Tag Archives: piete de capital

Panica pe bursele lumii…pierderi generate de economia Chinei

Sursa:Hotnews

Bursele asiatice au scazut luni dimineata la niveluri record pentru ultimii trei ani, influentate de o noua coborare a bursei de la Shanghai pe fondul ingrijorarilor privind evolutia economiei Chinei. Incetinirea economiei chineze provoaca turbulente pe pietele financiare, iar devalorizarea semnificativa a yuanului continua sa perturbe pietele financiare din intreaga lume.


Iata mai jos derularea LIVE TEXT a evenimentelor de luni de pe pietele financiare mondiale:

Ora 18:58 Bursele europene au terminat in scadere puternica, dupa o zi neagra in care corectiile au ajuns si la 8%, cum a fost cazul pietei pariziene.

Bursa din Frankfurt a scazut cu 4,70%, dupa ce in cursul zilei cazuse cu peste 7%. Indicele Dax a reusit insa sa-si limiteze pierderile, inchizand la 9.648,43 puncte, cea mai mare scadere procentuala din noiembrie 2011.

Dupa ce a scazut cu peste 6%, indicele FTSE-100 al bursei londoneze a inchis in scadere cu 4,67%, cedand 288,78 puncte pana la 5.898,87 puncte.

La Paris, indicele CAC 40 a inchis cu o pierdere de 247,53 puncte (-5,35%), la 4.383,46 puncte, cu un volum exceptional de schimburi de 10,4 miliarde de euro.

Ora 18.00: Si indicele FTSE al Bursei din Londra de semne de revenire. Dupa o pierdere maxima de peste 6% astazi, indicele a ajuns la o scadere de 3,5%

Ora 17.42:
Indicele Dow Jones (Bursa New York) incepe sa recupereze pierderea initiala. Investitorii au acum multe oportunitati de a cumpara ieftin

Ora 17.26: Larry Summers (fost secretar al Trezoreriei in SUA): Poate fi inceputul unei situatii foarte serioase (The Telegraph)

Ora 16:49 Grecia: Bursa din Atena cade cu peste 11%

Ora 16:41 Bursa din Londra pierde peste 6%, Frankfurt peste 7%

Ora 16:41 Euro evolueaza la cel mai inalt nivel fata de dolar din ianuarie, fiind cotat la 1,17 USD. Euro, yen-ul si francul elvetian sunt monedele de refugiu pentru investitori

Ora 16:40: Wall Street isi accentueaza caderea: Dow Jones -5,75%, Nasdaq -7,98%

Ora 16:35 Wall Street deschidere pe rosu: Dow Jones -0,88%, Nasdaq -7,72%

Ora 16:24 Bursa din Paris scade cu peste 7%

Ora 16.15: Pretul petrolului a scazut luni cu 4 procente, ajungand la minimul ultimilor sase ani si jumatate. Petrolul Brent a ajuns la un minim de 43,28 dolari, cel mai scazut pret din martie 2009 (Reuters)

Ora 15:35 Indicele Bet al Bursei din Bucuresti cadea cu 7,53%, la 6.765,60

Ora 15:26 Deruta se accentua luni dupa-amiaza pe principalele burse europene, in apropierea deschiderii Wall Street.

Cu putin timp inainte de 12,00 GMT, bursele din Paris si Frankfurt pierdeau peste 5%, la fel ca Bruxellesul, Londra scadea cu 4,46%, Madridul cu 4,71% iar Milano 4,70%.

Contractele futures pentru indicii americani, care ofera indicii legate de deschiderea pe piata americana, la 13,30 GMT, afisau o scadere puternica (sursa  – AFP).

Ora 14.48: Pierderile se accentueaza la Bursa din Londra: indicele FTSE 100 a ajuns la o scadere de 4,5%

Ora 14:45
Bursa din Paris pierde peste 5%

Ora 14.30: Pierderile se maresc pe Bursa din Londra pe fondul primelor semnale ca Bursa din New York va inregistra scaderi masive

Ora 13:55
La ora 10,20 GMT, Bursa din Paris pierdea 2,90%, Frankfurt 2,72%, Londra 2,54%, Madrid 2,52% si Milano 2,72%.

Indicele Eurostoxx 50, care regrupeaza marile intreprinderi din zona euro, evolua si el pe rosu, la – 2,59%, potrivit AFP.

Ora 13.44: Citeste aici o analiza despre investitorii care retrag masiv bani din economiile emergente

Ora 12:55 Indicele general al Bursei din Atena (Athex) cadea cu 4,31% la o ora dupa deschidere, potrivit AFP.

Ora 12.36: The Guardian arata ca bursele globale au pierdut 5 trilioane de dolari (5.000 de miliarde de dolari) de cand China a decis sa-si devalorizeze moneda, in urma cu trei saptamani

Ora 12:25 Cotatia materiilor prime evolua luni la minimul ultimilor 16 ani, afectata de cursul petrolului si de temerile legate de economica Chinei, scrie AFP.

Indicele Bloomberg al materiilor prime, care ia in calcul evolutia a 22 de produse, a scazut cu 1,7% luni, la 86.3542 puncte, cel mai redus nivel din august 1999.

Ora 11.55:
Cele mai mari 300 de companii europene au pierdut luni dimineata circa 230 miliarde de euro din valoarea de piata (Daily Telegraph)

Ora 11.16: Fraser Howie, co-autor al cartii Red Capitalism: The Fragile Financial Foundation of China’s Extraordinary Rise, a declarat pentru The Guardian ca modul in care China a gestionat criza prabusirii bursei in ultimele luni arata ca principalii responsabili sunt presedintele Xi Jinping si premierul Li Keqiang: “Principala victima a crizei din aceasta vara e credibilitate guvernului chinez”.

Ora 10.44:
New York Times are o explicatie pentru prabusirea burselor din intreaga lume: sub presiunea investitorilor, marile fonduri de investitii isi retrag capitalurile plasate in economiile emergente. Doar in ultima saptaman, aceste fonduri (precum BlackRock, Franklin Templeton si Pimco) au retras 2,5 miliarde de dolari din economiile emergente. Motivele? Incetinirea economiei chineze, devalorizarea yuanului (care a atras miscari similare in alte tari), ingrijorarea fata de ceea ce pare a fi o supra-evaluare a actiunilor globale. Citeste aici mai multe detalii

Ora 10:35 In Rusia, rubla evolueaza la cel mai scazut nivel din 2015, bursa pierde in deschidere peste 4%

Ora 10.29: Panica in toata regula pe Bursa din Shanghai: principalul indice a scazut cu nu mai putin de 8.5% la finalul sedintei de luni, cea mai mare scadere zilnica din 2007 si pana in prezent. Practic, Bursa din Shanghai si-a anulat toata cresterea din acest an.

Si bursa din Shenzhen a inchis pe rosu, cu o cadere de 7,70%, pana la 1.882,46 puncte.

Ora 10.08: Scaderi masive si pe bursa din Frankfurt, unde indicele Dax a scazut cu 3,15% (sursa: AFP). Indicele actiunilor companiilor germane, DAX, a scazut sub pragul de 10.000 de puncte pentru prima data din luna ianuarie. DAX avusese o valoare record de peste 12.000 de puncte in luna aprilie.

Ora 10.06: Indicele BET al Bursei de la Bucuresti scadea cu 4,4% in deschiderea sedintei de luni (sursa: BVB )

Ora 10.05: Bursa din Paris deschide in scadere cu 3,57% (AFP)

Ora 10.03: Bursa din Londra a deschis si ea cu o pierdere semnificativa: indicele FTSE 100 a pierdut 2,8% (The Guardian)

Ora 10.01: O alta scadere masiva: Bursa din Thailanda a pierdut luni 3,84%

Ora 9.56: Bursa din Australia a suferit cea mai mare scadere zilnica din ultimii sase ani. Indicele principal a scazut luni cu 4,1% (The Guardian). Investitorii se tem ca firmele din Australia vor suferi pierderi masive daca economia Chinei va pierde din viteza, asa cum arata datele ultimelor luni

Context:

“E panica pe piete. Lucrurile incep sa arate ca in timpul crizei financiare din Asia de la finalul anilor 1990”, sugereaza Takako Masai, director de cercetare la Shinsei Bank din Tokyo citat de Reuters.

Bursa de la Shanghai, care a pierdut mai mult de 11% saptamana trecuta, a inceput ultima saptamana a lunii august cu o noua scadere incontrolabila. Dupa deschiderea de 3.8% de la deschiderea bursei, indicele CSI300 si-a extins pierderile si dupa patru ore era pe minus 8,56%.

Multi investitori au sperat ca in week-end Banca Centrala a Chinei va interveni si va micsora rezervele obligatorii pe care trebuie sa le detina bancile comerciale, dar acest lucru nu s-a intamplat.

Pe bursa din Tokyo, indicele principal a deschis pe minus 1.86%, iar apoi Nikkei a inregistrat o pierdere de 4,6%. Tendinta este aceeasi si la Hong Kong, unde indicele principal a pierdut 4,64%, iar la Taipei, scadere a fost de 4,24%.

Indicele regional MSCI Asia-Pacific al pietelor asiatice fara Japonia a scazut luni cu 4,6% la cel mai mic nivel din ultimii patru ani.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

14 milioane de Euro devalizate de Balteanu si famiglia Lakis de la SIF uri

Balteanu investeste chipurile din SIF uri in Globalworth-Fondul înfiinţat de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, care a preluat, ulterior, clădirea Bucharest Tower Center (din Piaţa Victoriei), deţinută pe jumătate de Dragoş Bîlteanu.

Tare afacere, nu?

Oamenii de afaceri Dragoş Bîlteanu şi Najib el Lakis au delapidat SIF Banat-Crişana, după cum reiese din referatul procurorilor, prin preluarea “Azuga Turism”, cu ajutorul avocaţilor Nicolae Mergeani şi Victor Prodan, banii obţinuţi din această afacere fiind utilizaţi pentru consolidarea poziţiei în acţionariatul SIF1, cu depăşirea pragului legal de deţinere (de 5%).

Dragoş Bîlteanu şi Najib el Lakis au fost reţinuţi lunea trecută, în urma unor percheziţii efectuate de procurorii DIICOT la sediile SIF Banat-Crişana, SIF Muntenia şi Swiss Capital, şi arestaţi, marţi, pentru 30 de zile, într-un dosar cu acuzaţii de delapidare, manipularea pieţei de capital şi spălare de bani.
Anchetatorii au arătat că “Azuga Turism”, desprinsă din Romenergo SA, controlată de Gheorghe Bîlteanu (tatăl lui Dragoş Bîlteanu) şi Nabil Lakis (fratele lui Najib Lakis), prin intermediul Romenergo Holdings Limited, a ajuns la SIF Banat-Crişana, unde Dragoş Bîlteanu făcea parte din Consiliul de Administraţie, printr-o procedură, în cadrul căreia să i se piardă urma.

Pe scurt, modul în care este considerat de către procurori că a procedat Dragoş Bîlteanu este următorul: Un pachet de 96,87% din Azuga Turism a fost vândut către un off-shore – Mergina Holdings Limited (care o desemnează, potrivit referatului procurorilor pe Lakkis Ep. Ammar Lakkis Sahar – cumnata lui Nabil Lakis, fratele lui Najib El Lakis, drept beneficiarul contului societăţii turistice), după care este cedată către Fratelli Azuga (devenită Torch Invest, controlată de avocaţii Nicolae Mergeani şi Victor Prodan), de unde a ajuns în portofoliul SIF1.

Probabil, având în vedere provenienţa “Azuga Turism” şi funcţia sa de preşedinte în SIF1, Bîlteanu s-a aflat în conflict de interese.

Cu banii obţinuţi pe pachetul Azuga Turism, “Torch Invest” cumpără acţiuni SIF1 de la “Industrialexport” şi “Romenergo”, societăţi concertate cu grupul Bîlteanu-Lakis, iar, în final, “Torch Invest” este preluată de “Mergina”, după cum susţin anchetatorii.
În august 2013, reprezentanţii SIF Banat Crişana au transmis presei că tranzacţia de preluare a “Azuga Turism” nu a fost realizată cu o persoană afiliată, ceea ce, în lumina a ceea ce susţin procurorii, este fals.

În octombrie 2013, Dragoş Bîlteanu a spus, într-un interviu pentru ziarul “BURSA”:
“Referitor la Azuga Turism – această achiziţie a fost finalizată în mandatul consiliului de administraţie precedent, după ce eu am preluat funcţia de preşedinte (n.r. – sub preşedinţia lui Bîlteanu).

Este o achiziţie la care s-a lucrat câteva luni bune, a fost temeinic documentată prin due-dilligence atât cu experţii interni, cât şi cu consultanţi externi, iar preţul la care a fost finalizată noi îl considerăm deosebit de avantajos pentru SIF (un discount semnificativ de aproximativ 50% faţă de evaluarea activelor nete ale societăţii). Societatea “Azuga Turism” deţine în proprietate importante active din staţiunea Azuga, în speţă telegondola modernă (cel mai important activ, evaluat la un preţ redus comparativ cu celelalte investiţii similare din zonă), câteva terenuri importante în cele mai bune zone disponibile din staţiune, un hotel având toate facilităţile aferente, precum şi alte câteva facilităţi de alimentaţie publică. Societatea nu are probleme în a-şi achita restul de finanţare bancară rămas, care este nesemnificativ în raport cu valoarea activelor”.

* Parcursul “Azuga Turism”
“Azuga Turism” a fost înfiinţată, în anul 2011, după divizarea parţială a “Romenergo” SA, preluând imobilele din oraşul Azuga, dar şi un credit de 16.067.150 lei de la BRD, contractat de către Romenergo SA, controlată de către Romenergo Holdings Limited. Procurorii îi identifică pe Gheorghe Bîlteanu (tatăl lui Dragoş Bîlteanu) şi Nabil Lakis (fratele lui Najib Lakis) drept beneficiarii reali ai Romenergo Holdings Limited, din care se înţelege că aceştia ar fi proprietari.

Anchetatorii arată că “Azuga Turism” a fost vândută de “Romenergo Holdings Limited” către compania off-shore “Mergina Holdings Limited Nicosia” pentru o sumă estimată la 1 milion de euro, în mai 2012. Ulterior, reprezentanţii Azuga Turism depun la BRD o declaraţie privind beneficiarul real al contului acestei societăţi indicând-o pe Lakkis ep. Ammar Lakkis Sahar, cumnata lui Nabil Lakis (fratele lui Najib El Lakis), spun surse judiciare.

În luna iulie 2013, “Mergina Holdings Limited” a vândut “Azuga Turism” către “Fratelli Azuga” SRL Bucureşti (redenumită, apoi, SC Torch Invest SA şi controlată de avocaţii Nicolae Mergeani şi Victor Prodan – vezi insert), pentru suma de aproximativ 7 milioane de euro, din care a fost achitat un avans de 250.000 euro, urmând ca restul să fie plătit în rate, iar, în februarie 2013, “Azuga Turism” este cedată către SIF Banat-Crişana pentru suma de 20.340.000 lei (circa 5 milioane de euro), plătită imediat, conform referatului procurorilor.

Torch Invest utilizează banii de la SIF1 pentru returnarea unui împrumut de 250.000 de euro către Nicolae Mergeani şi pentru achiziţionarea de acţiuni ale SIF Banat-Crişana de pe piaţa bursieră.

“Din coroborarea tranzacţiilor financiar-bancare cu cele bursiere, a rezultat că sumele de bani primite de SC Torch Invest SA de la SIF Banat-Crişana SA au finanţat cumpărarea de acţiuni ale SIF Banat – Crişana SA tot de la entităţi controlate de către Bîlteanu Dragoş-George şi El Lakis Najib, realizându-se astfel disimularea deţinerilor concertate interzise prin Legea 297/2004, însă prin folosirea sumelor de bani din patrimoniul SIF Banat-Crişana”, se arată în referatul procurorilor.

Un exemplu, potrivit anchetatorilor, este cumpărarea de către “Torch Invest” a 2.442.000 acţiuni SIF1 de la Industrialexport SA şi Romenergo SA, care îşi raportaseră concertarea cu Dragoş Bîlteanu şi Najib Lakis, dar şi depăşirea pragului limită de deţinere la SIF-uri, de 5%. Ulterior tranzacţiei, grupul revine în prag, cu o deţinere de 4,55%.

La finalul lunii martie 2013, “Torch Invest” avea 2,51% din SIF Banat-Crişana, acelaşi pachet fiind raportat şi la 30 iunie 2014, conform surselor.

Anchetatorii notează că etapa finală a înţelegerii dintre Dragoş Bîlteanu, Najib El Lakis şi Nicolae Mergeani este aceea în care “Mergina Holdings Limited” preia “Torch Invest” SA, prin conversia în acţiuni a creanţei pe care o avea faţă de aceasta, de la vânzarea “Azuga Turism”, în condiţiile în care nu fusese plătită nici o rată, cum ar fi trebuit, conform înţelegerii iniţiale.

După preluarea pachetului la “Azuga Turism”, SIF Banat-Crişana participă cu 9.180.310 lei la majorarea de capital a acestei societăţi, sumă ce ar fi fost utilizată pentru plata creditului luat de la BRD de Romenergo şi preluat de “Azuga Turism”, la divizare, după cum susţin sursele judiciare.

Pentru a ascunde legătura dintre scopul majorării de capital social şi beneficiarul real al operaţiunii, a fost accesat, în aprilie 2013, un credit de refinanţare de la Banca Transilvania, se mai arată în referat.

În dosar, procurorii DIICOT mai aduc acuzaţii de manipulare a pieţei de capital.

SIF Banat-Crişana a infirmat această informaţie, transmiţând că nu a tranzacţionat niciodată, nu a deţinut şi nu deţine nici în prezent acţiuni emise de fondul Globalworth Real Estate Investments.

Procurorii arată că faptele au fost comise în contextul în care SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia vând participaţiile Erste şi BRD (lichide şi profitabile), în vederea obţinerii de lichidităţi, pentru îndeplinirea propriilor interese financiare, în dauna intereselor acţionarilor minoritari.

Anchetatorii mai susţin că Dragoş Bîlteanu deţinea concertat împreună cu alţi acţionari peste 25% din acţiunile SIF1, controlând, astfel, compania.

Titlurile ar fi deţinute prin Oshia Holdings Limited (4,99%), Aris Capital SA (4,55%), Macelia Invest¬ments Limited (4,4%), Monticlifti Management Limited (2,53%), Torch Invest SA (2,51%), Smart Capital Investments (4,45%) şi SIF Muntenia (2,18%).

În aceste condiţii, se pare că grupul Bîlteanu s-a comportat ca şi când pragul limită de deţinere la SIF-uri ar fi fost deja ridicat, cu speranţa intrării în legalitate, ulterior.
Renunţarea la prag a fost propusă, în prima variantă a proiectului modificării legii pieţei de capital, anunţată de Ministerul Finanţelor (pe 7 octombrie), însă a fost scoasă din varianta următoare a proiectului (7 noiembrie).

În luna septembrie 2013, Monticlifti Management Limited SRL a dat în judecată SIF Banat-Crişana, solicitându-i să reducă cvorumurile pentru adunările generale, astfel încât să se încadreze în prevederile legii 31 a societăţilor comerciale.

O lună mai târziu, Consiliul de Administraţie al SIF Banat-Crişana a decis diminuarea capitalului social, în baza unui articol din statutul societăţii, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori Bucureşti.

Atunci, mai multe voci au fost de părere că reducerea capitalului SIF1 fără AGA nu era legală, iar, ulterior, ASF nu a permis operaţiunea.

În ultimii doi ani, SIF Banat Crişana nu a mai acordat dividende.
Prejudiciul în caz se ridică la aproximativ 14 milioane de euro, potrivit unor surse.

Tagged , , , , , , , , , , , ,