Tag Archives: curtea suprema

Romania exporta penali in Lichstenstein

Sursa: Comisarul.ro

Dosar penal pe numele lui Andrei Hrebenciuc deschis în Lichtenstein

Andrei Hrebenciuc, fiul fostului deputat Viorel Hrebenciuc, este cercetat penal în Lichtenstein, urmând ca el să fie audiat în cadrul unei comisii rogatorii. Informația a fost dată publicității, miercuri, în cadrul procesului de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care Andrei și Viorel Hrebenciuc sunt judecați în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

Autoritățile din Lichtenstein au formulat o cerere de comisie rogatorie, pentru a primi informații de la autoritățile din România în legătură cu un dosar penal pe care l-au deschis pe numele lui Andrei Hrebenciuc.

Cererea de comisie rogatorie a fost adresată Curții Supreme, însă această instanță a decis că nu are competența în acest caz, astfel încât solicitarea a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

“Suntem surprinși de această cerere. Andrei Hrebenciuc nu știe să fie cercetat în Lichtenstein”, a declarat în sala de judecată avocatul lui Andrei Hrebenciuc.

Tot miercuri, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri a fost citit rechizitoriul întocmit de DNA, urmând ca la următorul termen, din 12 octombrie, să se înceapă judecarea pe fond a dosarului.

De asemenea, la dosar au fost depuse de către DNA mai multe CD-uri cu interceptări.

Viorel Hrebenciuc a declarat în instanță că dorește un nou termen pentru a se decide dacă va cere să fie judecat prin procedura simplificată, însă numai după ce va asculta interceptările respective.

Și Andrei Hrebenciuc a spus că se gândește dacă va cere judecarea prin procedura simplificată.

Viorel Hrebenciuc a fost trimis în judecată în ianuarie 2015 pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare a banilor.

În același dosar, fostul deputat Ioan Adam este acuzat de instigare la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență (3 infracțiuni), iar fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu este judecat pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălarea banilor.

De asemenea, au fost trimiși în judecată Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării), Iosif Kadas, Constantin Bengescu, Andrei Hrebenciuc, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătășel, Gabriela Rodica Zaharia, Anca Roxana Adam (soția deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov), Iulian Durlan (primar al comunei Căiuți, județul Bacău), Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva).

Acuzațiile se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 de hectare de teren forestier în județul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza și în defavoarea Romsilva. AGERPRES

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Specialisti in…fuga de justitie

Sursa: EvZ

Deputatul Ion Diniță (PC) FOTOGRAFII: NICU DÎRDÎIAC

Frica de severitatea sentințelor date de judecătorii supremi în dosarele de corupție, îi face pe politicienii acuzați de corupție să renunțe la fotoliul de parlamentar. Cel care a lansat această modă a ajuns după gratii.

Doi parlamentari, Dănuț Culețu (PNL) și Ion Diniță (PC), trimişi în judecată de procurorii DNA, şi-au dat demisia ieri din Camera Deputaţilor. Primul efect al demisiilor: procesele acestora se vor muta de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) la instanțe inferioare din teritoriu.

Felix: „Tribunalul nu e Justiție?”

Este exact strategia folosită de Dan Voiculescu (PC), în 2013, atunci când a demisionat din Senat. Dosarul a fost mutat la Tribunalul București. Întrebat de ce fuge de Curtea Supremă, Voiculescu a reacţionat: „Încă o dată, Tribunalul nu e Justiție? De ce, Justiție se face numai la ÎCCJ? Adică Tribunalul nu e Justiție, nu are judecători?”. Curtea Supremă a dat, în ultimii ani, mai multe sentințe grele în cazurile unor demnitari acuzați de corupție.

Exemplul lui Dan Voiculescu a fost pus în aplicare şi de alţi parlamentari: Olosz Gergely (UDMR), Iosif Secășan (PNL) sau, recent, Oana Niculescu- Mizil (PSD). Un caz aparte este cel al fostului deputat Stelian Ghiță Eftimie (PDL), acuzat de conflict de interese, după ce şi-a angajat ginerele la cabinetul parlamentar. Fostul parlamentar a preferat să încheie un acord de vinovăție cu procurorii şi a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Purtătorul de cuvânt al deputaţilor PNL, Cristina Pocora, a declarat, ieri, că Dănuţ Culeţu şi-a dat demisia, deoarece are un dosar în instanţă. „Și-a dat demisia pentru că a vrut să nu implice pe nimeni, nici imaginea Parlamentului, nici pe cea a PNL”, a spus Pocora.

Procesele de corupție

ION DINIȚĂ (53 de ani) a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pe 17 decembrie 2014, în dosarul președintelui CJ Brașov, Aristotel Căncescu (PNL). El este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și complicitate la abuz în serviciu. Curtea Supremă respinseseră toate excepțiile ridicate, a început judecarea pe fond, iar următorul termen este pe 7 aprilie.

DĂNUȚ CULEȚU (64 de ani) a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pe 22 decembrie 2014, pentru fapte făcute în calitate de prefect de Constanța. Acuzația: abuz în serviciu. Curtea Supremă a respins pe 22 februarie toate excepțiile ridicate de avocații săi. Dosarul era la Completul de cinci judecători, termen: 7 aprilie.

Ce s-a întâmplat cu ceilalți demisionari

DAN VOICULESCU

Dan Voiculescu (68 de ani) a demisionat de trei ori din Senat (2007, 2012 și 2013) pentru a tergiversa dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare. În final, două instanțe inferioare l-au găsit vinovat pentru spălare de bani: Tribunalul București- 5 ani, în faza de fond, și Curtea de Apel București- 10 ani- în apel. Dan Voiculescu este închis din 8 august 2014 la Penitenciarul Rahova.

Dan Voiculescu

OANA NICULESCU – MIZIL

Oana Niculescu- Mizil (40 de ani) a demisonat pe 18 martie 2015 din Camera Deputaților, imediat după ce iubitul său, Marian Vanghelie, a fost reținut pentru o mită de 90 de milioane de euro. Oana este cercetată de DNA pentru operațiuni de comerț, incompatibile cu funcția de parlamentar. Calitatea de deputat a trimis cazul la Curtea Supremă. Dosarul va fi mutat la Curtea de Apel București.


Oana Niculescu Mizil

OLOSZ GERGELY

Olosz Gergely (39 de ani) a demisionat pe pe 13 mai 2013 din Camera Deputaților. În momentul demisiei, dosarul în care era acuzat de DNA pentru trafic de influență era pe rolul Curții Supreme. Cazul a fost trimis la Tribunalul București. Olosz a fost condamnat, inițial, la 7 ani de închisoare, dar sentința a fost anulată. Procesul este pe rolul Curții de Apel București.

 

OLOSZ GERGELY

IOSIF SECĂ ȘAN

Iosif Secășan (61 de ani) și -a dat demisia din Senat pe 8 aprilie 2014, după ce procurorii DNA au început ancheta împotriva sa pentru complicitate la luare și dare de mită. Dosarul său a fost trimis în judecată la Tribunalul Caraș –Severin. Pe 25 martie, Secășan a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare și 90 de zile de muncă în folosul comunității.

IOSIF SECĂ ȘAN

 

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Doi Cocosi-lovesc din nou

Sursa: Evz

Horia Georgescu a ieşit din sediul ICCJ, după ce a stat în faţa judecătorilor aproape nouă ore. El a declarat că va respecta decizia judecătorului, indiferent care va fi aceasta. Georgescu a fost reţinut ieri de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu, fapte comise în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, prejudiciul în dosar ridicându-se la 75 milioane euro. Procurorii DNA consideră că este necesară arestarea preventivă a lui Horia Georgescu, dar și a celorlalți inculpați din dosare, deoarece fenomenul ANRP este unul foarte periculos pentru buna funcționare a statului.

UPDATE 20:50. Fostul şef al ANI a ieşit de la Înalta Curte, după ce s-a încheiat ședința de judecată, începută la ora 12.00, iar instanța a rămas în pronunțare. Horia Georgescu, a cărui ordonanță de reținere a expirat, a declarat că va respecta decizia judecătorului indiferent care va fi aceasta.

Referatul DNA. De ce vor procurorii anticprupţie arestarea lui Horia Georgescu

”La data de 04.03.2015, ca urmare a denunţurilor formulate de COCOŞ DORIN şi COCOŞ ALIN, prin ordonanţa nr. 10/P/2015, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 6 şi 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, constând în primirea de către DIACOMATU SERGIU a sumei de 400.000 euro pentru urgentarea soluţionării dosarelor cu nr. 21567/FFCC/2010, 21997/FFCC/2010, 22139/FFCC/2010 şi 22076/FFCC/2010”, se menționează în Referatul DNA.

Procurorii DNA consideră că este necesară arestarea preventivă a lui Horia Georgescu, dar și a celorlalți inculpați din dosare, deoarece fenomenul ANRP este unul foarte periculos pentru buna funcționare a statului. Potrivit referatului întocmit de procurorii DNA, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 70 de milioane de euro.

Privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea pericolului pentru ordinea publică, se mai arată în document.

În referatul procurorilor DNA se mai precizează că membrii comisiei, din care făcea parte şi Horia Georgescu, nici măcar nu deschideau dosarele pe care le primeau spre analiză, ci le aprobau în baza unor evaluări ale unor specialişti acreditaţi.

Horia Georgescu şi ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) din cadrul ANRP au asistat pasivi la prejudicierea bugetului statului cu 70 de milioane de euro, prin acceptarea unor rapoartelor de evaluare neconforme cu realitatea, se arată în referatul prin care procurorii DNA cer arestarea preventivă a inculpaţilor.

“Inculpaţii (…) au acţionat cu intenţie indirectă în scopul producerii rezultatului, respectiv prejudicierea bugetului statului, acceptând producerea rezultatului periculos. Sub acest aspect sunt relevante probele administrate în cauză, din care rezultă că (…) au constatat pur şi simplu pasivi şi au votat fără niciun minim demers profesional, pe baza evaluărilor realizate de inculpaţii experţi evaluatori, chiar în absenţa oricărui element explicabil, pe care în mod legitim membrii CCSD aveau obligaţia să-l solicite evaluatorilor. Dar au decis să-şi asume rapoartele de evaluare, ceea ce relevă fără dubiu că au acceptat posibilitatea producerii rezultatului (…) prejudiciabil”, se arată în referat.

În opinia procurorilor, gravitatea faptelor comise de membrii CCSD rezultă şi din faptul că suma de 70 de milioane de euro, plătită în cele trei dosare de despăgubire care fac obiectul anchetei, este mai mare decât totalul despăgubirilor plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 de lei.

“La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere şi valoarea deosebit de ridicată a sumelor care formează obiectul infracţiunilor de corupţie, precum şi contextul social şi economic, caracterizat prin insuficienţa resurselor publice”, se mai arată în referat.

Procurorii DNA consideră, totodată, că arestarea preventivă a inculpaţilor se impune şi din cauză că aceştia şi-au exercitat în mod abuziv atribuţiile de serviciu şi nu au avut grijă de banul public.

“Generalizarea la nivelul autorităţilor publice a unui comportament prin care se stabileşte o legătură directă, aproape automată, între plăţile efectuate din fondurile publice şi exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu de către cei desemnaţi cu grija banului public la nivelul ANRP reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a statului. Extrapolarea acestui model duce la concluzia că majoritatea dosarelor de despăgubire soluţionate (…) sunt bazate pe abuzul membrilor comisiei şi conivenţa experţilor, aşa încât, în mod constant, fondurile destinate persoanelor îndreptăţite sunt diminuate, iar aceste fapte limitează potenţialul de dezvoltare al societăţii, deoarece statul este condamnat la CEDO sau de către instanţele naţionale pentru aceste abuzuri”, se mai menţionează în referatul DNA.

Horia Georgescu a demisionat din funcția de președinte a Agenției Naționale de Integritate. Televiziunile de ştiri au informat în această dimineaţă că Horia Georgescu şi-a scris demisia ieri seară, în jurul orei 22.00. Avocatul Cristian Ene a confirmat pentru B1 TV că Horia Georgescu şi-a dat luni seară demisia urmând ca aceasta să fie înregistrată marţi la cabinetul preşedintelui Senatului, pentru a deveni oficială.

Procesul fostului șef al ANI era programat să înceapă la ora 11:30, însă Horia Georgescu a fost adus la Curtea Supremă cu câteva minute întârziere, în jurul orei 12.00.

Referitor la imaginile în care fostul şef ANI apare cu cătuşele la spate, avocatul Cristian Ene a negat faptul că Horia Georgescu s-ar fi opus reținerii. ”Faptul că avea cătușele puse la spate vi-l pot explica numai polițiștii” a mai spus avocatul.


Şeful ANI, Horia Georgescu, a fost reţinut ieri de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu, fapte comise în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, prejudiciul în dosar ridicându-se la 75 milioane euro.

El va fi prezentat astăzi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Cristi Ene, avocatul şefului Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a precizat luni că Horia Georgescu se declară nevinovat şi că va proba faptul că măsura reţinerii sale este total disproporţionată.

Potrivit ordonanţei de reţinere, emisă pe numele lui Georgescu, în ianuarie 2015, Guvernul României – Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor.

În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făcea parte şi şeful ANI, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare.

Această comisie nu ar fi respectat Standardelor Internaţionale de Evaluare, a dispoziţiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente, în care imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fuseseră supraevaluate.

Procurorii precizează că caloarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

Tagged , , , , , , , , , , , , ,