Tag Archives: curtea de apel bucuresti

Costul unui judecator

Sursa: Sfin.ro

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, a inculpaților
TERCEANU GEANINA (fostă Teodorovici Geanina), judecător în cadrul Tribunalului București, aflată în arest la domiciliu, sub aspectul infracțiunii de luare de mită,

BECALI IOAN, impresar sportiv, la data faptei (aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea), la acest moment procesual fără măsuri preventive în cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită,,

BECALI VICTOR, impresar sportiv, la data faptei (aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea), la acest moment procesual fără măsuri preventive în cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită,

BORCEA CRISTIAN, președinte executiv al Clubului de fotbal „Dinamo”, la data faptei (aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea), fără măsuri preventive în cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită,

IORGOVAN GEORGE-ANTONIE, avocat, fără măsuri preventive în cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă,

PETRE DANIEL COSTEL, avocat, fără măsuri preventive în cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii februarie 2009, inculpatei Terceanu Geanina, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului București, i-a fost repartizat spre judecare un dosar penal cunoscut în spațiul public sub numele de „Dosarul transferurilor de fotbaliști”, cauză în care inculpații Becali Ioan, Becali Victor și Borcea Cristian, alături de alți inculpați, fuseseră trimiși în judecată pentru comiterea unor infracțiuni de înșelăciune și de evaziune fiscală.

La data de 3 aprilie 2012, inculpata Terceanu Geanina a pronunțat în dosarul respectiv o hotărâre de achitare față de toți inculpații trimiși în judecată și pentru toate infracțiunile reținute în sarcina acestora, achitare pronunțată în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a din Codul de procedură penală din anul 1968 („fapta nu există”).

Potrivit rechizitoriului, pentru a pronunța această soluție de achitare – inculpata Terceanu Geanina a primit, în intervalul aprilie 2009 – mai 2012, o sumă totală de 195.000 de euro.

Din acest total, suma de 185.000 de euro a fost dată inculpatei Terceanu Geanina de către inculpații Becali Ioan și Becali Victor (cei doi fiind frați), iar suma de 10.000 de euro a fost dată inculpatei Terceanu Geanina de către inculpatul Borcea Cristian.

În cursul anului 2009, o parte din banii primiți în modalitatea de mai sus, respectiv 56.000 de euro, au fost folosiți de inculpata Terceanu Geanina la achiziționarea unei locuințe (al cărei preț total a fost de 93.000 euro).

Ulterior, la data de 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunțată de către inculpata Terceanu Geanina a fost desființată printr-o decizie penală a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală, instanța de control judiciar pronunțând condamnarea inculpaților la pedepse privative de libertate.

La data de 08 decembrie 2015, fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, în legătură cu infracțiunile de corupție comise de către Terceanu Geanina și Borcea Cristian, inculpatul Iorgovan George-Antonie a făcut afirmații mincinoase și nu a spus ceea ce știe cu privire la fapte și împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebat.

La data de 24 noiembrie 2015, fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, în legătură cu infracțiunile de corupție comise de către Terceanu Geanina, Becali Ioan și Becali Victor, inculpatul Petre Daniel-Costel a făcut afirmații mincinoase și nu a spus ceea ce știe cu privire la fapte și împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebat.

În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpatei Terceanu Geanina.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Citeste intreg comunicatul PNA

Tagged , , , , , ,

Dan Voiculescu – Daca nu avem justitia nu avem toata puterea

voiculscu_anaf

Niste politruci, niste pseudojurnalisti, niste oameni fara coloane vertebrale…Explicatia pentru care acesti oameni ling unde scuipa este data de judecatoarea Camelia Bogdan, mai jos, cu o acuratete demna de un medic chirurg.

Curtea de Apel este insa plina de gradinari periculosi prin legaturile amoroase sau de clan cu sefa Curtii de Apel care le protejeaza cariera. Presedinta Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, este maritata cu un Notar Penal – Andrei Jean – care lua onorarii de la Voiculescu ca sa-i ratifice Notarial actele iar acesta din urma beneficia de informatii privilegiate de la madam Andrei…

Camelia Bogdan e singura in fata tuturor.

Asa si trebuie sa fie un judecator impartial care se bazeaza NU pe speculatii de presa ci pe continutul dosarelor pe care le judeca.

Redăm, textual, solicitarea Cameliei Bogdan

Potrivit Antena 3 şi Lumea Justiţiei, remuneraţia pe care am primit-o ca lector în cadrul seminarului din 2014, la care se adaugă concediul de odihnă ce ar fi fost efectuat pe banii părţii vătămate în Poiana Braşov, ar fi fost plăți mascate pentru decizia pronunţată în dosarul nr. /3/2012** – Dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare – în care a fost condamnat şi Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se impută săvârşirea în concurs a infracţiunilor de corupţie în formă continuată şi spălare de bani pentru că am predat „Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene”  funcţionarilor APIA (a căror lista de prezenţa o ataşez prezenţei) într-un interval de două săptămâni, în intervalul orar 9-17.00, la Poiana Braşov.

Nu mai puţin adevărat este că am luat act, ex propiis sensibus, în data de 12.02.2016, că site-ul Antenei 3 îmi aduce acuzaţia că am săvârşit potenţiale infracţiuni şi doar împrejurarea că aş fi „parteneră de execuţii cu Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie mă apară de „pârnaie”. Această exprimare argotică are rolul de a sublinia faptul că aş fi încălcat în mod grav legea.

Menţionez că:

  •  am predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul Preşedintelui de secţie, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care am fost repartizată în acea perioada,
  • nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA,
  • nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăți în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societate care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister,
  •  în prealabil am solicitat expressis verbis Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilități între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene h, ANI comunicându-mi că această participare „nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate ”.
  •  banii cu care am fost remunerată pentru activitatea mea de lector nu provin de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împumut contractat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
  •  colaborez de fiecare dată când se iveşte ocazia la proiectele Institutului Naţional al Magistraturii, dar şi în programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei organizate de diferite alte instituţii, aşa cum fac şi numeroşi alţi magistraţi români,
  •  am participat şi voi mai participa la astfel de conferinţe şi seminare, în ţară şi în străinătate, orice magistrat având datoria de a se perfecţiona continuu şi de a împărtăşi şi altora – magistraţi, ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari – cunoştinţele teoretice dobândite şi practica judiciară; asemenea evenimente joacă un rol important şi în prevenirea, nu doar în combaterea criminalităţii economice.

În ceea ce priveşte instituţia care a selectat şi plătit lectorii la seminar:

  •  Având în vedere că am fost acuzată că aş fi primit  bani de la partea vătămată (Ministerul Agriculturii) veţi reţine, aşadar că banii mi-au fost viraţi de către societatea FDI TOP Consult SRL (Consultantul selecţionat pentru organizarea seminarului pentru funcţionarii APIA), conform extrasului de cont ataşat prezenţei.
  • Această societate, al cărei beneficiar real este domnul Lucian Păuna, a răspuns în dată de 14 aprilie 2014 cererii formulate de Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS), implementat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor (ANVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), cerere postată pe site-ul www.makis.ro.
  • Societatea FDI TOP Consult a fost selectată pentru a organiza cursurile de instruire a funcţionarilor. Ulterior, eu mi-am depus candidatura pentru a fi expert în cadrul acestor cursuri că urmare a procedurii de selecţie lansate de Consultantul SC FDI TOP Consult SRL, nicidecum de Ministerul Agriculturii.
  • Conform documentaţiei aflate în procedura de atribuire, lectorii au fost selectaţi de Consultantul FDI TOP Consult  SRL, au avut contract cu Consultantul FDI TOP Consult SRL şi obligaţii faţă de Consultantul FDI TOP Consult SRL, nu faţă de Unitatea de Management a Proiectului.
  • Veţi reţine, aşadar, că UMP nu a avut obligaţii contractuale sau de nici o altă natură în  raport cu lectorii implicaţi în proiect. Lectorii au avut contract doar cu Consultantul FDI TOP Consult SRL unde sunt specificate drepturile şi obligaţiile fiecăruia. Conform contractului dintre părţi, UMP MAKIS (Clientul) nu a decontat cheltuieli ale consultantului, ci au fost achitate către consultant contravaloarea serviciilor contractate, în baza facturilor emise şi a unor rapoarte care să dovedească respectarea obligaţiilor de către consultant.
  • A căzut în sarcina Consultantului FDI TOP Consult SRL să facă toate demersurile pentru realizarea cursului pentru funcţionari, adică: asigurare masă, cazare, transport participanţi, instruirea participanţilor, materiale de curs, raportare, etc. Toate acestea au fost făcute din resursele Consultantului, iar pentru rezultatele livrate (conform contractului) Consultantul FDI TOP Consult SRL a fost plătit de către UMP MAKIS.
  • Lectorii nu au întocmit sau transmis rapoarte de activitate pentru sau către UMP. Rapoartele de activitate ale Lectorilor au fost transmise către Consultant, aşa cum a prevăzut convenţia civilă cu fiecare. În baza rapoartelor, în urmă constatării îndeplinirii obligaţiilor către Consultant, acesta i-a remunerat pe lectori.
  • Contractul dintre UMP şi Consultant (FDI TOP Consult SRL) a fost realizat integral cu respectarea tuturor prevederilor contractuale. Convenţiile civile ale lectorilor (contractele dintre Consultant şi Lectori) au fost prestate integral conform prevederilor. Pentru toate elementele specificate mai sus există documente justificative: contracte dintre părţi, rapoarte de activitate, documente de plata, dovezi cu privire la achitarea taxelor şi contribuţiilor la stat, liste de prezenţa, participare, etc.

În ceea ce priveşte provenienţă fondurilor care am fost remunerată pentru că am predat la seminar menţionez următoarele:

Banii cu care Consultantul FDI TOP Consult SRL a remunerat prestaţia mea la seminarele antifraudă pentru funcţionarii APIA au provenit din fondurile acordate Statului Român printr-un act internaţional ratificat printr-o  Lege, respectiv Acordul datat 28 decembrie 2007, între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca).

Din partea României a semnat Ministerul Economiei şi Finanţelor, după cum rezultă din conţinutul Acordului, datat 28 decembrie 2007, încheiat între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca), unde se specifică în cadrul Condiţiilor Generale că: 5.01. Reprezentantul împrumutatului este Ministerul Economiei şi Finanţelor

În ceea ce priveşte obligaţia de rambursare a acestui împrumut, aceasta incumbă  Ministerului Finanţelor. Aşadar, va rog să constataţi că inclusiv restituirea sumelor achitate mie pentru seminarul la care am fost selectată ca expert Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare incumbă Ministerului Finanţelor Publice, aspect clarificat prin Lege.

Dacă mi se imputa că aş fi primit bani obţinuţi de la Statul Român de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi astfel m-aş afla într-un conflict de interese, cu deosebit respect va rog să îmi permiteţi, ab initio, a vă supune atenţiei şi următorul aspect.

Începând cu prima mea şedinţa de judecată (8.11.2005) am judecat cauze în care Statul român, prin diverse instituţii ale sale, era parte. Conform articolelor defăimătoare la adresa mea şi a sistemului judiciar, nici un judecător din România nu ar putea să judece în domeniul dreptului civil/contencios administrativ şi, în acelaşi timp, să îşi încaseze salariul de la Stat! Sau să judece infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul, prin Ministerul Finanţelor, se constituie parte civilă!

Întrucât  au apărut în spaţiul public suspiciuni cu privire la potenţiala incompatibilitate a judecătorului care ar încasa bani de la vreuna din părţile în dosar, iar noi suntem remuneraţi de Stat, va rog să minimizaţi termenul de soluţionare a cererii mele de apărare a reputaţiei sistemului judiciar în ansamblul sau, deoarece consider că nu este în interesul naţional că România să se transforme într-un paradis al infractorilor prin formularea de recuzări pe bandă rulantă împotriva judecătorilor care soluţionează, exempli graţia, cauze având că obiect infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul este parte civilă în dosar.

Va rog să observaţi faptul că eu nu mă aflu în niciun conflict de interese, deoarece nu am încasat, sub nicio formă,  nicio suma de bani de la vreo parte din dosar, şi, deopotrivă, nu am beneficiat de nici un folos ori  avantaj, iar  de lege lată, judecătorul care la deliberare dispune repararea prejudiciului/restituirea unor sume de bani nu are posibilitatea să stabilească el însuşi destinaţia sumelor, chiar dacă aceste sume privesc creanţe bugetare, după cum rezultă din analiză disp. art. 393 C. pr. pen, care configurează  obiectul deliberării.

Dacă aţi consideră că prin pronunţarea deciziei doream că din suma de 60.482.615 euro care vor ajunge în conturile părţii civile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin privatizarea frauduloasă a Institutului de Chimie Alimentară ar urmă să fie restituit prioritar  suma de aproximativ 48 de milioane Euro cuprinsă în Acordul dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, ratificat prin  Legea nr. 14/2009 publicată în M.Of. al României în dată de  05.03.2009, va rog să reţineţi că nu aveam posibilitatea legală să stabilesc destinaţia sumelor de bani cuvenite Statului sau a instituţiilor aflate în subordinea acestuia prin asumarea unor angajamente internaţionale.

De asemenea, va rog să constataţi că nu am analizat niciodată la deliberare legătură de cauzalitate între privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Chimie Alimentară şi necesitatea contactării unor împrumuturi internaţionale pentru redresarea agriculturii, deoarece Ministerul Agriculturii nu a solicitat niciodată acoperirea daunelor rezultate din know-how-ul existent la acea vreme prin rezultatele activităţii de cercetare în domeniul industriei de cercetare alimentară, o eventuală acţiune pentru repararea prejudiciului născut sau descoperit după constituirea de parte civilă putând fi introdusă doar în faţă instanţei civile,  conform art. 20 alin. 6 C. pr. pen.

Cum se poate apară de defăimare un magistrat corect care are obligaţia de rezervă?

Astfel, va rog să constataţi faptul că în prezent sunt supusă de către postul de televiziune Antena 3, de către ziarul Jurnalul Nationalsi de către portalul Lumea Justitieiunui adevărat linşaj mediatic, linşaj ce aminteşte de campaniile duse de presă subordonată regimurilor totalitare. S-a ajuns atât de departe, încât la condamnarea la pedeapsa închisorii a inculpatului Alexandru Visinescu pentru crime împotriva umanităţii, portalul Lumea Justiţiei a afirmat că această reprezintă un avertisment pentru ,,executanţii de azi”.

În mod firesc, am încercat să înţeleg care au fost motivele pentru care domnii jurnalişti m-au acuzat că aş fi pasibilă de săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, spălare de bani, conflict de interese şi vreo potenţială stare de incompatibilitate.

Din accesarea surselor deschise am constatat că, de-a lungul timpului, jurnaliştii angajaţi azi într-o campanie furibundă de denigrare a mea după condamnarea lui Dan Voiculescu şi-au schimbat în mod radical abordarea faţă de posibilele fapte ce ar fi fost comise de către acesta.

În ceea ce îl priveşte pe domnul Sorin Roşca Stănescu, acesta titra în anul 2005, în articolul „Dan Voiculescu cumpără timp pentru strigoii Securităţii” că Dan Voiculescu este doar unul dintre „peştii mari şi mici” care au rămas cu „…banii Securităţii. Ai statului. Iar mulţi dintre ei se identifica cu oligarhia. Curăţenia în societatea românească poate începe chiar de aici. şi tot de aici, clasa politică se poate scutură de praf. De aceea, pariul nu este al nostru. Ci al României. Iar această ţară ar merită să-l câştige.”

Nu este deloc lipsit de interes faptul că în dată de 14 februarie 2005, aceiaşi jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic la adresa mea – Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc – titrau „Diavolul e Voiculescu h şi îl acuzau de săvârşirea unor grave infracţiuni, inclusiv infracţiuni de spălare de bani sau de delapidare. în 2000, domnul Răzvan Savaliuc publică o pagină întreagă de ziar în care dezvăluia „Caracatiţa Crescent h, cu detalii privind „grupul de control h, „tentaculele financiare h, „tentaculele media h, pentru că în 2009, cu numai cinci ani înainte de soluţionarea prin hotărâre definitivă a dosarului în care am dispus condamnarea lui Dan Voiculescu, să titreze „Milioane pentru Felix h acuzând devalizarea patrimoniului ICE Dunărea şi apartenenţa la structurile fostei Securităţi. în alt articol din 2005 – „Imperiul media Dan Voiculescu într-o nouă prezentare h -, domnul Răzvan Savaliuc redă minuţios istoricul la zi al firmelor al căror beneficiar real este Dan Voiculescu, sugerând că schimbarea denumirilor de firme şi mutarea afacerilor de pe o firma pe altă, „poate avea la baza o puternică motivaţie financiară h”.

Am mai accesat şi alte surse deschise de unde am reţinut schimbarea la 180 de grade a foştilor angajaţi ai ziarului ZIUA în ultimii 10 ani. Nu îmi pot explică motivaţia acestora.

Domnul Mugur Ciuvică, altfel un critic constant al condamnatului Dan Voiculescu înainte de 2005, a participat la tranzacţii comerciale alături de membrii familiei lui Dan Voiculescu, astfel încât există serioase suspiciuni asupra lipsei domniei sale de obiectivitate. Pe de altă parte, domnul Mihai Gâdea, realizator al emisiunii Sinteză Zilei, are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu (conform declaraţiilor de avere ale acestuia), supusă executării silite prin poprire în contul datoriei pe care acesta din urmă o are la bugetul de Stat.

Putem aprecia astfel că principalii jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic îndreptat împotriva mea îi sunt datori, direct ori indirect, într-o formă ori altă, persoanei condamnate de mine.

Este adevărat că am pronunţat o decizie judecătorească prin care am obligat în solidar inculpaţii  pe inculpaţii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad- Nicolae , Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vică şi pe   moştenitorii inculpatului decedat, Domnişoru Gheorghe Marian, numiţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian  la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Este adevărat că prin aceeaşi decizie judecătorească am mai dispus confiscarea tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunilor deduse judecăţii, instituind măsuri asigurătorii pentru garantarea ordinului de confiscare.

Este adevărat că recuperarea integrală a creanţei bugetare aferente sumei de bani la care am obligat în solidar inculpaţii din acea decizie în favoarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionaleincumba  proprii de executare silită ale Ministerului Agriculturii şi DezvoltariiRegionale, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 şi 4 C. pr. fisc.

Potrivit disp. art. 129 C. pr. fisc,  printre măsurile de asigurătorii figurează şi poprirea.  Executare silită prin poprire este însă şi o formă propriu-zisă a executării silite indirecte ce serveşte creditorului la urmărirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale pe care un terţ le datorează debitorului urmărit.

”Domnul jurnalist Mihai Gadea duce o intensă campanie de denigrare”

Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică, ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică: potrivit Codului de procedura fiscală sunt supuse popririi atât sumele datorate debitorului Voiculescu Dan persoană fizică (sume menţionate, de altfel în declaraţiile de avere ale acestuia postate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, printre care figurează şi domnul fost minsitru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, parte civilă în dosarul menţionat mai sus, domnul jurnalist Mihai Gâdea, care de asemenea duce o intensă campanie de denigrare a subsemnatei, domnul inculpat Pantiş Sorin sau fiica condamnatului Dan Voiculescu), cât şi sumele datorate firmelor al căror beneficiar real este condamnatul Dan Voiculescu.

Este adevărat că potrivit disp.art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează.  Este adevărat că potrivit disp.art. 162.alin.6 C.pen., măsurile de siguranţă nu se prescriu. Solicit însă autorităţilor abilitate să îmi apere reputaţia profesională şi să ia măsuri de urgenţă pentru perimarea linşajului mediatic dus la extrem la care sunt supusă în mod periodic.

Va rog să constataţi că afirmaţiile defăimătoare la adresa mea au caracter repetat, iar unele dintre acestea sunt de o gravitate extremă şi afectează în mod cert reputaţia mea profesională, dar şi imaginea sistemului judiciar în ansamblul sau, întrucât se induce ideea că nu am respectat procedurile judiciare în exercitarea atribuţiilor de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, că instrumentarea cauzelor poate fi influenţată de anumite instituţii, ceea ce presupune, în mod logic, faptul că magistraţii au încălcat legea, ori „execută comenzi”. 

Faţă de cele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 30 alin. 2 din legea nr. 317/2004 rep, solicit admiterea prezenţei cereri de apărare a reputaţiei profesionale. Îmi rezerv dreptul de a acţiona în judecată pe jurnaliştii autori ai articolelor pentru gravele prejudicii morale pe care mi le-au creat.”

Tagged , , , , , , , , , , , ,

„Dineu cu prosti” – in regia ANAF – se joaca la Antena 3 cu casa inchisa

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Actiunea de notificare in vederea evacuarii declansata de ANAF nu a vizat doar Antena 3, ci toate societatile din cladirile intrate in proprietatea statului dupa condamnarea lui Voiculescu, anunta ANAF intr-un comunicat remis HotNews.ro. Modalitatea de actiune, condamnata atat de presedintele Iohannis, cat si de premierul Ciolos, a fost „in conditiile legii”, spune Agentia Nationala de Administrare Fiscala, care anunta ca a actionat cu 11 oameni veniti cu 4 masini, care aveau de notificat firmele din cele 3 imobile confiscate de instanta.
Citeste comunicatul integral al ANAF:

Referitor la informatiile vehiculate in presa in ultimele zile, Agentia Nationala de Administrare Fiscala face urmatoarele precizari:

Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti , in calitate de organ imputernicit conform prevederilor OG nr. 14/2007, ca reprezentant al statului roman,proprietar al imobilelor din Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 25-27, strada Girlei, nr 1B, si strada Girlei nr. 1D , a emis in conditiile legii notificarile de evacuare catre persoanele juridice care isi desfasoara activitatea in imobilele confiscate de instanta . Masura a fost luata in vederea punerii in executare a masurilor dispuse prin Decizia penala nr. 888/08.08.2014, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti si ramasa definitiva.

In acest sens, luni, 15 februarie, 4 echipe formate din 11 executori fiscali s-au deplasat la adresele respective , pentru identificarea societatilor comerciale inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului cu 48 de locatii(sedii sociale si puncte de lucru);

Deplasarea s-a facut cu cele patru autoturisme , singurele aflate in utilizarea Serviciului executari silite si cazuri speciale si a Serviciului valorificare sentinte penale din DGRFP Bucuresti. Masinile sunt inscriptionate cu sigla „ANAF” si cu sintagma „Executari silite”;

– In Soseaua Bucuresti-Ploiesti s-a deplasat, la ora 14.30, un singur echipaj format din 4 executori fiscali, care au solicitat la receptie prezenta unei persoane care sa aiba calitatea de administrator sau imputernicit. Au fost indrumati la un alt sediu;

– Executorii fiscali au prezentat legitimatiile de serviciu si ordinele de deplasare emise individual;

Au fost legitimate doar 4 persoane, pentru a li se inmana notificarile, conform procedurii. Legitimarea a fost necesara pentru a le fi inscrise datele pe exemplarul al doilea al notificarii.

– Au fost inmanate 10 notificari, cu confirmare de primire;

– Pentru celelalte sedii sociale sau puncte de lucru, procedura de notificare nu a fost indeplinita, pentru ca nu a fost gasit niciun reprezentant al societatii sau reprezentantii au refuzat primirea notificarilor. In aceste cazuri, notificarea se face prin posta cu confirmare de primire;

– Aparatul de fotografiat a fost folosit numai pentru identificarea imobilelor din strada Girlei nr. 1D, respectiv din strada Girlei nr. 1 B.

Citeste mai mult pe HotNews.ro

Tagged , , , , , , , , ,

Judecatorul Stan Mustata-prietenul infractorului Maricel Pacurariu-Realitatea Tv

Sursa: Luju.ro

Curtea de Apel Bucuresti a facut publica sentinta prin care, in 24 aprilie 2015,judecatoarea Codruta Strimb, de la Sectia a II-a penala, l-a condamnat pe colegul ei de la aceeasi instanta, judecatorul Stan Mustata (foto), la 10 ani si 8 luni de inchisoare cu executare. Prin sentinta 76/F din dosarul 3469/2/2014, Stan Mustata a primit 5 ani pentru constituire a unui grup infractional organizat, 2 ani pentru folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii care nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, 7 ani pentru luare de mita in forma continuata si 4 ani pentru trafic de influenta.

La pedeapsa cea mai grea – 7 ani inchisoare pentru luare de mita in forma continuata -, instanta a adaugat sporul obligatoriu prevazut de noul Cod de procedura penala. Totusi, asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit, sporul de 3 ani si 8 luni inchisoare (o treime din restul pedepselor stabilite) ar fi fost mult mai mare daca judecatoarea Codruta Strimb nu ar fi considerat ca se impune schimbarea incadrarii juridice din 6 infractiuni de luare de mita in o infractiune de luare de mita in forma continuata, fapt care a determinat automat o pedeapsa rezultanta sensibil mai mica decat aceea pe care Mustata ar fi primit-o daca la aplicarea sporului se luau in calcul alte 5 infractiuni distincte.

In sentinta din 24 aprilie 2015, judecatoarea Codruta Strimb a catalogat „rezolutia infractionala” a lui Stan Mustata ca fiind „unica”, faptele ce ar fi fost comise de judecator fiind savarsite intr-un timp relativ scurt, prin procedee, conditii si imprejurari asemanatoare. Codruta Strimb a retinut ca activitatea infractionala a judecatorului Mustata si a celorlalti inculpati s-a desfasurat intr-un mod organizat, fiecare avand un rol bine stabilit. Instanta a subliniat si faptul ca Stan Mustata nu s-a oprit din activitatea infractionala retinuta in sarcina sa, desi cunostea faptul ca era urmarit si supravegheat, el luandu-si masuri de precautie, precum purtatul discutiilor in toaleta, in timp ce apa era lasata sa curga la robinet.

Pe de alta parte, Codruta Strimb arata ca Stan Mustata dorea sa-si suplimenteze veniturile, pe motiv ca sotia, fiul si amanta sa aveau pretentii mari ce trebuiau sa fie satisfacute. De altfel, instanta retine ca Stan Mustata s-ar fi plans inculpatului Ion Boraciu, dezvaluindu-i acestuia ca era coplesit de obligatiile financiare pe care le avea fata de sotie, fiu si amanta sa, grefiera Mariana Curea, la randul ei condamnata in acest dosar la 4 ani si 4 luni de inchisoare cu executare.

Prezentam fragmente din sentinta prin care Stan Mustata a fost condamnat de judecatoarea Codruta Strimb de la CAB:

Instanta apreciaza ca este dovedita rezolutia infractionala unica in cazul actelor materiale savarsite de inculpatul Mustata Stan”

Fata de starea de fapt retinuta mai sus, instanta apreciaza ca este dovedita rezolutia infractionala unica in cazul actelor materiale savarsite de inculpatul Mustata Stan, rezolutie care reiese din unitatea de dispozitii legale violate, din savarsirea faptelor intr-un interval de timp relativ redus, din identitatea procedeelor folosite, conditii si imprejurari asemanatoare pentru savarsirea faptelor, si, mai ales, unicitatea scopului urmarit – acela de a obtine pentru sine un folos patrimonial necuvenit. Sub aspectul laturii subiective si a rezolutiei unice de savarsire a faptelor, forma continuata a infractiunii este intrunita si pentru ca din ansamblul probator rezulta ca inculpatul Mustata Stan avea o practica deja stabilita, adoptase o hotarare intima cu caracter general pe baza careia gasea solutia de moment pentru fiecare dosar in care putea obtine venituri ilicite, nefiind necesar sa analizeze de fiecare data modalitatea in care isi va exercita atributiile in vederea influentarii solutiilor care urmau sa fie pronuntate sau consecintele faptelor sale”.

A incercat sa se eschiveze de la raspundere prin invocarea unor elemente de aparare nedemonstrate prin probe si care nu fac decat sa convinga instanta ca procesul de resocializare a acestuia trebuie sa fie de lunga durata”

Desi implinise varsta de pensionare acesta a solicitat sa ramana in activitate, pentru ca, potrivit celor spuse de inculpatul Boraciu Ion inculpatului Moraru Ciprian la data de 27 februarie 2014 (proces-verbal de redare si planse foto, filele 256-280, volumul 2 dup), motivul pentru care Mustata Stan nu se pensionase era acela de a continua sa se foloseasca de functia sa pentru a comite infractiuni de coruptie si astfel de a obtine venituri suplimentare ilicite.

Din declaratiile celor doi martori audiati in circumstantiere se mai retine in ceea ce il priveste pe inculpatul Mustata Stan ca acesta avea un cerc larg de prieteni, era cunoscut ca fiind un familist bun care se preocupa de problemele familiei, era vesel, glumet, consumator de alcool dar intr-o cantitate rezonabila fara a ajunge ”sa cada sub masa”. Acesta este casatorit cu un copil major, este cunoscut cu diferite afectiuni medicale pe care instanta le apreciaza ca fiind inerente varstei.

Examinand probele dosarului, Curtea retine ca desi inculpatul este infractor primar, in cauza a avut o atitudine procesuala negativa in raport de apararile pe care a inteles sa si le formuleze, nerecunoscand fapta imputata. Numai lipsa antecedentelor penale, varsta acestuia, evolutia profesionala anterioara, precum si prezentarea in fata instantei la termenele de judecata, fara nicio urma de regret pentru consecintele infractiunilor savarsite, nu constituie imprejurari care pot fi socotite si retinute ca circumstante atenuante prev. de art. 75 al. 2 C.pen.

La stabilirea pedepsei, instanta va avea in vedere si faptul ca inculpatul savarsea infractiunile de coruptie pentru ca a-si suplimenta veniturile obtinute de la locul de munca intrucat pretentiile sotiei, a fiului si a amantei erau mari si trebuiau satisfacute. In acest sens se retine ca din convorbirile ambientale inregistrate rezulta ca in ziua de 04 noiembrie 2013 (proces-verbal de redare, filele 30-53, volumul 2), inculpatul Mustata Stan s-a deplasat la biroul inculpatului Boraciu Ion, prilej cu care i-a marturisit ca era coplesit de obligatiile financiare pe care le avea fata de sotie, fiu si Curea Mariana…

La individualizarea pedepsei, Curtea are in vedere complexitatea pericolului social al faptei deduse judecatii, elementele obiective si subiective ce au condus la savarsirea infractiunii, impactul social produs de savarsirea unei astfel de fapte, pozitia adoptata de inculpat pe parcursul procesului penal, personalitatea acestuia si necesitatile procesului de reeducare si resocializare, astfel incat pedeapsa sa-si poate indeplini atat functia coercitiva, de indreptare, cat si cea preventiva, de descurajare a savarsirii unor fapte similare de catre alte persoane.

Curtea va avea in vedere, in primul rand gravul prejudiciu de imagine adus justitiei, in principal, si increderii in incoruptibilitatea magistratilor, in secundar.

Prin pozitia ocupata la data savarsirii infractiunii, de judecator in cadrul Curtii de Apel Bucuresti, inculpatul a profitat de increderea ce i-a fost acordata atat prin prisma functiei cat si cea acordata de colegi, traficand-o in scop personal si in acest mod, a pus in pericol principiile deontologice dupa care trebuie sa se conduca persoanele implicate in aceasta activitate.

Se va avea, de asemenea, in vedere, pozitia nesincera a inculpatului, care a incercat sa se eschiveze de la raspundere prin invocarea unor elemente de aparare nedemonstrate prin probe si care nu fac decat sa convinga instanta ca procesul de resocializare a acestuia trebuie sa fie de lunga durata, necesar schimbarii mentalitatii deformate a inculpatului privind modul de desfasurare a activitatii in justitie.

Avand in vedere toate aceste aspecte, Curtea va aplica inculpatului Mustata Stan pedepse indreptate inspre mediu, apreciate ca fiind necesare si suficiente pentru atingerea scopului educativ si preventiv al pedepsei”.

Desi inculpatul Mustata Stan era convins ca este urmarit de autoritati, constatare pe care a transmis-o celorlalti inculpati, acestia nu au stopat activitatea infractionala desfasurata ci si-au luat si mai multe precautii”

Raportand dispozitiile legale mentionate la situatia de fata, Curtea, la stabilirea cuantumului pedepselor va avea in vedere gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor savarsite de inculpati, prin raportare la circumstantele reale in care a avut loc comiterea acestora, asa cum acestea au fost retinute anterior, de numarul mare al persoanelor participante la savarsirea acestora, de perseverenta infractionala de care au dat dovada inculpatii pusa in evidenta de savarsirea mai multor infractiuni care presupun existenta unei multitudini de acte materiale care definesc constituirea unei grupari criminale; incercarea de a atrage in activitatea infractionala a cat mai multor persoane, in calitate de mituitori sau cumparatori de influenta; existenta unor date evidente in sensul ca intelegerea infractionala statornicita intre inculpati cu privire la savarsirea unor fapte de coruptie de genul celor care fac obiectul prezentei cauze este anterioara comiterii infractiunilor care fac obiectul prezentei cauze, de intarirea convingerii mituitorilor sau a cumparatorilor de influenta cercetati pentru savarsirea unor infractiuni grave ca ar fi putut obtine beneficiul unor hotarari judecatoresti favorabile prin coruperea magistratilor investiti sa ii judece; alterarea prestigiului Curtii de Apel Bucuresti, unde inculpatii Mustata Stan si Curea Mariana erau salariati, intrucat facilitau obtinerea unor hotarari judecatoresti la un nivel care are potentialul de a oferi beneficiarilor solutiilor increderea ca actul dorit nu mai putea fi supus ulterior controlului judiciar, dar si cu consecinta sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar; dispretul manifestat de inculpati fata de colegii onesti, insa cu care, potrivit opiniei susnumitilor, ‘nu se poate vorbi’ sau nu pot fi ‘abordati’ pentru comiterea unor fapte de coruptie; toate aceste elemente fiind de natura a crea convingerea instantei ca faptele comise de inculpati prezinta un grad foarte ridicat de pericol social.

De asemenea, se retine ca activitatea infractionala retinuta in sarcina inculpatilor a fost desfasurata pe o lunga perioada de timp, intr-un mod organizat, cu roluri bine stabilite, impreuna cu alte persoane, fiind rezonabil a se concluziona ca aceasta avea un caracter de continuitate si ca nu ar fi incetat in lipsa interventiei organelor de urmarire penala. In acest sens, se retine si faptul ca desi inculpatul Mustata Stan era convins ca este urmarit de autoritati, constatare pe care a transmis-o celorlalti inculpati, acestia nu au stopat activitatea infractionala desfasurata ci si-au luat si mai multe precautii, de genul discutarii aspectelor importante doar in grupul sanitar al imobilului, in timp ce apa curgea la robinet, doar in soapta, la urechea interlocutorului, folosindu-se de biletele pe care erau notate diverse date cu privire la dosarele in discutie si care erau rupte si probabil, aruncate in toaleta, si respectiv prin evitarea discutiilor telefonice.

Aceste consecinte, avand in vedere specificitatea si modul de organizare al sistemul judiciar, pe langa urmarile produse asupra celor care le comit, arunca o umbra greu de inlaturat asupra intregului sistem judiciar”.

Tagged , , , , , , , ,

Panioglu – judecatoarea Chirie din banii statului

Sursa: Catavencii

Afacerea „Chiria”, sau cum își rotunjesc judecătorii de la Curtea de Apel București remunerațiile mari, după buget

Zoom

Unii magistraţii români au adoptat “exemplul” parlamentarilor care, deşi şi-au permis să cumpere imobile proprietate personală în oraşele unde lucrează, beneficiază şi de decontarea chiriei!

Daniela Panioglu, judecător la Secţia Penală a Curţii de Apel Bucureşti (CAB), a ştiut perfect să exploateze portiţele legii. Ea a cumpărat deja două locuinţe, dar primeşte în continuare mii de lei, în fiecare lună, pentru plata chiriei de la stat.

De la sfârşitul anului 2006, de când împarte dreptatea la CAB, Daniela Panioglu a primit de la buget circa 100.000 de lei pentru plata chiriei. Ea şi-a cumpărat, încă din 2004, prin credit ipotecar, o casă în cartierul Henri Coandă, care ar fi trebuit să fie predată „la cheie” în 2006. După cum se ştie, însă, situaţia locuinţelor din Henri Coandă a rămas încurcată până astăzi, locuinţele finalizate neavând trase utilităţi. 

Portofoliu de locuinţe

Drept pentru care Daniela Panioglu a continuat să locuiască în Bucureşti, iar statul a continuat să-i plătească chiria, de circa 400 euro lunar. În 2011, Daniela Panioglu şi-a cumpărat o altă locuinţă, în Bucureşti a cărei adresă nu a vrut să o dezvăluie. Judecătoarea a continuat însă să primească chiria de la stat, folosind portiţele legii. Ea susţine că apartamentul pe care l-a cumpărat, prin credit ipotecar, este „la gri”, termenul de intrare în posesie fiind 31.12.2013.

Surse din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ne-au spus că metoda lui Panioglu este una la limita legii, dar profund imorală. „Procedând astfel, un judecător ar putea să cumpere chiar şi trei-patru apartamente, sau o întreagă scară de bloc, care să fie dată în folosinţă, undeva, în viitor, dar să primescă în continuare bani pentru plata chiriei. Să ştiţi însă că doamna judecător Panioglu nu este singurul magistrat în această situaţie”, ne-au declarat sursele, sub rezerva anonimatului.

Lupul, în control la oi

Între anii 2007 – 2008, Daniela Panioglu a condus o Comisie de verificare a beneficiarilor locuinţelor de serviciu aflate în patrimoniul Ministerului Justiţiei. Controlul a relevat în final că cinci magistraţi au şi locuinţă de serviciu, dar şi o proprietate în Bucureşti. La sfârşitul raportului, Daniela Panioglu a consemnat atunci: „Cu toate că nu prezintă relevanţă cu privire la aspectele verificate, se impune menţiunea că beneficiarii locuinţelor de serviciu au o situaţie materială deosebită, care se reflectă în sume importante aflate în depozite bancare şi autoturisme de lux”.

Doi ani mai târziu, Panioglu consemna, în declaraţia de avere, venituri de 113622 lei, numai din drepturi salariale de la Curtea de Apel Bucureşti, plus banii de chirie. Econoiile în lei ale judecătoarei au crescu în medie, cu 20.000 de lei/an în perioada de criză 2008 – 2010. Anul trecut Panioglu a declarat că deţine aproape 140.000 de lei în depozitele din băncile româneşti. 

100.000 de lei pentru chiria unui singur judecător

În perioada noiembrie 2006 – februarie 2012, doamnei judecător Panioglu Daniela i-a fost decontată chiria, în valoare de aproape o sută de mii de lei, potrivit Legii nr.303/2004 privind statutul magistraţilor şi Ordinului Ministrului Justiţiei nr.1/1398/C/11.05.2009, după cum urmează:

  • Pentru lunile noiembrie şi decembrie 2006 i-a fost decontată suma de 1.834 lei
  • 2007 – 11.655 lei; 
  • 2008 – 20.826 lei; 
  • 2009 – 20.826 lei; 
  • 2010 – 19.838 lei; 
  • 2011 – 18.603 lei

Pentru lunile ianuarie şi februarie 2012 – 3.222 lei

Dacă miza pentru care se închid ochii la astfel de situații este suplimentarea veniturilor magistraților pentru a deveni cu adevărat incoruptibili, e OK. Adică ar fi OK, dacă acest act n-ar fi el însuși un act de corupție.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Evazionistul lui Vasile Blaga

Sursa: Evz

Ginerele lui Vasile Blaga, Ionuţ Rudeanu, a fost reţinut, după ce a fost audiat, joi, la Parchet. El este suspectat de evaziune fiscală. Polițiștii au efectuat în această dimineaţă 5 percheziții în București și în județul Hunedoara, la domiciliile unor persoane de la firma de pază și securitate a ginerelui lui Vasile Blaga, Ionuț Rudeanu. Persoanele sunt suspectate de evaziune fiscală, din investigație ieșind faptul că s-au sustras de la plata taxelor și impozitelor, ar fi creat un circuit infracțional și firme fantome. Prejudiciul în acest caz este de 600.000 de euro.

UPDATE. Ionuţ Rudeanu a fost reţinut, joi seară, de procurori.

UPDATE: Ionuț Rudeanu a ajuns la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și se află la audieri în fața procurorilor. Acesta nu a făcut nicio declarație în fața jurnaliștilor prezenți.

Polițiștii au efectuat în această dimineaţă 5 percheziții în București și în județul Hunedoara, la domiciliile unor persoane de la firma de pază și securitate a ginerelui lui Vasile Blaga, Ionuț Rudeanu. Persoanele sunt suspectate de evaziune fiscală, din investigație ieșind faptul că s-au sustras de la plata taxelor și impozitelor, ar fi creat un circuit infracțional și firme fantome. Prejudiciul în acest caz este de 600.000 de euro.

Evenimentul zilei a scris în anul 2013 despre afacerile de milioane de euro pe care ginerele lui Vasile Blaga le făcea din contracte încheiate cu statul român.

Ioan Andrei Rudeanu a înfiinţat împreună cu mama sa, Aurora Mariana, firma Axis Corporate Security SRL pe 24 aprilie 2009, la un an după ce s-a căsătorit cu fata lui Vasile Blaga, Agathe. Deşi meseria lui de bază e cea de medic stomatolog, ginerele lui Blaga şi-a deschis o firmă de pază şi protecţie.

În primul an de la înfiinţare, Axis a avut o cifră de afaceri de 27.394 de lei. În 2010 şi 2011, în timp ce România traversa cea mai gravă criză economică, lucru care a băgat în faliment societăţi private foarte puternice, firma ginerelui lui Blaga a reuşit să-şi mărească cifra de afaceri de 341 de ori. Astfel, Axis a terminat anul 2011 cu o cifră de afaceri de 9.346.077 de lei.

Potrivit site-urilor de licitaţii publice, majoritatea acestor bani provin din contracte cu instituţii de stat. Cea mai generoasă a fost Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), care i-a dat lui Axis două contracte, în 2010 şi 2012, în valoare de 5.141.226 de lei (1,2 milioane de euro).

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane a oferit firmei lui Rudeanu două contracte, în 2011 şi 2012, în valoare totală de 397.816 de lei (92.515 de euro), Primăria Municipiului Hunedoara a încheiat un contract cu Axis, anul trecut în august, în valoare de 833.863 de lei, iar Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara i-a dat un contract în valoare de 50.000 de euro, în februarie 2011.

Referitor la contractele pe care ginerele său le încheia pe bandă rulantă cu statul român, Vasile Blaga declara, într-un interviu acordat pentru Revista 22, că i-a spus acestuia că nu mai are ce căuta în casa lui.

Ginerii nu ţi-i alegi. I-am spus-o foarte clar mai ales după ultima ispravă, cea cu Timişoara, de acum trei săptămâni, când a luat un contract de 200.000 lei pentru pază sau nu ştiu ce: nu mai are ce căuta în casa mea. Mai mult n-am ce să fac. E căsătorit cu fiica mea, am un nepot foarte reuşit, eu nu pot să mă duc mai departe. Ştiu că e foarte greu ca lumea să mă creadă, asta i-am şi spus-o între patru ochi: “poţi să-ţi dai seama că nimeni nu crede că dacă n-ai fi ginerele meu ai lua contractele respective?“. Ar putea sta în banca lui, că are destul de lucru”, a declarat Vasile Blaga pentru Revista 22, în februarie 2014.

Pasionat de raliuri, Ionuţ Ardeleanu a obţinut acceptul autorităţilor judeţene şi centrale de a se antrena pentru Raliu pe drumul judeţean care leagă oraşele Hunedoara şi Deva de Mănăstirea Prislop, lăcaşul de cult în care a străit şi slujit părintele Arsenie Boca.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Executori judecatoresti -oamenii de casa ai lui Dan Voiculescu- suspecti de evaziune fiscala

Sursa: Hotnews

Politistii fac perchezitii, luni dimineata, in Bucuresti, Ilfov si Ialomita, la persoane si firme suspectate de evaziune fiscala cu un prejudiciu de trei milioane de euro, fiind vizate zece societati, precum si Biroul Executorilor Judecatoresti Dorina si Lucian Gont, potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax.

Politia Romana informeaza intr-un comunicat ca “la data de 20 aprilie, peste 70 de politisti, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, efectueaza 15 perchezitii domiciliare pe raza municipiului Bucuresti si a judetelor Ilfov si Ialomita pentru destructurarea unei retele infractionale specializate in savarsirea de infractiuni de evaziune fiscala”.

“Activitatile sunt efectuate intr-o cauza penala ce vizeaza activitatea infractionala a lucratorilor unui birou de executor judecatoresc si a reprezentantilor a 10 de societati comerciale, ce sunt banuiti de comiterea infractiunilor de evaziune fiscala, savarsita prin sustragerea de la plata taxelor si impozitelor catre bugetul de stat, prin evidentierea unor operatiuni comerciale fictive”, adauga comunicatul.

Opt mandate persoane banuite de comiterea de infractiuni vor fi audiate la Politie in acest dosar.

Tagged , , , , , , , , , ,

Bugetarul Noaptes CFR, 1,4 milioane de euro mai putin

Sursa: EvZ

Noaptes CFR

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv confiscarea sumei de 6,3 milioane de lei (1,4 milioane euro), reprezentând averea nejustificată a fostului director CFR Călători Alexandru Noapteș.

Instanța supremă a respins recursul declarat de Alexandru Noapteș și de membri ai familiei acestuia, Cristina Noapteș și Irina Noapteș, fiind menținută hotărârea Curții de Apel București din 15 mai 2013.

Decizia vine după ce, pe 4 august 2011, Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut instanței confiscarea sumei de 9,8 milioane lei (aproximativ 2,7 milioane euro), reprezentând diferența între averea dobândită și veniturile realizate în perioada 2005 — 2007 de către Alexandru Noapteș, potrivit Agerpres.ro.

Potrivit ANI, veniturile totale obținute de către Alexandru Noapteș și de soția sa, Manuela Noapteș, în perioada 2005 — 2007, au fost de 816.789 lei (aproximativ 232.385 euro).

Averea deținută de soții Noapteș, pentru care au fost identificate părți de natură nejustificată, este, conform datelor înscrise în evidentele fiscale, de 10.642.768 lei (3.027.986 euro).

 

Tagged , , , , , ,

Judecatorul Mustata prietenul puiscariasului Maricel Pacuraru

Sursa: EvZ

Stan Mustață

Curtea de Apel București judecă un nou termen al procesului în care fostul magistrat Stan Mustață a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție. Apărătorii judecătorului acuzat de corupţie au găsit o chichiţă pentru a mai tergiversa judecarea cauzei. Acum contestă câteva minute din înregistrările puse la dispoziţia instanţei de către procurori.

Update: Din cele aproximativ zece momente din stenograme reclamate de Mustață ca fiind greșit redactate de DNA, judecătorul a constatat că în jumătate din acestea nu se înțelege exact discuțiile. Din acest motiv, s-a stabilit un nou termen pentru data de 2 aprilie.

Update La vizionarea înregistrărilor se vede că Mustață a mințit, nu se observă nicio anomalie. Fostul magistrat susține că a greșit numele clipurilor, „nu există o altă explicație”. Avocații lui Mustață susțin că au depistat trei minute din cele trei ore de înregistrări care nu sunt conforme cu discuțiile reale. Imediat, toți inculpații cer același lucru: analizarea suporților cu înregistrări.

Procurorul DNA se opune acestor cereri și spunând că acesta este o chestiune pur tehnică și că inculpații și-au asumat deja declarațiile. În momentul în care procurorul declară că nu-i necesar să se asculte toate înregistrările, ci doar minutele contestate, fostul magistrat își face cruce de pe bancă.

Procurorul arată că o expertiză poate fi aprobată dacă Mustață face plângere de administrare de probă mincinoasă. Fostul magistrat râde ironic și își notează ceva pe o hârtie. Își face cruce din nou.

La începerea judecării cauzei, fostul magistrat a susținut că a ascultat toate înregistrările din dosar și că o mare parte dintre ele nu-i aparțin. Avocații săi cer verificarea înregistrărilor și consultarea unui expert. Apărătorul său a mai spus că nu are motive să facă plângere asupra administrării probelor audio-video, ci cere verificarea lor de către jduecător. În acest sens a depus și părerea unui expert care a analizat înregistrările.

Ce a spus la termenul anterior

Fostul judecător Stan Mustaţă, judecat în arest la domiciliu pentru fapte de corupţie, a declarat la un termen anterior că este “băutor de vin” şi că, dacă nu ar fi consumat alcool, ar fi conştientizat “pericolul” şi nu ar mai fi ajuns în boxa acuzaţilor. Mustaţă a susţinut că dosarul său a fost “fabricat artificial” pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA.

“A spus-o şi procurorul şef al DNA. Din comportamentul meu nu rezultă aşa ceva. Boraciu (intermediar al mitei, potrivit anchetatorilor – n.r.) a zis că aş tergiversa dosarul, nu eu. Nu l-am sprijinit pe Voiculescu, nu l-am favorizat. Nu am fost nici pro, nici împotriva lui”, a spus Mustaţă.

Ce face vinul pentru Mustață

Fostul judecător a explicat în faţa instanţei că se întâmpla să discute cu Ion Boraciu despre dosare într-un grup sanitar sau pe scări, după ce beau împreună vin adus de complicele magistratului. Stan Mustaţă a mai spus că Mariana Curea, grefiera care l-ar fi ajutat, nu suporta să îi vadă consumând alcool, motiv pentru care cei doi se ascundeau. “Eu sunt băutor de vin. Mai multe pahare. Alcoolul dezleagă limbile, încălzeşte inimile. (…) Când mergeam să consumăm vin, la grupul sanitar se mai înfiripau discuţii. (…) Seriozitatea dispărea la întâlnirile cu Boraciu. Intram într-o lume fantastică. (…) Cu două săptămâni înainte de Paşte, după ce am băut nişte pahare de vin, Boraciu mi-a zis să soluţionez dosarul ICA, altfel sunt arestat şi lăsat fără pensie. Ceea ce s-a şi întâmplat. Dacă nu aş fi băut, aş fi conştientizat pericolul. Am crezut că era o farsă de-ale lui Boraciu. Dacă nu ar fi fost efectul vinului, nu aş fi fost astăzi aici”, a povestit el.

Bani pentru sentințe favorabile

Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă, alături de el fiind deferită justiţiei şi grefiera Mariana Curea, de la aceeaşi instanţă. În acelaşi dosar sunt judecaţi şi Ion Boraciu, Florian Alexandru şi Ciprian Moraru. Prin intermediul primilor doi, Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora. Cel de-al treilea bărbat a fost trimis în judecată pentru că ar fi dat bani pentru a obţine o sentinţă favorabilă.

Dialogurile purtate între membrii grupului din care făcea parte judecătorul Stan Mustaţă arată obişnuinţa acestora de a percepe tarife pentru soluţii favorabile în dosare, conform DNA.

Surse judiciare susțin că la nivelul fostului Parchet Naţional Anticorupţie se ştia încă din 2005 că judecătorul Stan Mustaţă cerea între 5.000 şi 7.000 de euro de la persoane vizate în dosarele penale pe care le judeca, iar în 2008 o colegă a magistratului s-a plâns de atitudinea lui.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Vulnerabilitatile justitiei…

Sursa: Gandul
Judecătoarea Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucureşti, a vorbit în cadrul unei conferinţe organizate de Freedom House, pe tema recuperării prejudiciilor din infracţiuni prin sechestre şi confiscări, despre vulnerabilităţile sistemului judiciar românesc în acest domeniu. Magistratul a discutat despre situaţii cu care s-a confruntat în experienţa sa, când procurorii sau judecătorii nu demonstrează „apetenţă” pentru urmărirea şi recuperarea banilor produşi prin infracţiuni. Ea a vorbit de situaţia în care un procuror i-a scris în rechizitoriu că nu a pus sechestru pe niciun bun al inculpatului, pentru că acesta nu avea nimic pe numele său. „Vedeţi dumneavoastră, acesta este primul instinct în societatea noastră, să nu ai nimic pe numele tău. Un prim instinct pe care îl are orice infractor este să se detaşeze cât mai rapid de produsul infracţiunii”, spune Bogdan. Judecătoarea a vorbit şi despre lipsa de interes a organelor de anchetă în recuperarea banilor statului din conturile fostei Securităţi sau din creanţa Rompetrol în Libia, precum şi despre utilitatea unui sistem ca în SUA, unde dacă infractorii recunosc fapta şi plătesc banii, scapă de pedeapsă.

Foto: Gândul

Judecătoarea Camelia Bogdan, cea care a condus completul de judecată al Curţii de Apel Bucureşti care l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pe omul de afaceri Dan Voiculescu, a vorbit despre vulnerabilităţile sistemului de justiţie românesc, când vine vorba de recuperarea prejudiciilor din infracţiuni, în cadrul unei conferinţe Freedom House pe această temă. Unul dintre magistraţii români cei mai specializaţi în acest domeniu, cu un doctorat în curs la Bucureşti şi Strasbourg pe tema confiscării speciale, Camelia Bogdan a dat exemple despre cum organele româneşti de justiţie demonstrează „inapetenţă” pentru recuperarea acestor prejudicii.

„Am constatat nu de puţine ori în activitatea de judecată o preocupare mai redusă din partea organelor de anchetă în efectuarea de investigaţii paralele proactive, de natură să identifice fluxurile financiare ale produselor infracţiunii. Ce s-a întâmplat cu banii rezultaţi din săvârşirea unor infracţiuni? (…) Pentru judecător este foarte important să înţeleagă şi să urmărească exact rulajul conturilor, să fie familiarizat cu elemente de contabilitate, pentru a identifica în cazurile de corupţie acel comision special care apare de cele mai multe ori în contabilitate, de obicei în registrul numerar, pe care oficialul public la un moment dat ar putea să-l justifice ca plată a contractului”, a spus Camelia Bogdan, referindu-se la cazurile de corupţie apărute în ultima vreme, în care se vorbeşte despre celebrul comision-şpagă de 10% din contractele publice, disimulat în contracte comerciale.

Vulnerabilităţile justiţiei: „Inapetenţa organelor judiciare în recuperarea fondurilor sifonate” – conturile Securităţii, creanţa Libia

Camelia Bogdan a enumerat mai multe vulnerabilităţi ale sistemului judiciar românesc, în ce priveşte recuperarea prejudiciilor reieşite din infracţiuni. Una dintre ele este „inapetenţa organelor judiciare în recuperarea fondurilor sifonate, care ar fi trebuit să alimenteze bugetul de stat”.

Ne amintim cel puţin de momentul 22 decembrie 1989, când se prezumă că anumite sume de bani care ar fi rămas în conturile fostei Securităţi şi ar fi trebuit aduse la bugetul de stat, cuvenindu-se poporului român, nu s-au mai regăsit. Sau de creanţa Libia…”, a spus Camelia Bogdan.

Alte vulnerabilităţi ale sistemului judiciar în recuperarea produsului infracţiunii, pe care le-a menţionat Camelia Bogdan, sunt lipsa unui registru de cadastru centralizat, dificultăţi în obţinerea datelor bancare, lipsa accesului direct pentru magistratul care doreşte să impună un sechestru la toate bazele de date din care să obţină informaţii despre firme offshore.

„Am avut situaţii în care în dosarele noastre am observat că o societate este controlată de societatea X, care deţine 99,99% din acţiuni. Un indiciu important a fost că 0,099% era deţinut de un angajat al inculpatului. (…) Nu de puţine ori, când suntem în prezenţa unor societăţi offshore sau când sub acelaşi paravan al holdingului observăm existenţa mai multor structuri în care circulă fondurile, cu diverse explicaţii asupra cărora o persoană audiată fiind nu poate oferi explicaţii de natură să convingă magistratul că acele tranzacţii au existat în realitatea faptică, suntem în prezenţa unui indiciu de natură a contura concluzia că suntem în prezenţa infracţiunii de spălare a banilor”, a explicat Camelia Bogdan.

Procurori care nu au găsit nimic pe numele infractorilor. „Vedeţi dumneavoastră, acesta este primul instinct în societatea noastră, să nu ai nimic pe numele tău”

Judecătoarea Camelia Bogdan a explicat că a avut experienţa unor dosare penale în care procurorii nu s-au preocupat de identificarea produsului infracţiunii, astfel că ea în calitate de judecător nu avea ce să confişte, pentru a recupera prejudiciul produs statului. Această măsură a sechestrului este obligatorie în cazul infracţiunilor de corupţie, de evaziune fiscală sau de spălare de bani, a explicat magistratul.

„Există însă materii în care ca judecător aş fi pusă în situaţia, atunci când procurorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a analiza incidenţa măsurilor asigurătorii, să mă confrunt cu următoarea situaţie: menţiune în rechizitoriu că în cauză nu au fost dispuse măsuri asigurătorii, deoarece inculpatul nu are nimic pe numele lui. Vedeţi dumneavoastră, acesta este primul instinct în societatea noastră, să nu ai nimic pe numele tău. Un prim instinct pe care îl are orice infractor este să se detaşeze cât mai rapid de produsul infracţiunii”, a spus Camelia Bogdan.

De aici, din lipsa preocupării pentru investigaţii financiare care să stabilească produsul infracţiunii, derivă o altă vulnerabilitate a sistemului de justiţie: unii procurori sunt preocupaţi doar să „tranşeze vinovăţia”, nu să găsească banii şi să îi recupereze în instanţă.

În România, ca în SUA? Recunoşti că ai furat şi plăteşti banii, scapi de pedeapsă

Camelia Bogdan a considerat că legiuitorii români ar trebui să ia în calcul introducerea în procedurile penale din România a unui sistem de recunoaştere a vinovăţiei care să permită şi confiscarea produsului infracţiunii, similar cu cel american, de tip „plea bargaining”, în care inculpatul poate scăpa de pedeapsă dacă recunoaşte tot şi plăteşte statului banii pe care i-a furat sau i-a produs din infracţiuni.

„Am observat din experienţa altor state, precum sistemul american, că prin intermediul unui „plea bargaining”, în măsura în care se achită amenzi la stabilirea cărora se ţine cont atât de perseverenţa infracţională, cât şi de cifra de afaceri şi de beneficiile obţinute de către infractor, se încheie acest acord, renunţându-se la acuzaţiile în materie penală. Şi acest demers ar trebui să fie avut în vedere de legiuitorul român”, a spus Camelia Bogdan.

Judecătoarea a vorbit şi despre posibilitatea procurorilor de a confisca produsele infracţiunilor unui parlamentar, chiar dacă acesta este protejat de imunitatea parlamentară.

Şi în cazul constatării unei imunităţi, procurorul se poate adresa judecătorului de cameră preliminară, pentru confiscarea produselor infracţiunii. Avem în vedere situaţia unui parlamentar pentru care nu se poate începe urmărirea penală, din cauza protecţiei pe care i-o conferă Parlamentul, dar în măsura în care vedem că stilul de viaţă al acestuia a fost îmbunătăţit de perceperea unei mite, cu siguranţă nu este potrivită şi nu respectă principiul „crime does not pay” rămânerea acestor sume de bani la dispoziţia persoanei expuse politic”, a mai spus Camelia Bogdan.

Tagged , , , , , , , , , ,