Tag Archives: mita

Cand sari ca boul in Vuitton

Sursa: Evz

Ceasurile de fițe, stilourile de marcă, imobilele și mașinile de lux ale unui director din Primăria Capitalei au atras atenția DNA. Fostul director al Direcției Generale Infrastructură și Servicii Publice din cadrul Primăriei București, Mădălin Dumitru, a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru mai multe fapte de corupție. Mai multe discuții cu soția sa au ajuns probe cheie în anchetă. Soția acestuia, Cristina, îi reproșa că achizițiile de firmă au atras atenția asupra sa.

„Dacă ai sărit ca boul din Loius Vouiton, primele discuții pe care le-ai avut tu la Primărie și pe care le-ai uitat în ultima vreme, la ce se refereau? Să nu veniți cu mărci. Da? Să nu vă afișați, da? Ce ți-am zis eu? Că te duci să te dai în spectacol și să te întrebe lumea: «De ce?», cum l-au întrebat pe nu știu cine de ceasul pe care îl poartă în emisiune,” suna reproșul soției. „Și la cât de deșteaptă erai, puteai să-mi spui: «Bine mă, bine că ți-ai făcut fetișul ăsta, dar părerea mea e să nu te duci cu ea la muncă»”, îi replica directorul. Acasă la Dumitru, procurorii DNA au descoperit o comoară: 8 ceasuri și stilouri mărcile Longines, Ulisse Nardin și Mont Blanc.

„Am iubit Touareg-ul!”

Pasionat de autoturisme, el a primit de la mai multe societăți, mașini în folosință gratuită sau la prețuri mici. „Am zis eu ceva de Polo vreodată? Nu. Am zis eu ceva de Passat vreodată? Nu. Am iubit Touareg-ul? Da. Am… Nu mi-a plăcut Mitsubishi. Ți-am spus că nu-mi place ca mașină. După aceea, după ce l-ai luat, am zis, ce am zis? … Să trecem peste Mitsubishi. Ce a urmat? Am zis ceva când ai luat ML-ul? Nu. Am zis ceva când ai luat E-ul? Nu. Nu poți să-mi reproșezi că încercam să te aduc cu picioarele pe pământ”, se văita Cristina.

Imperiul imobiliar

Femeia era nemulțumită că soțul său devenise extravagant prin luxul afișat, în timp ce Dumitru se plângea că făcuse un adevărat imperiu imobiliar singur. „Ce-ai făcut tu cu toate casele pe care le-am luat? Nimic. De ce?… Care închiriere, că și tot ce s-a închiriat, le-am închiriat eu. Eu le-am luat, eu le-am făcut, eu le-am închiriat”, spunea Mădălin. Cristina îi reproșa că tot ce a făcut a fost pentru bani: „Acum stai și le numeri pe toate de nu îți ajung degetele de la o mână. Și? Și îmi spui că era fabulos între noi. Era …..!”.

„Păi nu, aș putea continua, că pe fondul la chestia asta, am sărit ca boul din magazinul Loius Vouiton, că nu-mi iau nu știu, rahat de nu știu ce. Am sărit ca boul din nu știu ce hotel din Ungaria, să sar în nu știu care alt hotel”, spunea Mădălin.

Mită de la Tehnologica Radion

Dumitru a fost acuzat că a primit, în ultimii 5 ani, mai multe foloase necuvenite – lucrări de renovare/amenajare la imobile, bunuri electrocasnice- de la reprezentanții Tehnologica Radion, firmă care avea mai multe contracte cu Primăria Capitalei.

Dumitru: A început să mi se facă dor de tine! Costel, vroiam să te întreb un lucru: Pentru punerea în funcțiune a șantierului din Pipera, când putem să facem o punere în funcțiune, o trecere în revistă? Să stabilești pe cineva care să meargă și să parcurgă pasul ăsta pe acolo… Să vedem. Mai punem brivițul, un colțișor, o bordură, o pavea.

Costel Iacob, angajat Tehnologica Radion: Da, da, da. Dumitru: O să vă dea cineva cheia de acolo…

Angajat Tehnologica: Trebuie să-i cumpăr vas WC suspendat cu draci, cu laci, aplică la oglindă, baterie de lavoar, port prosop, port hârtie. I-am făcut necesarul lui Vasile, am fost dimineață cu el la Vasile…

Șpaga i-a fost furată

Dumitru a fost acuzat că a primit de la reprezentanții firmei Elektra Invest să folosească gratuit două autoturisme special achiziționate pentru director, un BMW X6 și un Mercedes ML. În schimb, firma a primit în subcontractare lucrări la Carrefour Chitila și la Centrul Istoric. Leasing-ul la ambele mașini era plătit de Elektra. În 2009, Electra i-a vândut lui Dumitru autoturismul Mercedes ML cu suma infimă de 20.000 de lei. În 2011, cealaltă mașină, BMW-ul (foto), a fost furată, când era în posesia lui Dumitru, iar Elektra a continuat să plătească ratele la leasing.

Finisaje de 50.000 de euro

Dumitru a fost acuzat că a primit mită de la reprezentanții firmei Real Deco mai multe lucrări de finisaje/ reabilitare a unor imobile, în valoare de 50.000 de euro. În schimb, societatea a primit mai multe contracte de reabilitare a unor școli.

Angajat Real Deco, SMS către Dumitru: „Salutare Dl Mădălin, am pus bucata mică de la balustrada de la parter și balustrada de la balcon. Aș mai avea nevoie de o parte din bani să mai fac din plăți pentru că nu voi mai putea face comenzi. Dacă mă puteți ajuta vă rămân recunoscător. Vă rog, dacă veniți astă seara la casă să mă sunați și pe mine, indiferent de oră, să mai discutăm în legătură cu balustrada de la etaj. Mulțumesc”.

„Și eu trebuie să mă mișc repede”

Dumitru a fost acuzat că a primit de la reprezentanții Astaldi, în folosință gratuită, mașina Lancia Delta 1600, pentru a asigura societății derularea în bune condiții a contractului „Pasajul denivelat suprateran Basarab”. Reprezentantul Astaldi, Canino Pier Luca, a povestit la DNA că, în cadrul unei întrevederi de la sfârșitul lunii noiembrie 2010, Dumitru i-a pretins remiterea unui autoturism. Mai precis, acesta i-a spus: „Dacă vrei ca proiectul să se miște repede, atunci și eu trebuie să mă mișc repede”.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Predoiu-campanie electorala sustinuta din mita, dator la deputatul Musetel ( proprietarul Plafar)… Intrebati-l pe Bigiu

Sursa: EvZ

Brookerul Cristian Sima a scris pe Facebook că George Scutaru (foto stânga) i-a fi nanțat campania lui Predoiu din 2008

Mita de 170.000 de euro, investită de baronul de Buzău, Cristinel Bîgiu și de fostul consilier prezidențial, George Scutaru, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, a fost cu folos. Cu publicitate cumpărată din mită, organizația liberală din Buzău a ajuns în 2008 pe podiumul partidului. Ea a fost întrecută doar de colegii din Giurgiu, Călărași și Botoșani.

PNL Buzău a reușit să obțină trei mandate de parlamentar: unul de senator și două de deputat. Cel mai bun scor electoral din ultimii 19 ani, declara, în 2008, Bîgiu. „Suma de 170.000 euro, primită în numerar de Scutaru George-Adrian de la Bîgiu Cristinel, a fost disimulată prin încheierea de contracte de publicitate, fiind folosită în campania electorală din anul 2008”, scriu procurorii.

Armele de luptă

Materiale promoționale, bannere, reclamă în mass-media sau evenimente artistice au făcut parte din armele de luptă ale liberalilor. Unul din principalii sponsori oficiali din 2008 ai PNL este Alexandra SRL Buzău, care a donat la PNL suma de 70.000 de lei. Firma este controlată de Florin Colgiu, finul lui Bîgiu, cercetat pentru complicitate la luarea unei mite de către nașul său.

Scutaru a făcut, în 2008, două donații în bani la PNL, în total 48.800 de lei, circa 85% din totalul câştigurilor sale.

Cine au fost candidații PNL Buzău din 2008

CAMERA DEPUTAȚILOR

● Adrian-George Scutaru (Colegiul 1) a fost ales. Este vorba de postul de deputat de Nehoiu, localitate în care Bîgiu anunța că vrea să instituie un fief liberal.

● Robert-Viorel Cioveanu (Colegiul 2) a fost învins de Adrian Mocanu (PSD). Doctorul veterinar nu a reușit să-l învingă pe fiul baronul PSD de Buzău, Vasile Mocanu.

● Titi Holban (Colegiul 3) a fost ales. Actualul parlamentar UNPR a câștigat un colegiu format în jurul orașului Râmnicu Sărat. A fost una dintre surprizele alegerilor legislative din Buzău. Holban a fost trimis în judecată, în decembrie 2014, pentru trafic de influență.

● Carmen-Mariana Tudor (Colegiul 4) a fost învinsă de Valeriu Alecu (PDL). Candidata liberală era și este și la acest moment consilier județean. A fost sprijinită de Bîgiu, în 2012, pentru un al doilea mandat de consilier județean.

● Cătălin-Marian Predoiu (Colegiul 5) a fost învins de Marian Ghiveciu (PSD). Fostul ministru al Justiției a candidat într-un colegiu din jurul orășelului Pogoanele. Contracandidatul, Marian Ghiveciu, a fost trimis în judecată de DNA pentru la infracțiunea de abuz în serviciu privind retrocedări imobiliare.

● Constantin Ionescu (Colegiul 6) a fost învins de Carmen – Ileana Moldovan (PSD). Fostul viceprimar al Buzăului, Constantin Ionescu, nu a avut nicio șansă în fața Ileanei Moldovan, fosta reporteriță a Antenei 1. Dacă nu s-a putut parlamentar, Ionescu s-a mulțumit cu funcții în administrația locală, acum fiind consilier local în orașul Buzău.

● Aurelian Podeanu (Colegiul 7) a fost învins de Cezar-Florin Preda (PDL). Medicul Aurelian Podeanu, consilier județean între 2008-2012, a pierdut lupta cu liderul PDL de Buzău de la aceea vreme, Cezar Preda.

SENAT

● Lucian –Alexandru Sălcuțan (Colegiul 1) a fost învins de Viorel Constantinescu (PDL). Sălcuțean este unul dintre avocații cunoscuți din Buzău, el a fost învins de Viorel Constantinescu, președintele CJ din 2000-2004.

● Marian-Cristinel Bîgiu (Colegiul 2) a fost ales. În fieful din Nehoiu, Cristinel Bîgiu nu a avut nicio problemă în a câștiga colegiul.

● Nicolae Mărăcine (Colegiul3) a fost învins de Vasile Ion (PSD). Lupta cea mai încleștată a fost dată de directorul ANIF București de la aceea vreme, Nicolae Mărăcine, și Vasile Ion, șeful de atunci al PSD – Buzău.

Declarația lui Cristinel Bîgiu

George Scutaru este anchetat de DNA sub control judiciar, pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani. Totul începe luna trecută, după ce Cristinel Bîgiu, președintele CJ Buzău, a recunoscut că a primit mită și că banii i-a folosit în campania electorală. Șpăguitorul este primarul din Jilava, Adrian Mladin, care a dat două mite pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra a 15 hectare de teren în orașul Buzău. Prima, de 1,1 milioane de euro a fost împărțită: 500.000 de euro ministrului de Interne Cristian David și 600.000 de euro fostului șef de cabinet al ministrului, Roger – Valeriu Nițescu. Cea de-a doua, 1 milion de euro, a ajuns la Bîgiu. „În mod concret, circa 250.000 de euro au ajuns în campania electorală, iar restul i-am dat unor persoane pe care deocamdată nu doresc să le nominalizez”, declara Bîgiu.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

EXCLUSIV. Înţelegerea SECRETĂ a fostului ministru Cristian David cu afaceriști cercetați în DOSARUL „Microsoft”. Banca Mondială a dat 7,5 milioane de euro pentru un SISTEM DE SALVARE care nu funcţionează

Sursa: Evz.ro

Fostul ministru de Interne, Cristian David FOTO: RĂZVAN PETRESCU

Printr-un ordin al fostului ministru de Interne, arestat, acum, pentru șpagă, au fost secretizate, în 2008, detaliile legate de implementarea sistemului informațional pentru situații de urgență.

Printre beneficiarii banilor se numără Călin Tatomir, fost director Microsoft, Dan Roman și Bogdan Cocora, reprezentanții S&T Romania. Cei trei sunt cercetați de DNA pentru trafic de influență și dare de mită.

Pe lista lungă a celor care sunt cercetați în dosarul „Microsoft” se numără și re prezentanții firmei S&T Romania, Dan Roman și Bogdan Cocora. Societatea este una și aceeași care trebuia să implementeze, încă din anul 2008, Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU). Pentru acest sistem național pentru intervenții în caz de calamități sau accidente aviatice, care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan, în tragedia din Munții Apuseni, Banca Mondială a alocat 7,5 milioane de euro Guvernului României, iar principalul beneficiar este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

„Strict confidențiale”

Interesant este că, după tragedia din 20 ianuarie 2014, oficiali IGSU declarau, pentru HotNews, că valoarea proiectului este de 6,5 milioane de euro, cu un milion mai puțin decât anunțase S&T Romania, în anul 2008, însă datele legate de contract sunt „strict confidențiale”.

 

 

Implementarea SMISU este parte a acordului de împrumut semnat, în anul 2004, de Guvernul României și Banca Mondială, privind o finanțare de 150 de milioane de dolari, în Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență. „Afacerea SMISU” a fost pusă în aplicare printr-un ordin semnat de fostul ministru de Interne, Cristian David.

Desemnat să acorde asistență tehnică proiectului a fost consorțiul format din firmele asociate: AAM Management Information Consulting Ltd., Intech AS și Societatea Comercială „Cabinetul Călin Tatomir” – SRL. Călin Tatomir a devenit, în același an, directorul Microsoft România. Anul trecut, în referatul DNA, un martor preciza că, „în 2008, Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piață că a acceptat această funcție doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică (pion principal în dosarul Microsoft – n.r.) de reînnoirea contractului de licențiere cu Guvernul României. De altfel, Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract.”

Sistemul care salvează vieți, în mâna unor corupți

Contractul privind construirea Sistemului a fost atribuit, în 2008, către S&T Romania și APD Communica tions Ltd. (Marea Britanie). Pentru implementarea proiectului a fost emis Ordinul nr. 612 din 11 septembrie 2008, semnat de fostul ministru al Afacerilor Interne, Cristian David.



● Din Comitetul de coordonare a implementării SMISU, denumit CCI, au fost desemnați să facă parte Victor Paul Dobre – președinte, fost secretar de stat MIRA (fosta denumire a MAI), alături de membrii: Ionel Sorinel Vasilca, adjunct tehnic al directorului STS; Valentin Oniciu, director adjunct MIRA; Vladimir Secară, inspector general IGSU, utilizator; Aurel Bilanici, director Unitatea de Management al Proiectului (UMP-MIRA).

● Conform articolului 7 din ordinul semnat de Cristian David reiese că „documentele au caracter de confidențialitate” și „accesul la aceste documente este permis numai personalului nominalizat în prezentul ordin”. Printre aceste persoane se numără Cristian David – arestat pentru luare de mită, Victor Paul Dobre – cercetat în dosarul fraudării referendumului privind suspendarea fostului președinte, Traian Băsescu, sau generalul Vladimir Secară – trimis în judecată pentru angajări ilegale la IGSU.


FOTO: Tragedia din Munții Apuseni, din ianuarie 2014, în care și-au pierdut viața studenta Aura Ion și pilotul Adrian Iovan, ar fi fost evitată dacă se implementa sistemul SMISU



Am căutat să vedem care sunt explicațiile date de IGSU, principalul beneficiar al SMISU, pentru perioada lungă scursă de la alocarea fondurilor de la Banca Mondială. Am găsit un raport al ISU Teleorman care făcea referire, în octombrie 2014, la acest sistem, pe site-ul prefecturii.

Explicațiile țin, mai mult, de o birocrație tipic românească: pregătire de personal, amenajarea unor spații, organizarea în raport cu consiliile județene etc. Abia în aprilie 2012, sistemul a fost testat, iar acum proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial.

România riscă să piardă banii

Oficiali din MAI ne-au precizat că țara noastră poate fi nevoită să înapoieze banii alocați acestui proiect din cauza neîndeplinirii clauzelor contractuale. Printre piedicile invocate în implementarea sistemului se numără lipsa actelor normative de care IGSU avea nevoie pentru a funcționa la parametrii optimi, implicit evitarea birocrației. Spre exemplu, lipsa unei legi unitare a pompierilor. IGSU s-a înființat în anul 2004, prin fuziunea Corpului Pompierilor Militari și a Inspectoratului Protecției Civile. După 11 ani, instituția funcționează prin ordonanțe de Guvern, în baza legilor celor două instituții care au fuzionat, Legea 307/2006 a pompierilor și Legea 481 a protecției civile.

În perioada scursă de la semnarea acordului cu Banca Mondială, în 2004, timp de șapte ani la șefia IGSU s-a aflat generalul Vladimir Secară. În anul 2011, el a părăsit instituția, după ce a fost acuzat, și apoi trimis în judecată de Parchetul General pentru fraudă la angajări. Din anul 2007, SMURD-ul, înființat prin fundația doctorului Raed Arafat – pe atunci subsecretar de stat în Ministerul Sănătății -, a luat o amploare nebănuită: s-a extins la nivel național, la inspectoratele pentru situații de urgență.

În anul 2011, atunci când a demisionat de la șefia IGSU, generalul Vladimir Secară a fost numit vicepreședintele Fundației SMURD.

MEGAINVESTIGAȚIE ANTICORUPȚIE

Dosarul „Microsoft” este unul din cele mai mediatizate cazuri de la DNA. Totul a început pe 26 septembrie 2014, atunci când procurorii DNA au cerut începerea urmării penale în cazul a nouă foști miniștri: Dan Nica, Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Gabriel Sandu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu, Mihai Tănăsescu, Alexandru Athanasiu și Adriana Țicău.

Primele rețineri din acest dosar au fost pe 28 octombrie 2014: afaceriștii Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, Gheorghe Ștefan (singurul arestat) și Sandu Gabriel. Pe 10 februarie au reținut-o în acest caz pe Elena Udrea – a fost arestată câteva zile, în prezent are mandat în dosarul „Gala Bute”.

Curtea de Conturi: „Implementarea a început în 2008

Iată principalele momente ale implementării SMISU și conexiunile cu oamenii implicați în dosarul Microsoft:


FOTO: Sistemul care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan în tragedia din Munții Apuseni nu funcționează nici astăzi, deși trebuia realizat în 12 luni



● Pe data de 8 august 2008, S&T Romania anunța lansarea oficială în România a proiectului SMISU, de aproximativ 7,5 milioane de euro ce urma să fie implementat, în termen de 12 luni, de către un consorțiu format din companiile S&T Romania și APD Communications Ltd. (Marea Britanie). Dacă funcționa, sistemul ar fi reprezentat un avantaj decisiv în operațiunea de salvare a victimelor din Apuseni. După tragedie, Raed Arafat a fost numit secretar de stat în cadrul MAI pentru a gestiona situațiile de urgență. La mai bine de un an de la tragedie, SMISU este încă nefuncțional.

● Pe data de 30 septembrie 2014, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a transmis Camerei Deputaților și Senatului referatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prin care se solicită declanșarea procedurilor de efectuare a urmăririi penale în cazul foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu și Valerian Vreme, în celebrul caz „Microsoft”.

● Pe 1 octombrie 2014, „Evenimentul zilei” dezvăluia date din referatul DNA, în dosarul „Microsoft”. Printre persoanele implicate în traficul de influență și darea de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct sunt Dan Roman și Bogdan Cocora – S&T Romania – și Călin Tatomir, fost director general Microsoft România. DNA preciza că toate firmele menționate sunt implicate oficial în contractul cu Ministerul Educației, „făcând fiecare la rândul său trafic de influență și dare de mită pentru a-și maximiza cota din contract și a-și proteja rămânerea lor în acest contract.”

● În ianuarie 2015, „Evenimentul zilei” prezenta raportul Curții de Conturi care arăta: „Sistemul SMISU nu este operațional, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, deși finanțarea acestuia a fost asigurată, iar implementarea a început încă din anul 2008”.


Sistemul a fost testat abia în aprilie 2012. Acum, proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial


Cum poate localiza SMISU locul unei prăbușiri

Sistemul este conceput să permită o mai bună coordonare și comunicare între toate componentele ISU din țară, într-un caz de urgență, și este prevăzut să ajute autoritățile ca să acționeze eficent în caz de inundații, ninsori puternice, cutremur sau accidente aviatice.


FOTO: Aura Ion



Așa cum reiese din documentele intrate în posesia „Evenimentul zilei”, prin acest sistem se poate localiza pe hartă locul unei tragedii și trimise la fața locului toate forțele operaționale aflate în zonă. Numai că, deși trebuia să fie gata într-un an, el nu funcționează nici astăzi. Mulți specialiști în situații de urgență susțin că, dacă SMISU era operațional, avionul care s-a prăbușit, pe 20 ianuarie 2014, în munții Apuseni – și în care au pierit studenta la medicină Aura Ion și pilotul Adrian Iovan – ar fi fost găsit mult mai repede.


FOTO:Adrian Iovan

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Dedesubturile redeschiderii procesului „Privatizării ICA”. Lui Voiculescu și Pantiș, judecătorii le-au acceptat contestația condamnării, lui „Menci”, nu!

 Sursa: EVZ
Dan Voiculescu este închis în Penitenciarul Rahova

Mogulul Dan Voiculescu află astăzi dacă va fi eliberat sau dacă va executa cei 10 ani de închisoare primiți în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetare Alimentară.

Deși condamnarea primită de mogul este definitivă, Voiculescu este la un pas de rejudecarea acestui dosar după ce a apelat la o cale extraordinară de atac: „Contestație în anulare”. Asta deși nu au apărut probe noi la dosar, iar cazul se judecă la aceeași instanță.

Cum s-a ajuns în această situație ne explică avocatul Cristian Ene. „Pentru a fi admisă în principiu, o contestație în anulare trebuie să îndeplinească una din șase condiții: dacă cel condamnat nu a fost citat în ultima fază a judecății, dacă nu a avut avocat, dacă judecătorii se aflau în stare de incompatibilitate etc. În cazul Voiculescu, judecătorii au considerat, probabil, că magistrații care au judecat cazul ICA au fost incompatibili, așa că au admis, în principiu, contestația”, consideră Ene. Din experiența sa, procentul de admitere a acestei căi extraordinare de atac, care presupune eliberarea condamnatului și rejudecarea cazului, este de sub 2%. „Asta pentru că, sunt foarte rare cazurile când se încalcă drepturile fundamentale ale inculpaților. În 15 ani de profesie am avut numai trei situații de admitere a contestației în anulare. Au fost atunci niște greșeli clare. Șansele de reușită sunt identice cu ale unui câștig la loterie”, a completat Ene. Apărătorul consideră că cei cărora li s-a respins deja cererile au invocat, probabil, alte situații și „nu au convins instanța să le analizeze pe fond contestațiile”.

Lupașcu vrea rejudecare

În cazul lui Dan Voiculescu totul a pornit de la judecătorii Dan Lupașcu și Viorica Costiniu, cei care au admis „în principiu”, pe 15 octombrie 2014, judecarea contestației pe fond. Pe 13 decembrie, completul format din Dan Lupașcu și Isabelle Tocan, cea care a înlocuit-o pe Costiniu, nu a căzut de acord pe acest dosar. Lupașcu vrea rejudecarea cazului, Tocan vrea menținerea condamnării lui Voiculescu. Astăzi, o a treia judecătoare, Corina Dăescu, va înclina balanța.

Chiar în cazul condamnaților din dosarul ICA, hotărârile judecătorilor pe admiterea „în principiu” a acestor contestații au fost contradictorii. O parte dintre cei condamnați trag speranța că procesul lor se va rejudeca și că vor fi eliberați, alții au pus punct judecății, cererile lor fiind respinse definitiv.

În prima categorie se află Voiculescu și Sorin Pantiș. Contestațiile lor în anulare au fost acceptate, pe 15 octombrie, de judecătorii Lupașcu și Costiniu. Pantiș are o condamnare de 7 ani. În cazul ambilor, decizia va fi luată de același complet de divergență: Lupașcu, Tocan și Dăescu. Un alt „norocos” este Corneliu Popa, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). Pe 8 decembrie anul trecut, judecătorii Bogdan- Florin Voinescu și Daniel Donțete au admis „în principiu” contestația. Popa a fost condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul privatizării ICA. Următorul termen a fost stabilit pentru 13 ianuarie 2015.

Flavius-Adrian Pop a fost condamnat la 5 ani de detenție cu executare. A contestat decizia definitivă și cererea i-a fost admisă „în principiu”, pe 4 noiembrie 2014, de judecătorii Bogdan -Florin Voinescu și Victor Voinea. Următorul termen a fost stabilit pentru 13 ianuarie.

Craiu: „Ești un nenorocit patetic”

Mihai Craiu, fost director general al trustului Intact, a răspuns dur la criticile din închisoare ale lui Voiculescu. „Nu mi-am ascuns niciodată lupta împotriva ta și am spus tot timpul adevarul: ești doar un nenorocit patetic din cauza cărora stau în pușcărie mulți oameni, deși doar tu – autorul de mână lungă- ar trebui să zaci acolo”, arată fostul partener de afaceri al lui Voiculescu.

El continuă: „Cum să-i spui tu Cameluței că i-ai donat acțiunile grupului numai pentru a nu plăti impozitele legale aferente unui contract de vânzare de acțiuni? Donația având caracter revocabil, puteai oricând să-i iei Cameliei înapoi cadoul tău dacă televiziunile tale și Cameluța ar fi făcut figuri, iar natura a reglat lucrurile și donația ți-a fost revocată de statul român pe principiul confiscării extinse. Ești doar un nemernic mitoman, ticălos de profesie …ești generația ta pierdută și pe care nimeni nu vrea să o regăsească”, îi răspunde Mihai Craiu. Replica vine în contextul în care, cu o zi înainte, Voiculescu își acuza fostul partener de afaceri că este acolitul dușmanilor săi politici și că, împreună cu Sorin Oancea și Dan Andronic, va fi judecat „de Dumnezeu și de justiție”.

Contradicțiile magistraților în contestațiile în anulare

Vlad Săvulescu, fost director al Direcției Privatizare a ADS, a fost condamnat la 6 ani de închisoare. Și în cazul său a fost admisă „de principiu” contestația în anulare. Pe 10 decembrie 2014, doi dintre judecătorii Viorica Costiniu, Daniel Donțete și Luchian Constantinescu au votat pentru admiterea „în principiu” a contestației. Următorul termen este stabilit pentru 21 ianuarie 2015.

Gheorghe Sin, fost membru în adunarea generală a acționarilor a ICA București și condamnat la o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu suspendare a atacat decizia definitivă și, pe 28 noiembrie 2014, Curtea de Apel București i-a respins, definitiv, contestația în anulare.

La fel a pățit Gheorghe Mencinicopschi, nutriționistul preferat al lui Dan Voiculescu și fost director general al ICA. El a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare. Pe 1 octombrie anul trecut, contestația în anulare depusă de el nu a fost admisă nici măcar „în principiu”, fiind respinsă definitiv.

Avocații GRIVCO, compania înființată de Dan Voiculescu, au făcut contestație în anulare față de decizia Curții de Apel care a condamnat firma la plata unui prejudiciu de 60 milioane de euro. Pe 15 octombrie, cererea a fost respinsă ca inadmisibilă. În aceeași zi, unei alte firme implicată în spălarea de bani de la privatizarea ICA, Companiei de Cercetări Aplicative și Investiții, i s-a respins contestația în anulare ca inadmisibilă.

Alte cazuri celebre

În alte cazuri celebre, dosarele Rompetrol sau Rafo, aceeași Curte de Apel a luat în discuție mai multe contestații în anulare. Cererile depuse de Toader Găurean, Sorin Pantiș și Victor Eros au fost respinse ca inadmisibile.

Cazuri celebre de complete de divergență

Magistrații care fac parte din completele de judecată nu cad de acord de fiecare dată când vine vorba de luat o decizie. În aceste situații, intervine un al treilea judecător care inclină decisiv balanța. „Evenimentul zilei” a identificat două cazuri mediatizate în care a fost necesară intervenția altui judecător pentru a se lua o decizie.

În martie 2014, la Curtea de Apel Pitești s-a luat decizia de eliberare din arest a polițistului Cristian Cioacă (foto), cu „scorul” de 2 la 1. Judecatorii Gheorghe Diaconu, Anda Mihaela Pluteanu și Elena Minodora Rusu au făcut parte din completul de divergență care a judecat cererea de revocare a arestării preventive a polițistului Cristian Cioacă. Diaconu, împreună cu Pluteanu, au considerat că Cioacă trebuie, după un an și trei luni să iasă din arest preventiv. Nu aceeași părere a avut-o judecătoarea Elena Mi nodora Rusu Ulterior, Cioacă a fost condamnat la 22 de ani închisoare pentru uciderea avocatei Elodia Ghinescu.

În mai 2013, judecătoarea Camelia Bogdan s-a aflat în complet de di vergență pe când judeca dosarul lui Gheorghe Copos (foto), Loteria 1. Ea a propus ca procesul să continue cu avocați din oficiu. În final ea a fost îndepărtată din dosar. Colegul său, Gheorghe-Tudorel Zgondea, nu a fost de acord și s-a ajuns la complet de divergență, iar Camelia Bogdan a fost îndepărtată din dosar.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,