Mihai Craiu

Sursa: Luju.ro

Curtea de Apel Bucuresti a facut publica sentinta prin care, in 24 aprilie 2015,judecatoarea Codruta Strimb, de la Sectia a II-a penala, l-a condamnat pe colegul ei de la aceeasi instanta, judecatorul Stan Mustata (foto), la 10 ani si 8 luni de inchisoare cu executare. Prin sentinta 76/F din dosarul 3469/2/2014, Stan Mustata a primit 5 ani pentru constituire a unui grup infractional organizat, 2 ani pentru folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii care nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, 7 ani pentru luare de mita in forma continuata si 4 ani pentru trafic de influenta.

La pedeapsa cea mai grea – 7 ani inchisoare pentru luare de mita in forma continuata -, instanta a adaugat sporul obligatoriu prevazut de noul Cod de procedura penala. Totusi, asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit, sporul de 3 ani si 8 luni inchisoare (o treime din restul pedepselor stabilite) ar fi fost mult mai mare daca judecatoarea Codruta Strimb nu ar fi considerat ca se impune schimbarea incadrarii juridice din 6 infractiuni de luare de mita in o infractiune de luare de mita in forma continuata, fapt care a determinat automat o pedeapsa rezultanta sensibil mai mica decat aceea pe care Mustata ar fi primit-o daca la aplicarea sporului se luau in calcul alte 5 infractiuni distincte.

In sentinta din 24 aprilie 2015, judecatoarea Codruta Strimb a catalogat „rezolutia infractionala” a lui Stan Mustata ca fiind „unica”, faptele ce ar fi fost comise de judecator fiind savarsite intr-un timp relativ scurt, prin procedee, conditii si imprejurari asemanatoare. Codruta Strimb a retinut ca activitatea infractionala a judecatorului Mustata si a celorlalti inculpati s-a desfasurat intr-un mod organizat, fiecare avand un rol bine stabilit. Instanta a subliniat si faptul ca Stan Mustata nu s-a oprit din activitatea infractionala retinuta in sarcina sa, desi cunostea faptul ca era urmarit si supravegheat, el luandu-si masuri de precautie, precum purtatul discutiilor in toaleta, in timp ce apa era lasata sa curga la robinet.

Pe de alta parte, Codruta Strimb arata ca Stan Mustata dorea sa-si suplimenteze veniturile, pe motiv ca sotia, fiul si amanta sa aveau pretentii mari ce trebuiau sa fie satisfacute. De altfel, instanta retine ca Stan Mustata s-ar fi plans inculpatului Ion Boraciu, dezvaluindu-i acestuia ca era coplesit de obligatiile financiare pe care le avea fata de sotie, fiu si amanta sa, grefiera Mariana Curea, la randul ei condamnata in acest dosar la 4 ani si 4 luni de inchisoare cu executare.

Prezentam fragmente din sentinta prin care Stan Mustata a fost condamnat de judecatoarea Codruta Strimb de la CAB:

„Instanta apreciaza ca este dovedita rezolutia infractionala unica in cazul actelor materiale savarsite de inculpatul Mustata Stan”

„Fata de starea de fapt retinuta mai sus, instanta apreciaza ca este dovedita rezolutia infractionala unica in cazul actelor materiale savarsite de inculpatul Mustata Stan, rezolutie care reiese din unitatea de dispozitii legale violate, din savarsirea faptelor intr-un interval de timp relativ redus, din identitatea procedeelor folosite, conditii si imprejurari asemanatoare pentru savarsirea faptelor, si, mai ales, unicitatea scopului urmarit – acela de a obtine pentru sine un folos patrimonial necuvenit. Sub aspectul laturii subiective si a rezolutiei unice de savarsire a faptelor, forma continuata a infractiunii este intrunita si pentru ca din ansamblul probator rezulta ca inculpatul Mustata Stan avea o practica deja stabilita, adoptase o hotarare intima cu caracter general pe baza careia gasea solutia de moment pentru fiecare dosar in care putea obtine venituri ilicite, nefiind necesar sa analizeze de fiecare data modalitatea in care isi va exercita atributiile in vederea influentarii solutiilor care urmau sa fie pronuntate sau consecintele faptelor sale”.

„A incercat sa se eschiveze de la raspundere prin invocarea unor elemente de aparare nedemonstrate prin probe si care nu fac decat sa convinga instanta ca procesul de resocializare a acestuia trebuie sa fie de lunga durata”

„Desi implinise varsta de pensionare acesta a solicitat sa ramana in activitate, pentru ca, potrivit celor spuse de inculpatul Boraciu Ion inculpatului Moraru Ciprian la data de 27 februarie 2014 (proces-verbal de redare si planse foto, filele 256-280, volumul 2 dup), motivul pentru care Mustata Stan nu se pensionase era acela de a continua sa se foloseasca de functia sa pentru a comite infractiuni de coruptie si astfel de a obtine venituri suplimentare ilicite.

Din declaratiile celor doi martori audiati in circumstantiere se mai retine in ceea ce il priveste pe inculpatul Mustata Stan ca acesta avea un cerc larg de prieteni, era cunoscut ca fiind un familist bun care se preocupa de problemele familiei, era vesel, glumet, consumator de alcool dar intr-o cantitate rezonabila fara a ajunge ”sa cada sub masa”. Acesta este casatorit cu un copil major, este cunoscut cu diferite afectiuni medicale pe care instanta le apreciaza ca fiind inerente varstei.

Examinand probele dosarului, Curtea retine ca desi inculpatul este infractor primar, in cauza a avut o atitudine procesuala negativa in raport de apararile pe care a inteles sa si le formuleze, nerecunoscand fapta imputata. Numai lipsa antecedentelor penale, varsta acestuia, evolutia profesionala anterioara, precum si prezentarea in fata instantei la termenele de judecata, fara nicio urma de regret pentru consecintele infractiunilor savarsite, nu constituie imprejurari care pot fi socotite si retinute ca circumstante atenuante prev. de art. 75 al. 2 C.pen.

La stabilirea pedepsei, instanta va avea in vedere si faptul ca inculpatul savarsea infractiunile de coruptie pentru ca a-si suplimenta veniturile obtinute de la locul de munca intrucat pretentiile sotiei, a fiului si a amantei erau mari si trebuiau satisfacute. In acest sens se retine ca din convorbirile ambientale inregistrate rezulta ca in ziua de 04 noiembrie 2013 (proces-verbal de redare, filele 30-53, volumul 2), inculpatul Mustata Stan s-a deplasat la biroul inculpatului Boraciu Ion, prilej cu care i-a marturisit ca era coplesit de obligatiile financiare pe care le avea fata de sotie, fiu si Curea Mariana…

La individualizarea pedepsei, Curtea are in vedere complexitatea pericolului social al faptei deduse judecatii, elementele obiective si subiective ce au condus la savarsirea infractiunii, impactul social produs de savarsirea unei astfel de fapte, pozitia adoptata de inculpat pe parcursul procesului penal, personalitatea acestuia si necesitatile procesului de reeducare si resocializare, astfel incat pedeapsa sa-si poate indeplini atat functia coercitiva, de indreptare, cat si cea preventiva, de descurajare a savarsirii unor fapte similare de catre alte persoane.

Curtea va avea in vedere, in primul rand gravul prejudiciu de imagine adus justitiei, in principal, si increderii in incoruptibilitatea magistratilor, in secundar.

Prin pozitia ocupata la data savarsirii infractiunii, de judecator in cadrul Curtii de Apel Bucuresti, inculpatul a profitat de increderea ce i-a fost acordata atat prin prisma functiei cat si cea acordata de colegi, traficand-o in scop personal si in acest mod, a pus in pericol principiile deontologice dupa care trebuie sa se conduca persoanele implicate in aceasta activitate.

Se va avea, de asemenea, in vedere, pozitia nesincera a inculpatului, care a incercat sa se eschiveze de la raspundere prin invocarea unor elemente de aparare nedemonstrate prin probe si care nu fac decat sa convinga instanta ca procesul de resocializare a acestuia trebuie sa fie de lunga durata, necesar schimbarii mentalitatii deformate a inculpatului privind modul de desfasurare a activitatii in justitie.

Avand in vedere toate aceste aspecte, Curtea va aplica inculpatului Mustata Stan pedepse indreptate inspre mediu, apreciate ca fiind necesare si suficiente pentru atingerea scopului educativ si preventiv al pedepsei”.

„Desi inculpatul Mustata Stan era convins ca este urmarit de autoritati, constatare pe care a transmis-o celorlalti inculpati, acestia nu au stopat activitatea infractionala desfasurata ci si-au luat si mai multe precautii”

„Raportand dispozitiile legale mentionate la situatia de fata, Curtea, la stabilirea cuantumului pedepselor va avea in vedere gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor savarsite de inculpati, prin raportare la circumstantele reale in care a avut loc comiterea acestora, asa cum acestea au fost retinute anterior, de numarul mare al persoanelor participante la savarsirea acestora, de perseverenta infractionala de care au dat dovada inculpatii pusa in evidenta de savarsirea mai multor infractiuni care presupun existenta unei multitudini de acte materiale care definesc constituirea unei grupari criminale; incercarea de a atrage in activitatea infractionala a cat mai multor persoane, in calitate de mituitori sau cumparatori de influenta; existenta unor date evidente in sensul ca intelegerea infractionala statornicita intre inculpati cu privire la savarsirea unor fapte de coruptie de genul celor care fac obiectul prezentei cauze este anterioara comiterii infractiunilor care fac obiectul prezentei cauze, de intarirea convingerii mituitorilor sau a cumparatorilor de influenta cercetati pentru savarsirea unor infractiuni grave ca ar fi putut obtine beneficiul unor hotarari judecatoresti favorabile prin coruperea magistratilor investiti sa ii judece; alterarea prestigiului Curtii de Apel Bucuresti, unde inculpatii Mustata Stan si Curea Mariana erau salariati, intrucat facilitau obtinerea unor hotarari judecatoresti la un nivel care are potentialul de a oferi beneficiarilor solutiilor increderea ca actul dorit nu mai putea fi supus ulterior controlului judiciar, dar si cu consecinta sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar; dispretul manifestat de inculpati fata de colegii onesti, insa cu care, potrivit opiniei susnumitilor, ‘nu se poate vorbi’ sau nu pot fi ‘abordati’ pentru comiterea unor fapte de coruptie; toate aceste elemente fiind de natura a crea convingerea instantei ca faptele comise de inculpati prezinta un grad foarte ridicat de pericol social.

De asemenea, se retine ca activitatea infractionala retinuta in sarcina inculpatilor a fost desfasurata pe o lunga perioada de timp, intr-un mod organizat, cu roluri bine stabilite, impreuna cu alte persoane, fiind rezonabil a se concluziona ca aceasta avea un caracter de continuitate si ca nu ar fi incetat in lipsa interventiei organelor de urmarire penala. In acest sens, se retine si faptul ca desi inculpatul Mustata Stan era convins ca este urmarit de autoritati, constatare pe care a transmis-o celorlalti inculpati, acestia nu au stopat activitatea infractionala desfasurata ci si-au luat si mai multe precautii, de genul discutarii aspectelor importante doar in grupul sanitar al imobilului, in timp ce apa curgea la robinet, doar in soapta, la urechea interlocutorului, folosindu-se de biletele pe care erau notate diverse date cu privire la dosarele in discutie si care erau rupte si probabil, aruncate in toaleta, si respectiv prin evitarea discutiilor telefonice.

Aceste consecinte, avand in vedere specificitatea si modul de organizare al sistemul judiciar, pe langa urmarile produse asupra celor care le comit, arunca o umbra greu de inlaturat asupra intregului sistem judiciar”.