toate ambiguităţile strecurate în conţinut, urmau să lucreze din plin.

Drept urmare, joi, 14 iulie, cu revenire vineri dimineaţă, 15 iulie, am transmis CJ Dolj o cerere în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, în cuprinsul căreia am formulat 6 întrebări, după cum urmează:

  • Periodicitate: în ce constau cele „maxim 4 apariţii pe lună”?
  • De ce şi cum consideraţi că cele „maxim 4 apariţii pe lună” capătă ulterior formă a„minim 30 difuzări, minim 4 calupuri pe lună”?
  • Vorbim despre maxim în limite de minim?
  • La ce vă referiţi atunci când vorbiţi despre „apariţii” şi la ce vă referiţi când faceţi vorbire despre „difuzări”?
  • Vorbim despre „maxim 4 apariţii” sau despre „4 calupuri a câte minim 30 de difuzări fiecare”, deci despre 120 de difuzări pe lună?
  • Cum se face că acesta licitaţie, consider de importanţă pentru comunicarea CJ Dolj cu populaţia judeţului, timp de un an, a fost publicată în data de 13.07.2016, în a doua parte a zilei, având termen de depunere a ofertelor în data de 18.07.2016, în condiţiile în care zilele de 16 şi 17 sunt sâmbătă, respectiv duminică?

Răspunsul a sosit vineri, 15 iulie, spre sfârşitul programului şi sună astfel:

“Ca urmare a cererii formulate de un operator economic (?) conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 24/15.07.2016, a fost solicitată detalierea următoarelor informaţii existente în Caietul de Sarcini…”

Urmează cele 6 întrebări formulate, iar la final se specifică: “Autoritatea contractantă analizând aspectele ce fac obiectul Caietului de Sarcini, a constatat neconcordanţe privind cerinţele din Caietul de Sarcini, drept pentru care se impune anularea achiziţiei directe şi reluarea acesteia cu documentaţia refăcută.”

În răspunsul semnat de această dată de un alt Şef Serviciu, Cristian Ungureanu, nu se face nicio referire al faptul că presa, publicaţia Săptămâna Financiară este cea care a sesizat inadvertenţele din Caietul de sarcini. Suntem numiţi “operator economic”.

Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă “operatorul economic” nu sesiză cele de mai sus?

Sursele noastre spun că acest Caiet de Sarcini ar fi fost unul cu dedicaţie pentru televiziunea alege.tv, membră a grupului Gazeta de Sud, care ar fi intervenit la Regia de publicitate Arbomedia pentru a nu fi ofertată, întrucât vă participa direct la licitaţie.

Acum eu nu ştiu cât de aproape a fost alege.tv în campanie de nouă echipă învingătoare în alegeri, cu siguranţă cetăţenii Judeţului Dolj ştiu mai bine, dar începutul este promiţător… La doar o lună de la alegeri şi imediat după instalarea noii conduceri să ţi se ofere premizele câştigării unui prim contact ne arată că băieţii nu pierd timpul. Au în faţă un mandat de 4 ani pe parcursul cărora se pot înfăptui lucruri cu adevărat “măreţe”, pentru toată lumea.

De această dată nu le-a ieşit dar sunt convins că se vor replia repede şi vor reveni, sper mai bine pregătiţi, mai transparenţi şi mai corecţi. Toţi cei care muncesc în acest domeniu ştiu cât de greu se întocmesc documentaţiile necesare participării la o licitaţie, cât de multe şi restrictive sunt condiţiile. Multe dintre companii depind de aceste licitaţii pentru aşi putea plăti salariaţii, taxele şi impozitele împovărătoare. Ar fi de preferat şi tocmai în acest sens a fost creat SEAP-ul, ca “jocul” să se desfăşoare transparent, după reguli care să nu avantajeze niciuna dintre părţi iar câştigătorul să fie cel care merită, cinstit, pe măsura muncii depuse.

Fenomenul, din păcate, continuă… Această licitaţie ne-a intrat în vizor dar putea foarte bine să ne scape. Noi, ca publicaţie economică de specialitate veghem, atât cât putem, la cheltuirea corectă a banilor publici. Important ar fi ca această misiune să fie însuşită de toată societatea civilă, de fiecare cetăţean în parte, pentru că altfel ne vom fura singur căciula şi în final vom rămâne păcăliţi. Oare de unde era originar Păcală?

Tagged , , , ,

Cum se mai cer spagile in ziua de azi…

Sursa: Jurnalistii.ro

Octavian Bitu, director al Complexului Sportiv Național – Sala Polivalentă din București, a fost interceptat de procurorii DNA în timp ce îi cerea unui om de afaceri bani și o mașină, în schimbul cărora ar fi avut intenția să renunțe la un proces civil și să prelungească contractul de închiriere pentru un teren. Miercuri seara, Tribunalul București a hotărât arestarea sa preventivă, însă decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termenul legal de 48 de ore, potrivit realitatea.net.

Interceptări:

„Interlocutor: Ăăă..? Io, stau foarte bine, vrei să fac plata aicea? Mă gândeam să fac şi aicea, oricum trebuie să plătesc, măcar alea care sunt…

Bitu Octavian: Vreau acum… vreau acum!

Interlocutor: Vrei? Cât…5.000? Da, îţi dau şi mai mult!

Bitu Octavian: Cât îmi dai?

Interlocutor: Ăă?

Bitu Octavian: Cât îmi dai?

Interlocutor: Îmi spui când îi vrei şi…! Deci am acum, pot să-ţi dau până la 20.000 de euro fără probleme, deci fără probleme. Merg pă-ncredere, fără nicio hârtie, n-o fac…!

Bitu Octavian: Vreau maşină, mă!

Interlocutor: Bă… deci nu, nu fac hârtii şi astea, că mă (neinteligibil). Nu! Deci îmi spui când şi…!

Bitu Octavian: Azi!

Interlocutor: Eh! Nu îi am azi!

Bitu Octavian: Da’ când îi ai?

Interlocutor: Trebuie să ajung la Constanţa, fac o vorbă şi în maxim o săptămână îi am.

Bitu Octavian: Îs ai tăi, mă?

Interlocutor: Da, mă! Îi am eu, ce ai? Bă, deci îi am eu!

Bitu Octavian: (neinteligibil)

Interlocutor: Îi vrei acuma? Ţi-i aduc în 4 ore, na’,…dus, întors!

Bitu Octavian: De ce la Constanţa?

Interlocutor: Că acolo-i am, ce vrei să-i ţin aicea? Unde să-i ţin aicea? Acolo am seif. Eu ce dracu îţi spun,…îi am acasă.

Bitu Octavian: Păi haide!

Interlocutor: Da? Hai! Cât, 10 sau 5?

Bitu Octavian: (neinteligibil)…10!”

Potrivit site-ului PSD sector 4, Octavian Bitu deține funcția de vicepreședinte al acestei filiale, iar presa centrală relatează că el este finul ministrului Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

Conform unui comunicat postat pe site-ul DNA, în perioada aprilie — august 2015, Octavian Bitu, în calitate de director al Complexului Sportiv Național — Sala Polivalentă din București, a pretins de la un om de afaceri (denunțător în dosar) suma de 10.000 euro și foloase materiale constând în cedarea construcției deținute de firma omului de afaceri către o firmă la care asociat, cu o cotă de 50%, să fie o persoană apropiată lui Octavian Bitu, în vederea valorificării construcției în activități comerciale.

Despre valoarea construcției, din care Octavian Bitu a solicitat practic jumătate pentru derularea de activități comerciale, denunțătorul a afirmat că este de minim 180.000 euro, conform actelor contabile ale firmei.

În schimbul banilor și foloaselor materiale pretinse, Octavian Bitu l-a asigurat pe omul de afaceri că va stinge procesul civil aflat în derulare între CSN Sala Polivalentă și firma acestuia și va prelungi contractul de închiriere a terenurilor pe care se afla construcția firmei.

Octavian Bitu s-a angajat ca, în schimbul banilor și foloaselor pretinse, la viitoarea licitație pentru închirierea terenurilor, câștigătoarea să fie o firmă la care denunțătorul și un apropiat al lui Bitu să fie asociați.

DNA mai arată că, pe terenurile pe care le închiriase de la Sala Polivalentă, firma denunțătorului construise o clădire pentru care, în cursul anului 2013, avea un contract de închiriere cu un restaurant.

În aceste condiții, în luna aprilie 2013, Octavian Bitu a amenințat o denunțătoare că îi vor fi reziliate contractele de închiriere pentru terenuri, dacă nu va renunța la contractul de închiriere a construcției, astfel încât construcția să fie închiriată unei firme indicate de Bitu.

În săptămâna ulterioară primei amenințări și în luna mai 2013, Octavian Bitu a reiterat amenințările și a înștiințat-o pe denunțătoare că, dacă nu este de acord cu propunerile lui, va determina rezilierea contractului de închiriere a terenurilor pe care a fost construită clădirea.

Procurorii anticorupție l-au prins marți în flagrant pe Octavian Bitu, în momentul în care acesta a primit de la denunțător suma de 10.000 lei.

 

Tagged , , , , ,

Cand sari ca boul in Vuitton

Sursa: Evz

Ceasurile de fițe, stilourile de marcă, imobilele și mașinile de lux ale unui director din Primăria Capitalei au atras atenția DNA. Fostul director al Direcției Generale Infrastructură și Servicii Publice din cadrul Primăriei București, Mădălin Dumitru, a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru mai multe fapte de corupție. Mai multe discuții cu soția sa au ajuns probe cheie în anchetă. Soția acestuia, Cristina, îi reproșa că achizițiile de firmă au atras atenția asupra sa.

„Dacă ai sărit ca boul din Loius Vouiton, primele discuții pe care le-ai avut tu la Primărie și pe care le-ai uitat în ultima vreme, la ce se refereau? Să nu veniți cu mărci. Da? Să nu vă afișați, da? Ce ți-am zis eu? Că te duci să te dai în spectacol și să te întrebe lumea: «De ce?», cum l-au întrebat pe nu știu cine de ceasul pe care îl poartă în emisiune,” suna reproșul soției. „Și la cât de deșteaptă erai, puteai să-mi spui: «Bine mă, bine că ți-ai făcut fetișul ăsta, dar părerea mea e să nu te duci cu ea la muncă»”, îi replica directorul. Acasă la Dumitru, procurorii DNA au descoperit o comoară: 8 ceasuri și stilouri mărcile Longines, Ulisse Nardin și Mont Blanc.

„Am iubit Touareg-ul!”

Pasionat de autoturisme, el a primit de la mai multe societăți, mașini în folosință gratuită sau la prețuri mici. „Am zis eu ceva de Polo vreodată? Nu. Am zis eu ceva de Passat vreodată? Nu. Am iubit Touareg-ul? Da. Am… Nu mi-a plăcut Mitsubishi. Ți-am spus că nu-mi place ca mașină. După aceea, după ce l-ai luat, am zis, ce am zis? … Să trecem peste Mitsubishi. Ce a urmat? Am zis ceva când ai luat ML-ul? Nu. Am zis ceva când ai luat E-ul? Nu. Nu poți să-mi reproșezi că încercam să te aduc cu picioarele pe pământ”, se văita Cristina.

Imperiul imobiliar

Femeia era nemulțumită că soțul său devenise extravagant prin luxul afișat, în timp ce Dumitru se plângea că făcuse un adevărat imperiu imobiliar singur. „Ce-ai făcut tu cu toate casele pe care le-am luat? Nimic. De ce?… Care închiriere, că și tot ce s-a închiriat, le-am închiriat eu. Eu le-am luat, eu le-am făcut, eu le-am închiriat”, spunea Mădălin. Cristina îi reproșa că tot ce a făcut a fost pentru bani: „Acum stai și le numeri pe toate de nu îți ajung degetele de la o mână. Și? Și îmi spui că era fabulos între noi. Era …..!”.

„Păi nu, aș putea continua, că pe fondul la chestia asta, am sărit ca boul din magazinul Loius Vouiton, că nu-mi iau nu știu, rahat de nu știu ce. Am sărit ca boul din nu știu ce hotel din Ungaria, să sar în nu știu care alt hotel”, spunea Mădălin.

Mită de la Tehnologica Radion

Dumitru a fost acuzat că a primit, în ultimii 5 ani, mai multe foloase necuvenite – lucrări de renovare/amenajare la imobile, bunuri electrocasnice- de la reprezentanții Tehnologica Radion, firmă care avea mai multe contracte cu Primăria Capitalei.

Dumitru: A început să mi se facă dor de tine! Costel, vroiam să te întreb un lucru: Pentru punerea în funcțiune a șantierului din Pipera, când putem să facem o punere în funcțiune, o trecere în revistă? Să stabilești pe cineva care să meargă și să parcurgă pasul ăsta pe acolo… Să vedem. Mai punem brivițul, un colțișor, o bordură, o pavea.

Costel Iacob, angajat Tehnologica Radion: Da, da, da. Dumitru: O să vă dea cineva cheia de acolo…

Angajat Tehnologica: Trebuie să-i cumpăr vas WC suspendat cu draci, cu laci, aplică la oglindă, baterie de lavoar, port prosop, port hârtie. I-am făcut necesarul lui Vasile, am fost dimineață cu el la Vasile…

Șpaga i-a fost furată

Dumitru a fost acuzat că a primit de la reprezentanții firmei Elektra Invest să folosească gratuit două autoturisme special achiziționate pentru director, un BMW X6 și un Mercedes ML. În schimb, firma a primit în subcontractare lucrări la Carrefour Chitila și la Centrul Istoric. Leasing-ul la ambele mașini era plătit de Elektra. În 2009, Electra i-a vândut lui Dumitru autoturismul Mercedes ML cu suma infimă de 20.000 de lei. În 2011, cealaltă mașină, BMW-ul (foto), a fost furată, când era în posesia lui Dumitru, iar Elektra a continuat să plătească ratele la leasing.

Finisaje de 50.000 de euro

Dumitru a fost acuzat că a primit mită de la reprezentanții firmei Real Deco mai multe lucrări de finisaje/ reabilitare a unor imobile, în valoare de 50.000 de euro. În schimb, societatea a primit mai multe contracte de reabilitare a unor școli.

Angajat Real Deco, SMS către Dumitru: „Salutare Dl Mădălin, am pus bucata mică de la balustrada de la parter și balustrada de la balcon. Aș mai avea nevoie de o parte din bani să mai fac din plăți pentru că nu voi mai putea face comenzi. Dacă mă puteți ajuta vă rămân recunoscător. Vă rog, dacă veniți astă seara la casă să mă sunați și pe mine, indiferent de oră, să mai discutăm în legătură cu balustrada de la etaj. Mulțumesc”.

„Și eu trebuie să mă mișc repede”

Dumitru a fost acuzat că a primit de la reprezentanții Astaldi, în folosință gratuită, mașina Lancia Delta 1600, pentru a asigura societății derularea în bune condiții a contractului „Pasajul denivelat suprateran Basarab”. Reprezentantul Astaldi, Canino Pier Luca, a povestit la DNA că, în cadrul unei întrevederi de la sfârșitul lunii noiembrie 2010, Dumitru i-a pretins remiterea unui autoturism. Mai precis, acesta i-a spus: „Dacă vrei ca proiectul să se miște repede, atunci și eu trebuie să mă mișc repede”.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Predoiu-campanie electorala sustinuta din mita, dator la deputatul Musetel ( proprietarul Plafar)… Intrebati-l pe Bigiu

Sursa: EvZ

Brookerul Cristian Sima a scris pe Facebook că George Scutaru (foto stânga) i-a fi nanțat campania lui Predoiu din 2008

Mita de 170.000 de euro, investită de baronul de Buzău, Cristinel Bîgiu și de fostul consilier prezidențial, George Scutaru, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, a fost cu folos. Cu publicitate cumpărată din mită, organizația liberală din Buzău a ajuns în 2008 pe podiumul partidului. Ea a fost întrecută doar de colegii din Giurgiu, Călărași și Botoșani.

PNL Buzău a reușit să obțină trei mandate de parlamentar: unul de senator și două de deputat. Cel mai bun scor electoral din ultimii 19 ani, declara, în 2008, Bîgiu. „Suma de 170.000 euro, primită în numerar de Scutaru George-Adrian de la Bîgiu Cristinel, a fost disimulată prin încheierea de contracte de publicitate, fiind folosită în campania electorală din anul 2008”, scriu procurorii.

Armele de luptă

Materiale promoționale, bannere, reclamă în mass-media sau evenimente artistice au făcut parte din armele de luptă ale liberalilor. Unul din principalii sponsori oficiali din 2008 ai PNL este Alexandra SRL Buzău, care a donat la PNL suma de 70.000 de lei. Firma este controlată de Florin Colgiu, finul lui Bîgiu, cercetat pentru complicitate la luarea unei mite de către nașul său.

Scutaru a făcut, în 2008, două donații în bani la PNL, în total 48.800 de lei, circa 85% din totalul câştigurilor sale.

Cine au fost candidații PNL Buzău din 2008

CAMERA DEPUTAȚILOR

● Adrian-George Scutaru (Colegiul 1) a fost ales. Este vorba de postul de deputat de Nehoiu, localitate în care Bîgiu anunța că vrea să instituie un fief liberal.

● Robert-Viorel Cioveanu (Colegiul 2) a fost învins de Adrian Mocanu (PSD). Doctorul veterinar nu a reușit să-l învingă pe fiul baronul PSD de Buzău, Vasile Mocanu.

● Titi Holban (Colegiul 3) a fost ales. Actualul parlamentar UNPR a câștigat un colegiu format în jurul orașului Râmnicu Sărat. A fost una dintre surprizele alegerilor legislative din Buzău. Holban a fost trimis în judecată, în decembrie 2014, pentru trafic de influență.

● Carmen-Mariana Tudor (Colegiul 4) a fost învinsă de Valeriu Alecu (PDL). Candidata liberală era și este și la acest moment consilier județean. A fost sprijinită de Bîgiu, în 2012, pentru un al doilea mandat de consilier județean.

● Cătălin-Marian Predoiu (Colegiul 5) a fost învins de Marian Ghiveciu (PSD). Fostul ministru al Justiției a candidat într-un colegiu din jurul orășelului Pogoanele. Contracandidatul, Marian Ghiveciu, a fost trimis în judecată de DNA pentru la infracțiunea de abuz în serviciu privind retrocedări imobiliare.

● Constantin Ionescu (Colegiul 6) a fost învins de Carmen – Ileana Moldovan (PSD). Fostul viceprimar al Buzăului, Constantin Ionescu, nu a avut nicio șansă în fața Ileanei Moldovan, fosta reporteriță a Antenei 1. Dacă nu s-a putut parlamentar, Ionescu s-a mulțumit cu funcții în administrația locală, acum fiind consilier local în orașul Buzău.

● Aurelian Podeanu (Colegiul 7) a fost învins de Cezar-Florin Preda (PDL). Medicul Aurelian Podeanu, consilier județean între 2008-2012, a pierdut lupta cu liderul PDL de Buzău de la aceea vreme, Cezar Preda.

SENAT

● Lucian –Alexandru Sălcuțan (Colegiul 1) a fost învins de Viorel Constantinescu (PDL). Sălcuțean este unul dintre avocații cunoscuți din Buzău, el a fost învins de Viorel Constantinescu, președintele CJ din 2000-2004.

● Marian-Cristinel Bîgiu (Colegiul 2) a fost ales. În fieful din Nehoiu, Cristinel Bîgiu nu a avut nicio problemă în a câștiga colegiul.

● Nicolae Mărăcine (Colegiul3) a fost învins de Vasile Ion (PSD). Lupta cea mai încleștată a fost dată de directorul ANIF București de la aceea vreme, Nicolae Mărăcine, și Vasile Ion, șeful de atunci al PSD – Buzău.

Declarația lui Cristinel Bîgiu

George Scutaru este anchetat de DNA sub control judiciar, pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani. Totul începe luna trecută, după ce Cristinel Bîgiu, președintele CJ Buzău, a recunoscut că a primit mită și că banii i-a folosit în campania electorală. Șpăguitorul este primarul din Jilava, Adrian Mladin, care a dat două mite pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra a 15 hectare de teren în orașul Buzău. Prima, de 1,1 milioane de euro a fost împărțită: 500.000 de euro ministrului de Interne Cristian David și 600.000 de euro fostului șef de cabinet al ministrului, Roger – Valeriu Nițescu. Cea de-a doua, 1 milion de euro, a ajuns la Bîgiu. „În mod concret, circa 250.000 de euro au ajuns în campania electorală, iar restul i-am dat unor persoane pe care deocamdată nu doresc să le nominalizez”, declara Bîgiu.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Mitrea si Cupola generalului SIE Talpes

Sursa: B1TV

Jurnalistul Silviu Mănăstire a vorbit vineri în emisiunea ”Dosar de politician” despre cum Miron Mitrea execută doi ani de închisoare în regim de lux la penitenciarul Poarta Albă și cum fostul ministru a scăpat de marile dosare de corupţie din timpul mandatului său de la Transporturi cu ajutorul unor generali SIE.

Mitrea a fost condamnat definitiv la doi ani de pușcărie și se află în penitenciarul de la Poarta Albă. În acest penitenciar stau doar gulerele albe din România, pentru că au un regim privilegiat. Mitrea face doar doi ani de pușcărie într-un dosar relativ subțire, în timp ce el a fost ministrul Transporturilor în perioada in care s-au furat tone de bani din minister.

Mitrea nu a intrat la închisoare pentru jaful de la CFR sau tunurile date de regii asfaltului din Moldova, ci pentru niște reparații făcute la casa mamei sale de o firmă apropiată.

Mitrea, în apogeul puterii sale, era temut inclusiv de însuși Adrian Năstase.

Atuurile lui Mitrea erau relația specială cu președintele Ion Iliescu, faptul că provenea din mișcarea Sindicală și că toți liderii de sindicat din România îl recunoșteau ca jupân absolut.

Mitrea însă a dezvoltat și o rețea de putere extinsă pe trei paliere: politic, economic și al serviciilor de informații.

Aflați mai multe despre acest dosar din materialul video de mai jos.

Tagged , , , , , ,