Tag Archives: elena udrea

Maciuca Justitiei

Sursa: Luju.ro

Au apus vremurile in care Traian Basescu si liderii Justitiei isi dadeau mana si se pupau cu drag la fiecare reuniune la care se intalneau. Asa cum s-au dus si vremurile cand acelasi Traian Basescu lauda cu patos progresele Justitiei si ale liderilor acesteia. Cu o viziune total schimbata asupra modului de functionare al Justitiei, Traian Basescu a lansat un atac extrem de grav la adresa unor institutii din sistemul judiciar pe care, nu demult, le tinea in brate. Atacul care a avut la baza revolta lui Basescu ca urmare a deciziei CSM de a-l “taxa” pentru declaratiile referitoare la “guantanamizarea” Romaniei, i-a atras fostului presedinte o noua sesizare din partea CSM catre Inspectia Judiciara, formulata joi 30 aprilie 2015.


La doar cateva ore de la momentul la care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis ca fostul presedinte al Romaniei si protejata acestuia, Elena Udrea, au afectat independenta si impartialitatea magistratilor si a sistemului judiciar prin afirmatiile ori postarile pe care le-au facut in spatiul public, Traian Basescu a acuzat Inspectia Judiciara si CSM ca au devenit “o maciuca care se aplica prin gura direct oricarui om care vrea sa exprime ceva despre Justitie”. Intr-o interventie la postul de televiziune B1, Traian Basescu a sustinut ca in spatele agresivitatii celor doua institutii se afla “o mare de coruptie”. Si nu doar atat! Basescu sustine ca intregul sistem judiciar este corupt, si ca este vina Justitiei ca nu a rezolvat ani la rand problemele privind restituirea proprietatilor, inlesnind astfel aparitia smecherilor cu drepturi litigioase”.

Traian Basescu: “Eu sunt revoltat de abordarea “maciuca’n gura oricui vorbeste despre Justitie, noi suntem perfecti”. Nu, sunteti la fel de corupti ca administratia, domnilor din Justitie. Voi ati intarziat procese care trebuiau sa functioneze”

In interventia telefonica de la B1Tv, Traian Basescu a sustinut ca in prezent Justitia a ajuns sa se faca discretionar si sub imperiul actelor de coruptie din cauza politicienilor, a functionarilor si a oamenilor din sistemul judiciar. Fostul presedinte al Romaniei precizeaza ca nu ii acuza de astfel de acte pe judecatorii si procurorii tineri, apreciind ca Justitia a facut progrese uriase, insa considera ca inacceptabila pozitia CSM si a Inspectiei Judiciare despre care afirma ca “incearca sa se uite la orice scama agatata de Justitie” si care in ultimele sase luni a incercat sa se arate ca Fecioara Maria.

Iata ce a declarat Traian Basescu la B1tv miercuri seara, 29 aprilie 2015:

O sa fiu foarte direct si pe intelesul tuturor. In momentul de fata, Inspectia Judiciara si CSM au devenit o maciuca care se aplica prin gura direct oricarui om care vrea sa exprime ceva despre Justitie. In spatele acestei agresivitati a Inspectiei Judiciare si a CSM se afla o mare de coruptie si o sa exemplific. Sunt lucruri pe care m-am abtinut sa le spun. Am sustinut acest sistem al Justitie, am sustinut forta lui in raport cu politicienii, dar vreau sa clarificam niste lucruri. Sistemul este departe de a fi unul perfect, asa cum incearca a fi prezentat de liderii Justitiei. Ca om care vine din interiorul politicului si ca om care vine din interiorul puterii, de ce credeti ca a fost nevoie de Legea 10 cu privire la restituirea de catre primar a proprietatilor? Pentru ca politicul a constatat ca in instante cei care aveau dreptul la restituiri erau tarati zece, 12 ani si nu reuseau sa intre in posesia proprietatilor. S-a considerat ca o sansa in plus ar fi primarii. Eu am fost unul dintre primarii care au facut resituiri masive pe Legea 10, substituind de fapt Justitia care trebuia sa rezolve problema asta. De ce credeti ca s-a creat ANRP? Din acelasi motiv! Din cauza coruptiei din Justitie care a fost incapabila sa resituie proprietarilor drepturile lor si atunci a trebuit sa intervina niste masuri administrative, in care politicul, la randul lui, si-a manifestat coruptia. Eu nu ii acuz pe proaspetii procurori si judecatori ca sunt neaparat corupti, dar constatam, sunt niste realitati. Aceasta tanguire a Justitie, acesti delay urias, aceasta nedreptate generata de Justitie a facut sa apara smecherii cu drepturi litigioase, care au cumparat de la amaratii care au stat zece ani prin procese si in ultimii ani de viata au ajuns sa vanda pe nimic si au generat cumparatorii de drepturi litigioase. Eu sunt revoltat de abordarea “maciuca’n gura oricui vorbeste despre Justitie, noi suntem perfecti”. Nu, sunteti la fel de corupti ca administratia, domnilor din Justitie. Voi ati intarziat procese care trebuiau sa functioneze. Ca nu v-am spus-o in mandat, v-am incurajat sa mergeti inainte, v-am protejat de influenta politicului, dar totul are o limita. Obraznicia are o limita. Nu imi spuneti mie care stiu de ce s-a dat Legea 10, stiu de ce s-a creat ANRP, pentru ca nu ati fost capabili voi, Justitia, sa faceti dreptate. A trebui sa se intervina administrativ. Justitia a facut progrese uriase, dar modul in care incearca de sase luni sa se arate Fecioara Maria este una din minciunile publice pe care incearca sa le instaleze in favoarea unei Justitii discretionare. Acest lucru este inacceptabil. Justitia nu poate fi discretionara. Justitia trebuie sa fie corecta. Astazi CSM si Inspectia Judiciara incearca sa se uite la orice scama agatata de Justitie. Nu, ei sunt perfecti. La un loc, politicieni, functionari si Justitie a facut sa ajungem aici. Vreti sa spunem ca nu exista mii de hectare de paduri retrocedate ilegal. Eu consider ca dupa ce mi-am terminat mandatul am obligatia fata de tara mea sa fiu cinstit si sa spun ca avem probleme in Justitite, inca avem probleme in structurile de securitate nationala care au progresat exceptional. Daca cineva incearca sa imi spuna ca aceste structuri sunt perfecte, daca trebuie sa lasam discretionarismul arestarilor la mana unor procurori mai mult sau mai putin fair-play fata de lege, nu este in regula. Ca fost presedinte va spun ca nu am lasat in urma mea institutii perfecte, am lasat institutii care au facut un progres urias. Capcana in care au cazut liderii acestor institutii pe sfarsitul mandatului meu si dupa ce am plecat este sa faca demonstratia ca ei conduc niste institutii perfecte. Este gresit si va rog pe dumneavoastra, societatea civila, sa nu cadeti in capcana. In Justitie avem lucruri extrem de importante de facut in continuare. Sa nu credeti ca oamenii din Justitie sunt niste martieni curati adusi si pusi in functii. Este, si a demonstrat-o chiar DNA, este coruptie in Justitie“.

Traian Basescu: “Aceasta perfectiune este o minciuna. Ea nu exista, chiar daca fata de 2004 s-au facut progrese uriase, preponderent pe zona de lupta anticoruptie. De fapt asta ma ingrijoreaza, tentatia de a crede ca s-a terminat procesul de reconstructie in justitie”

Dupa interventie la postul B1Tv, Traian Basescu a continuat sa isi exprime nemultumirea fata de hotararea Plenului CSM potrivit carei fostul presedinte, dar si Elena Udrea au adus atingere independentei si impartialitatii magistratilor si a sistemului judiciar in ansamblul sau atunci cand au sustinut ca asistam la un proces de “guantanamizare a tarii, prin luarea si mentinerea in mod nelegal si abuziv a masurii arestului preventiv.

De aceasta data insa, a facut-o pe Facebook! In cuprinsul postarii, Traian Basescu afirma ca este revoltat de decizia CSM, in conditiile in care a luptat timp de zece ani pentru imbunatatirea Justitiei, dar si de faptul ca liderii Justitiei sunt fatarnici si vor sa prezinte o “justitie imaculata eludind realitatea si incercind sa se “vinda” romanilor perfectiunea sistemului”.

Iata postarea lui Traian Basescu de pe pagina sa de Facebook din data de 30 aprilie 2015:

Pozitia exprimata ieri de CSM in ceea ce ma priveste m-a revoltat. A fost prea mult pentru ca un om care a militat zece ani si o voi mai face inca zece in favoarea continuarii proceselor de consolidare si imbunatatire a functionarii justitiei.
Nu sunt dusmanul justitiei, ci doar al fatarniciei exprimata prin liderii ei. In ultimele luni, se prezinta o justitie imaculata eludind realitatea si incercind sa se “vinda” romanilor perfectiunea sistemului. Aceasta perfectiune este o minciuna. Ea nu exista, chiar daca fata de 2004 s-au facut progrese uriase, preponderent pe zona de lupta anticoruptie. De fapt asta ma ingrijoreaza, tentatia de a crede ca s-a terminat procesul de reconstructie in justitie.
Mai mult, oricine nu recunoaste perfectiunea este introdus in malaxorul de propaganda al Inspectiei Judiciare si al CSM si admonestat public pentru prejudicii aduse justitiei.

A trebuit sa suport admonestarile publice si exagerarile cit timp am fost presedinte. Nu sunt dispus sa fac acelasi lucru si acum, cind am devenit un cetatean oarecare ce beneficiaza de libertatea de exprimare.

Ma gandesc doar la zecile de mii de fosti proprietari care au fost batjocoriti multi ani prin instante, fara a-si redobindi proprietatile, multi dintre ei fiind siliti sa-si vinda drepturile litigioase catre samsari. N-a contat ca era vorba de paduri, terenuri agricole, case sau terenuri prin marile orase. Mai mult, samsarii au fost serviti “la cheie” in procesele de restituire in instante spre deosebire de fostii proprietari.

Oare nu asa a aparut un Stelu sau un clan Cirpaci?

Oare de ce a trebuit sa inventam sisteme de retrocedare administrativa si acelea afectate de coruptie daca justitia ar fi functionat?

Public se prezinta bilanturi cu arestati si condamnati in lupta anticoruptie si este foarte bine.

Dar pe cind si un bilant cu daunele provocate de justitie in procesul de restituire al proprietatilor?

Pe cind un bilant cu condamnarile la CEDO?

MCV-ul trebuie sa continue“.

Iata ce a retinut Plenul CSM cu privire la verificarile efectuate de Inspectia Judiciara ca urmare a solciitarii din data de 2 martie 2015 a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Marius Tudose:

Plenul Consiliului a apreciat ca opiniile si aprecierile personale ale fostului Presedinte al Romaniei si comentariile postate pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea – preluate de mass media – in sensul ca asistam la un proces de “guantanamizare” a tarii, prin luarea si mentinerea in mod nelegal si abuziv a masurii arestului preventiv, sunt nefondate si aduc atingere independentei si impartialitatii magistratilor care instrumenteaza cauzele respective, precum si prestigiului justitiei, prin subminarea increderii cetatenilor in corectitudinea actului de justitie. Prin afirmatiile mentionate se induce ideea ca procurorii folosesc in mod abuziv masurile procesuale prevazute de Codul de procedura penala. De asemenea, trimiterea pe care fostul presedinte al Romaniei o face la dosarele penale privind-o pe doamna Elena Gabriela Udrea, reprezinta un factor de presiune asupra activitatii magistratilor care instrumenteaza aceste cauze, intrucat se poate crea, in randul opiniei publice, o indoiala cu privire la corectitudinea, independenta si impartialitatea acestora. Nu in ultimul rand, prin extrapolarea unor nemultumiri personale la activitatea intregului corp profesional al magistratilor, este pus in discutie prestigiul justitiei si afecteaza increderea cetatenilor in legalitatea si corectitudinea realizarii actului de justitie“.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Petre Ion și Victor Ponta

Amuzant e că în aceeași perioadă (2005-2006), în care Dorin Cocoș și Dosarul Flota foloseau același expert contabil, tânărul avocat Victor Ponta, actualmente prim ministru al României, presa servicii avocațiale pentru Dorin Cocoș. Avocatul Ponta e cel care a redactat și actul constitutiv actualizat prin care intra doi noi asociați în acționariatul Telemedica SA, firmă în care acționari erau printre alții Dorin Cocoș și Petre Ion.

Dă un search în Monitorul Oficial atașat mai jos, pentru a te convinge singur:

Ponta telemedica

revista vip cocos udrea ponta

sursa foto: revista vip (sper să n-o scoată de pe site-ul lor după ce eu public acest articol)

Petre Ion și Dana Năstase

În 1999, soția lui Alexandru Bittner, Sherry, a fost asociată cu Dana Năstase într-un SRL: “Silverado Com SRL”. Afacerea a fost ulterior vândută, în 2000, către… Petre Ion și Gheorghe (aghiotant al lui Alexandru Bittner).

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Petre Ion și Elena Udrea-Dorin Cocoș

Sursa: investigatiicenzurate.wordpress.com

Petre Ion a fost partener în mai multe societăți comerciale cu familia Udrea-Cocoş (până recent, soțul Elenei Udrea). Petre Ion a fost asociat și cu ex-socrul Elenei Udrea, Victor Cocoș.

În firma Elan Group SRL, Petre Ion apare până în 2005 (când se decide dizolvarea societății) în acționariat alături de Elena Udrea, Dorin Cocoș și Ulrich Olimpia, administrator al firmei fiind tatăl lui Dorin Cocoș. Inițial, firma Elan Group fusese înființată de Elena Udrea și Ana Maria Topoliceanu, în 2002, pe vremea când Elena Udrea nu era măritată și cele două locuiau împreună în același apartament din București. Ulterior, Ana Maria Topoliceanu și-a cedat un procent din părțile sociale către Petre Ion și un altul către Dorin Cocoș, ieșind din firmă. Ulterior Ana Maria Topoliceanu a fost numită șefa Companiei Naționale de Investiții în mandatul Elenei Udrea la MDRT din Guvernarea Boc.

Esențial de subliniat este că firma Elan Group SRL a angajat pentru dizolvare, societatea Prestige Expert S.C.P.A.J.L. SRL, al cărei administrator era Caracaș Carmen.

Coincidență, aproximativ în aceeași perioadă (un an distanță), un expert contabil cu același nume, Caracaș Carmen (nu am mai identificat alt expert cu acest nume), este cea care a realizat expertiza pentru DNA în “Dosarul Flota” al Președintelui României Traian Băsescu, concluziile acesteia fiind favorabile președinetului.

Mai interesant este că o altă firmă în care apar Dorin Cocoș, sora lui Dorin Cocoș și Petre Ion, apelează la serviciile aceluiași lichidator pentru dizolvare. Deci concluzia este că atât Președintele României, cât și Dorin Cocoș (și Petre Ion) au lucrat cu același expert. (vezi captura foto de mai jos).

 

Soțul expertei contabile Carmen Caracaș, care s-a ocupat de firmele Elenei Udrea, lui Dorin Cocoș și Petre Ion, a ocupat în Guvernul Boc I poziția de membru în CNI a ANI. Mai jos puteți citi declarația sa de avere:

https://investigatiicenzurate.files.wordpress.com/2014/02/av_caracas_mugur_jak_15_06_2009.pdf

Petre Ion și Dorin Cocoș

Firmele legate de gruparea Cocoș în care apare Petre Ion sunt multe. De pildă, Petre Ion apare și în celebra firmă Trei Cocoși Interational SRL (Soseaua Nordului, nr 7-9), alături de Anca Dinu (sora lui Dorin Cocoș) și Ulrich Olimpia. În Trei Cocoși, printre alții, a fost acționar de-a lungul timpului și vicepremierul fără portofoliu Gabriel Oprea (general UNPR).

De asemenea, Petre Ion apare și în acționariatul firmei CENTRUL DE EVALUARE MEDICALA SI TESTARE A FORTEI DE MUNCA – S.A., alături de Dorin Cocoș, Ulrich Olimpia și Mioara Radu (n.r. Mioara Radu e alt personaj prezent adesea în firmele controlate de Dorin Cocoș, un fel de Petre Ion feminin).

Petre Ion apare și în firma Alexis Impex ’93 SRL, împreună cu tatăl lui Dorin Cocoș, Victor Cocoș.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

Fabuloasa poveste a unui “offshore omenesc” pe nume Petre Ion

Sursa: investigatiicenzurate.wordpress.com

Personajul de legătură între Dana Năstase, Elena Udrea și Corina Voiculescu. Fabuloasa poveste a unui “offshore omenesc” pe nume Petre Ion – “un hub în carne și oase” al afacerilor transpartinice.  A fost băgat la înaintare în afaceri de zeci de milioane de euro, dar locuiește modest, ca majoritatea românilor, într-un apartament comunist, la etajul 10, în Drumul Taberei.

Personajul de legătură între Dana Năstase, Elena Udrea și Corina Voiculescu. Fabuloasa poveste a unui “offshore omenesc” pe nume Petre Ion – “un hub în carne și oase” al afacerilor transpartinice. A fost băgat la înaintare în afaceri de zeci de milioane de euro, dar locuiește modest, ca majoritatea românilor, într-un apartament comunist, la etajul 10, în Drumul Taberei.
Personaje fascinante în România sunt multe. Însă Petre Ion ocupă un loc aparte. A fost pomenit în investigații, dar cel mai adesea numele său răsărea accidental în diverse anchete de presă, eventual cu o trimitere către gruparea din care face parte, jurnaliștii neacordându-i atenția cuvenită, ocupați să-i prindă pe peștii mari. Așa a început și ancheta mea, de la legăturile firmei de contabilitate a mamei lui Victor Ponta, cu apropiații lui Morariu, care m-au trimis către Sulfina Barbu, Silvian Ionescu și Andreea Paul Vass de la PDL. Însă unul din partenerii soacrei Andreei Paul Vass era tocmai Petre Ion. Atunci am încercat să aflu mai multe despre el. Curând am fost copleșit de noianul de apariții în firme ale acestui Petre Ion. Am încercat să portretizez prezența în economie a acestui personaj, fără să am pretenția că am epuizat subiectul.
Petre Ion e un personaj care oficial, pe hârtie, ar trebui să fie multimilionar în euro, dacă ar fi să-l judecăm după participațiunile în diverse firme care au supt resursele statului în ultimii 15 ani. Numele său îl găsim atât ca reprezentant legal al unor firme elvețiene și britanice cu activități în România, dar și ca deținător de părți sociale în diverse SRL-uri. Multe, atât de multe încât un cetățean normal ar avea bătăi de cap doar să le țină minte numele. Cu toate acestea duce un stil de viață smerit, dacă e să ne luăm după locuința sa, un apartament amplasat la ultimul etaj al unui bloc comunist, din aglomeratul cartier Drumul Taberei. E un paradox explicabil dacă ne uităm la personajele alături de care apare în firme, sau în firmele cărora e prezent. În realitate, cel mai adesea îl găsim în postura de fondator, vânzător sau cumpărător al unor business-uri (sau părți din business-uri) unele legate de numele lui Dorin Cocoș și Alexandru Bittner, precum și al grupului de interese lărgit, din care Cocoș și Bittner fac parte.
Petre Ion se poate lăuda că din panoplia sa de parteneri de afaceri au făcut parte de-a lungul timpului o pleiadă de VIP-uri politice și din TOP 300. Petre Ion e prezent în numeroase afaceri în care statul a fost păgubit de active imense, contracte care au generat scandaluri de presă.

Tagged , , , , , , , , ,

Scatofagii media…

Sursa: Comisarul

,,Căcat chiompaliu și prost ca o râmă…”

Animalul de la Antena 3 a scăpat iar din cocină. El a lansat un atac aproape neverosimil de dur la unul dintre cei mai talentați și echilibrați editorialiști din România.

“Ieri a fost acea zi în care Mircea Badea şi Traian Băsescu au fost de acord unul cu celălalt. A fost nevoie doar ca Stăpânul şi Duamna să fie amândoi, în acelaşi timp, la puşcărie. Hai că n-a fost atât de greu”, a scris Mixich pe Facebook.

Atacul scelerat al lui Mircea Badea a venit în doar câteva minute, cu o duritate şocantă.“Cacatul asta chiompaliu si prost ca o rama este si exagerat de ticalos. Cacatule, lua-te-ar dracu plus moartea, lucrurile pe care a ajuns aseara sa le spuna Basaul, eu le emit public, zilnic, de vreo zece ani. Deci pur si simplu m-a citat.Nu te mai lasa Coldea sa-l lingi in cur pe Basau, asa cum ai facut-o zece ani? Sleahta de acoperiti imputiti ce sunteti…”, a scris Mircea Badea pe pagina personală de Facebook.

Mircea Badea a comentat, luni, in interventia sa de la “Sinteza Zilei”, atacul lui Traian Basescu la adresa justitiei. “Este tragic, dupa 10 ani in care un personaj al statului sa vina sa spuna ca nu se poate in Romania, trebuie sa existe o lege a magistratilor. Noi, cand spuneam asta la Antena 3, spuneau ca atacam statul de drept. A spus ca exista ofiteri acoperiti in randul magistratilor. El a formulat-o, incercand sa se exonereze pe sine” a spus Mircea Badea, citat de Antena3.ro.

“Avand in vedere ce spune, toti oamenii astia de care acum ii e scarba, eu ma bucur mult ca le este sila de ei. Din doua puncte de vedere. Odata ca iti dai seama in ce chinuri interioare se zvarcoleste. Si doi, ma pun in pielea alora care l-au slugarit si acum aud de la televizor ca le e sila de ei” a mai spus Mircea Badea.

Reamintim ca Traian Basescu a lansat luni, intr-un interviu pentru Sabin Orcan si Ion Cristoiu la B1 TV, un atac dur la adresa justitiei. Basescu a declarat in legatura cu arestarile preventive din ultima perioada, ca “justitia trebuie sa aplice legea si nu abuzul. In timpul mandatului meu au fost condamnati 9-10 ministri, unul nu a fost arestat (preventiv – n.red.). De ce trebuie arestat?”.

Basescu a subliniat ca nu face referire la cazul Elenei Udrea. Intrebat de moderatorul emisiunii de ce nu i-a sunat pe Florina Coldea, pe Codruta Kovesi si pe Livia Stanciu – cele din urma numite de el in functie, fostul sef al statului a raspuns ca: “Din sila nu ii sun. Ei sunt artizanii acestui mod ravasit de a face justitie.”

Tagged , , , , , , , , , , ,

UN comunist de statura mica….Ion Cristoiu

Sursa: Reportervirtual

„Totul se întâmplă cu un scop precis: reducerea la tăcere nu prin forța argumentelor, pentru ca au văzut ca nu au succes, ci prin eliminarea fizica de pe sticla a tuturor jurnaliștilor care susțin DNA și lupta anticorupție”, scrie jurnalistul de investigații Stelian Negrea despre schimbările surprinzătoare care s-au petrecut practic peste noapte la postul de știri B1 TV: disponibilizarea realizatorului Cătălin Prisăcariu și eliminarea emisiunii Sorinei Matei.

Cătălin Prisăcariu și Sorina Matei

Negrea, prezent des ca invitat la emisiunile postului, atât la Prisăcariu, cât și la Sorina Matei, dar și la alți realizatori, critică conducerea B1 TV pentru modul în care a făcut aceste schimbări, „fara nici un fel de explicatie, intr-o executie ce l-ar face invidios si pe Voiculescu Dan ale carui metode de executie sunt cele mai brutale din piata media”:

Stelian Negrea

In schimb pe toate ecranele tv continua sa se lafaie un comunist de statura mica, Ion Cristoiu, care boceste academic coruptii si care ne spune ca toti din presa evident suntem corupti. Acestuia i se adauga corul de bocitoare galagioase de la Antena 3 si RTV dar si prezente bizare si sporadice fie ale lui Adrian Severin fie ale Rodicai Stanoiu pe Realitatea tv (…) Stiti cine le-a preluat celor doi tronsonul orar: Sabin Orcan un jurnalist care s-a remarcat in ultimul timp printr-un puternic mesaj anti DNA si impotriva luptei anticoruptie. Nu mai este nici o mirare faptul ca primul sau invitat din aceasta seara este nimeni altul decat Traian Basescu care a avut in ultimele luni un puternic mesaj impotriva DNA si a luptei anticoruptie dupa ce Elena Udrea a ajuns in spatele gratiilor din cauza unor dosare de coruptie instrumentate de catre DNA.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Cabinetul 2-varianta proasta

Sursa: EvZ

Victor Ciutacu langa tonomat (Foto: Evz)

Realizatorul România TV Victor Ciutacu a scris un editorial pe blogul personal despre Alina Gorghiu. Jurnalistul se arată profund dezamăgit de reacţiile publice ale liderului PNL, despre care spune că l-a promovat, însă, acum, după ce a reuşit să ocupe o funcţie importantă are un comportament agresiv faţă de colegii din sfera politică. Moderatorul tv a comparat-o pe Alina Gorghiu cu Elena Udrea şi Elena Ceauşescu. După reacţia jurnalistului, preşedintele PNL a scris pe pagina de Facebook un comentariu pe marginea acestui subiect.

Victor Ciutacu crede, de asemenea, că mai devreme sau mai târziu, Alina Gorghiu va trebui să dea explicaţii pentru afacerile necurate în care ar fi implicată. Jurnalistul susţine că preşedintele PNL va avea parte de o “cădere” politică în momentul în care numele ei nu va mai avea acelaşi impact pentru public.

“Mă uit la tine, mă frec la ochi și nu-mi vine să cred ceea ce văd. Proastă mână am la oameni. Te-am susținut, deschis, transparent, asumat. Păreai altfel, tinerică, splățică, istețică. Ai fost una dintre invitatele mele preferate. Aveai discurs, atitudine, comportament cuviincios. Prost am fost! Am contribuit, din păcate, la zămislirea unui monstru. Asta ai ajuns, un monument de arivism, de ipocrizie și de obrăznicie, un munte de lipsă de scrupule. Ai luat-o, în pas alergător, pe urmele Elenei Udrea. Dar parcă nici măcar ea nu-și luase viteză atât de repede.

Știi bine cum ai ajuns președinte al PNL, sper că nu e nevoie să detaliez. Azi îți execuți, fără milă, colegi de partid în fața cărora acum doi-trei ani de zile erai ca un pudel. Dai cu rahat în oameni fără sprijinul cărora nu ai fi ajuns în veci ceea ce ești. Reciți lecții de cinste, morală și corectitudine în contextul în care se stă cu curul, la ordin, pe dosarele tale. Nu te mai legitima cu hârtia de la DNA, care susține că n-are în lucru nici o anchetă penală cu tine. Și Elena Udrea a avut câteva. Și nu i-a folosit la nimic. Pentru că nu era momentul. Când se va da verde la execuția ta, deontologii care îți suflă-n pene vor fi alimentați cu informații. Și, astfel, lumea va afla și cum ai fost asociată cu Pinalti în firma de energie, și cum a ajuns taică-tău director la Electrica în guvernarea Tăriceanu, și cum ai luat pe cabinetul de avocatură contracte de reprezentare (tot) cu Electrica, și cîți bani ai făcut cu AVAS-ul condus de Tase Atanasiu, și cum ai ajuns arbitru la Curtea lu’ Mișu Vlasov. Și multe altele, Alina, pentru că n-ai priceput nimic din ceea ce i se întâmplă Elenei. Iar tot ce faci azi, cu precădere aberațiile juridice pe care le susții și nesocotirea unor libertăți cetățenești fundamentale, va fi folosit mâine, doar că împotriva ta, când tu vei deveni ținta.

Mă uit iar la tine, Alina Gorghiu. Văd o femeie încrezută, încrâncenată, schimonosită de ură și de nerăbdarea de a se ajunge, o politrucă dispusă să facă orice (inclusiv să bați palma cu un Vanghelie care te-a umilit ani de zile ca pe ultimul câine de pripas) pentru a parveni. În spatele tău, cei care-ți zâmbesc în față îți spun Elena Udrea a PNL. S-a schimbat alesul, s-a schimbat și femeia determinantă. Ți se pare că toată lumea e a ta. La 25 de ani de la căderea comunismului, ai ajuns un fel de Elena Ceaușescu, doar că mai vizibilă, mai ahtiată de putere și cu Blackberry pe birou. Urâtă transformare ai suferit. Sau poate doar îți scoți la iveală caracterul. Te-ai suit în lift și-i scuipi în cap, printre gratii, pe ăia care urcă pe scări. Să vezi senzație tâmpită când liftul cade-n gol…

Dimineața, pe răcoare, înainte să te apuci să mai schimbi olecuță lumea, tu chiar ai curaj să te uiți la tine în oglindă?”, se arată scris pe blogul personal a lui Victor Ciutacu.

Alina Gorghiu se apără spunând că “După votul ferm de astăzi (miercuri, 25 martie) al PNL, am devenit ținta unor atacuri concertate, din partea liderilor PSD, în frunte cu Victor Ponta și consultanții formali sau informali ai PSD. Există un fir roșu, aproape și la propriu, în toate atacurile la persoană care s-au dezlănțuit asupra mea.

Mă aștept, în perioada imediat următoare, la o dezvoltarea a acestei ofensive, pe modelul consacrat deja în cazul altor adversari politici ai lui Victor Ponta.

Atacul la persoană, linșajul mediatic prin toate televiziunile și platformele pe care le controlează, amenințările și intimidarea sunt singurele arme pe care Ponta și PSD le mai deține.

Îl transmit lui Victor Ponta că, cel puțin în privința mea, este o strategie greșită, fără efectele scontate.

Voi continua să arăt că PSD este corupt, voi continua să cer egalitate între cetățenii României și parlamentarii PSD, nu mă voi opri în a sancționa dublul limbaj și inconsistența în actul de guvernare.

Românii au nevoie de adevăr și de o resetare politică”, a scris preşedintele PNL pe reţeaua de socializare.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Turnatorul din Banat

Sursa: Cotidianul

Alina Bica: ”Adjunctul șefului SRI, Florian Coldea, mi-a cerut în 2013 ca, ”din rațiuni de securitate națională”, Tender să nu facă închisoare”. Declarația bombă a fostei șefă a DIICOT, prezentată ieri, în premieră, de GSP, a fost preluată apoi de alte instituții media, dar receptată cu normala doză de neîncredere, generată de situația în care se află Bica.

Atenție însă: Tender este membru într-un grup de afaceri/interese constituit la jumătatea anilor 90, din care mai fac parte numeroase persoane care au avut cele mai diverse legături cu fosta Securitate. Mai mult, fostul director SRI Radu Timofte apela la Tender pentru a obține favoruri de la fostul șef al SIE Ioan Talpeș, fapte recunoscute într-o anchetă DNA, care arată cât de apropiat era afaceristul de ambii foști șefi de servicii secrete.

Coldea a fost numit de Traian Băsescu adjunct al SRI în timpul șefiei lui Radu Timofte și și-a păstrat funcția sub George Maior, cel din urmă apropiat și el al afacerilor inițiate de Ovidiu Tender. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Coldea era considerat om de încredere al lui Băsescu, iar acum este atacat de Alina Bica, după ce l-a atacat și Elena Udrea, ambele, la rândul lor extrem de apropiate de fostul președinte.

***

Declarațiile făcute în timpul anchetelor DNA de către principalii suspecți în cazurile majore de corupție sunt privite, pe bună dreptate, cu o anumită doză de suspiciune, scrie jurnalistul Mihai Goţiu pe site-ul romaniacurata.ro. Fie pentru că inculpații vor să scape, fie că vor să arunce vina pe umerii altora. Astfel, e de la sine înțeles gradul de neîncredere cu care a fost primită dezvăluirea fostului șef DIICOT, Alina Bica, legată de presiunile pe care le-ar fi făcut prim-adjunctul directorului SRI, Florin Coldea, pentru a-l scăpa de pușcărie pe Ovidiu Tender din motive de ”securitate națională”. Doar că mărturia Alinei Bica nu e o noutate, ci o confirmare a faptului că Tender și grupul din care face parte a beneficiat de protecția serviciilor în ultimele decenii. Iar povestea acestui grup a început încă în prima parte a anilor 80, cu fapte aparent fără nicio legătură: 1) că din motive umanitare, Australia și-a relaxat politicile de emigrație față de români, 2) invitarea de către Ceaușescu a unui afacerist canadian în România.

O poveste care a început în Australia, în anii 80

Controversat șef în Securitatea comunistă (în cadrul DIE), azilant în SUA după 1978, Ioan Mihai Pacepa relatează în numeroasele lui dezvăluiri și de o operațiune externă a fostei poliții politice. Este vorba de înființarea unor filiere de traficanți de droguri în diferite țări ale lumii, nu atât pentru profitul financiar direct al unor astfel de activități (deși nici acesta nu poate fi neglijat), cât, mai ales, ca parte a unei strategii de luptă cu ”dușmanul” (țările și societățile de tip capitalist) chiar pe teritoriul acestora (prin ”subminarea lor din interior”).

Filiera traficanților români de droguri din Australia este cunoscută încă din anii 80. În ciuda a numeroase scandaluri, arestări și căderi, rețeaua nu este anihilată nici astăzi. Periodic, agențiile de știri difuzează informații despre arestări și condamnări ale unor traficanți și capturi de droguri în Australia în care sunt implicate și persoane cu origine română. De altfel, persoanele de origine română implicate în traficul de droguri din Australia dețin și un trist record: cele mai mari pedeapse aplicate după abolirea condamnării la închisoarea pe viață în această țară, de 18, respectiv 20 de ani (Constantin Francisc Onea, respectiv Nana Pușcaș, în 1994). Într-o interpelare din același an, senatorul liberal Ken Alfred confirma scenariul descris de Ioan Mihai Pacepa: ”În afară de îngrozitoarea povară și cruzime pe care Ceaușescu a impus-o propriului său popor timp de un sfert de secol, guvernul său a exportat, continuu, în democrațiile vestice, terorismul, asasinatul și drogurile (…) Cea mai mare a acestei activități criminale a fost organizată eficient și brutal de serviciul român de spionaj, Departamentul de Informații Externe (DIE)”.

Acesta e mediul (al traficanților români de droguri) din care provine Frank Timiș, emigrant și el în Australia în 1981. Frank Timiș, ”părintele” Afacerii Roșia Montana, a fost cercetat și amendat de trei ori pentru posesie de droguri (1982, 1989, 1991). De două ori a reușit să convingă poliția și pe judecători că ar fi consumator, nu și traficant, iar o dată (în 1989) că, de fapt, n-ar fi intenționat să-i vândă droguri unui ofițer de poliție aflat sub acoperire, ci să-l înșele. Viorel Borșa, complicele lui din 1989 și viitorul tată vitreg al lui Frank Timiș, are un lung istoric de arestări și condamnări pentru trafic de droguri. La începutul anilor 90 și-a încercat ”norocul” în mai multe afaceri din Australia (transporturi și minerit), pe care fie le-a falimentat, fie au fost lichidate pentru nerespectarea standardelor legale. Astfel arată CV-ul și portofoliul care l-au ”recomandat” pe Frank Timiș să preia cele mai importante zăcăminte de aur ale României, din Munții Apuseni. Dar nu singur.

”Întâlnirea” de la Toronto

Frank Timiș a devenit președinte al Gabriel Resources. Prim vice-președinte al companiei a fost canadianul Stephen G. Roman, fiul unui magnat al cuprului și titanului, Stephen B. Roman, venit pentru prima dată în România în 1983, la invitația lui… Nicolae Ceaușescu. Conform declarațiilor lui Roman jr., făcute pentru The Globe and Mail, în octombrie 2010, Ceaușescu le-a solicitat sprijin canadienilor pentru dezvoltarea exploatării resurselor de uraniu și cărbune ale țării. De asemenea, Ceaușescu le-a cerut să facă lobby pe lângă Guvernul Canadian pentru accelerarea dezvoltării reactorului nuclear de la Cernavodă, proiectat de canadienii de la CANDU. În cadrul aceluiași interviu, Roman jr. spune că l-a întâlnit pe Timiș la Toronto printr-o cunoștință comună.

Să fi fost doar o întâlnire întâmplătoare între aventurierul provenit din rețelele de traficanți de droguri din Australia ”lansate” de fosta Securitate și fiul unui afacerist din Canada care știa despre resursele minerale ale României de la Ceaușescu și apropiații lui? Și la fel de ”întâmplătoare” întâlnirea lui Frank Timiș cu Ovidiu Tender, cel care deținea hărțile resurselor naturale ale României, și care se vor lega ulterior nu doar în afaceri, ci și familial (Timiș devenind nașul de cununie al lui Tender)?

Turnătorul din Banat

Ovidiu Tender a fost cooptat și el în conducerea companiei care viza aurul de la Roșia Montană. Principalul lui atu consta în faptul că devenise ”norocosul” câștigător al privatizării fostei Întreprinderi de Prospecțiuni Geologice și Geofizice, rebotezată după 1990 Întreprinderea de Prospecțiuni și Laboratoare, apoi Prospecțiuni SA. Astfel, Tender intra în posesia cercetărilor legate de resursele naturale subterane ale României desfășurate pe parcursul mai multor decenii! Ce îl recomanda pe Tender în domeniu? Teoretic, pregătirea lui de inginer miner. Cu toate acestea el n-a profesat în domeniu; Revoluția din 1989 l-a prins ca șef al unei unități hoteliere din Jimbolia, iar apoi șef de unitate al fostului hotel al Partidului Comunist Român din Timișoara. Primele lui afaceri după 90 au fost în industria hotelieră, apoi în agricultură, embargoul impus Iugoslaviei și afacerile cu petrol fiind însă cele care i-au grăbit ascensiunea spre topul miliardarilor români.

Mult timp, Ovidiu Tender a negat vreo legătură cu fost Securitate. În 2010, în cadrul unei anchete realizate de EVZ, Tender a fost identificat însă de către scriitorul William Totok ca fiind unul dintre informatorii care l-au turnat la Securitate. Pus în fața acestei dezvăluiri, Tender a declarat că, după 36 de ani de la acele evenimente, nu-și mai amintește…

Caracatița Tender & Co: Roșia Montană, gazele de șist, Oltchim, Petrom, Africa…

Să recapitulăm: la începutul anilor 90, situația se prezenta astfel: în Australia, cu puternice conexiuni cu rețelele de traficanți de droguri înființate de fosta Securitate, își începea primele afaceri (falimentare) Frank Timiș. La Toronto trăia Stephen G. Roman, fiul lui Stephen B. Roman, care ajunsese în România la invitația lui Ceaușescu și care avea informații despre resursele minerale ale țării chiar de la regimul comunist. La Timișoara, debuta în afaceri, ca șef al fostului hotel PCR, Ovidiu Tender, despre care există suspiciuni mai mult decât rezonabile că a fost turnător al Securității. Să fi fost, absolut întâmplătoare întâlnirea celor trei și implicarea lor în câteva dintre cele mai controversate afaceri din România ultimelor decenii?

Câteva exemple:

  1. Aurul Apusenilor, de la Roșia Montană dar și, în prima fază, cel de Certej și din alte zone din Hunedoara, despre asta am tot scris, nu mai insist (nu insist nici asupra implicării lui Tender în afacerile RAFO, Carom etc., mult mai mediatizate).
  2. Exall Resources, controlată de Stephen G. Roman, a câștigat în 2001, prima licitație legată de privatizarea Oltchim. Doar că Exall nu avea banii cu care licitase, ci spera să-i obțină din listarea la Bursă a combinatului de la Vâlcea (era aceeași schemă ca și în cazul Roșia Montană: Timiș a intrat cu buzunarele goale în afacere, banii obținându-i DUPĂ listarea proiectului la Bursă). Stephen G. Roman nu a fost la fel de norocos, piața fiind în scădere, n-a obținut banii de pe Bursă și licitația s-a anulat.
  3. Prin Regal Petroleum, Tender și Timiș au concesionat aproximativ 4-5% din teritoriul României, în special perimetre cu posibile resurse de gaze de șist. Concesiunea perimetrelor din Moldova (zona Bârladului) au vândut-o în 2011 către Chevron (ca fapt divers: la Regal Petroleum îl vom regăsi ca director pe Mihail Ianaș, fostul director al ANRM în perioada în care ANRM a făcut numeroase concesiuni către firmele lui Tender și Timiș – dar ăsta e alt subiect).
  4. Tentativa de preluare a Petrom. Cea mai spectaculoasă operațiune a fost însă încercarea de a pune mâna pe Petrom. În acest scop, Tender și Timiș au creat un concern cu gigantul petrolier american Halliburton (și alte firme mai mici din Arabia Saudită, Cipru și România), cu care, la începutul anului 2003, s-au înscris la licitația pentru privatizarea Petrom. Un punct forte al combinației era prezența în concern și a ofițerului de rang înalt al NATO, Willem Matser. În cele din urmă, acesta s-a dovedit și punctul slab: pe 7 februarie 2003, Willem Matser a fost arestat în Olanda și acuzat de spălare de bani proveniți din traficul cu droguri columbiene. În caz a fost cercetat și Ovidiu Tender, sub acuzația că firmele lui ar fi fost folosite ca paravan pentru operațiune. În ciuda căderii lui Matser, la începutul anului 2003, concernul lui Tender și Timiș cu Halliburton era văzut de către mass-media ca mare favorit la câștigarea perlei Petrom, dar, surprinzător, nu a intrat nici măcar pe lista scurtă a licitației câștigate în cele din urmă de OMV. Explicația vine din scăderea influenței pe care o avea Ioan Talpeș (apropiat al lui Ion Iliescu), pe fondul conflictului din 2003 dintre Iliescu și Năstase (dar să nu anticipăm – vom reveni la Talpeș).
  5. În ultimii ani, Tender și Timiș au debarcat în Africa, unde dețin concesiuni impresionante de zăcăminte minerale din țări ca Senegal sau Sierra Leone. Coincidență (sau nu?) sunt țări în care fostul DIE din fosta Securitate a desfășurat ample acțiuni de spionaj înainte de 1990.

”Frumoasele prietenii”. Timofte și Talpeș

La fel cum nu este întâmplătoare (să nu fim naivi), întâlnirea dintre Tender, Timiș, Stephen G. Roman și ”frumoasa prietenie” care a urmat (mai ales între primii doi), nu e întâmplătoare nici vasta operațiune de preluare a resurselor României (minerale și/sau industriale). Operațiuni de o asemenea anvergură nu se puteau desfășura însă fără alte ”frumoase (și periculoase) prietenii”. Iar pe lista de prieteni îi vom regăsi (ah, coincidențele!), la loc de frunte, pe șefii serviciilor de informații din România. Exact cei care ar fi trebuit să vegheze la modul în care sunt privatizate și înstrăinate asemenea resurse!

Căutând absolut aleatoriu pe internet, vom găsi conexiunile lui Ovidiu Tender (în mod special), cu fostul șef al SRI Radu Timofte și cu fostul șef al SIE Ioan Talpeș. E interesant că într-un dosar instrumentat de DNA, există declarații conform cărora Radu Timofte ar fi apelat la Tender pentru a-i cere lui Ioan Talpeș avansarea la gradul de general (în rezervă) al tatălui generalului SRI Ovidiu Soare. Atât Tender, cât și Talpeș au confirmat în fața procurorilor DNA episodul petrecut înainte de 2004. Talpeș a declarat însă că a refuzat avansarea. Procurorii nu au reușit să probeze că generalul SRI Ovidiu Soare i-ar fi oferit informații secrete lui Tender pentru serviciul făcut (chiar dacă nu și-a atins scopul, Tender a intervenit la Talpeș – detalii aici). Ancheta DNA îi viza pe pe ofițerii SRI Soare și Dumitrache, dar procurorii par să fi ignorat marea miză. Până la urmă, declarațiile arată că Tender nu-i făcuse un serviciu lui Soare, ci lui… Radu Timofte. Mai exact, Radu Timofte își permitea să-i ceară lui Tender astfel de servicii. O făcea doar în temeiul ”frumoasei prietenii” (despre care puteți găsi alte numeroase relatări în presa vremii) sau și a altor servicii ce țineau de funcția lui Radu Timofte?

Despre ”frumoasa prietenie” a lui Tender cu Ioan Talpeș vorbesc chiar cei doi. Un scurt fragment dintr-un interviu realizat de Robert Turcescu la Europa FM în 2004, și publicat și în revista 22.

”Robert Turcescu: Dar cu dl Talpeș de când vă cunoașteți?

Ovidiu Tender: Cu dl Talpeș mai recent, din anii 90, însă în primul rând este bănățean, este un om de mare valoare, după părerea mea, și profesională, și umană. Și dacă dumnealui a declarat că îmi este prieten, îmi permit și eu să fac publică această chestiune”.

Prieteniile au fost cimentate însă și prin sponsorizări generoase suportate de firmele lui Timiș și Tender în timpul evenimentelor NATO organizate de către… Ioan Talpeș la București, în 2002. Acest ”amănunt” îl regăsim atât într-un CV trimis unui jurnalist de la Rise Project de către Frank Timiș, dar și într-un comunicat trimis presei de către… Willem Matser, de care și-a amintit istoricul Marius Oprea în toamna lui 2013, într-un interviu acordat lui Orlando Balas.

”În luna iunie 2002 a avut loc la Snagov reuniunea șefilor de servicii secrete din țările membre NATO. Toate cheltuielile au fost suportate de patru sponsori, printre care figurează Frank Timiș și Ovidiu Tender. Cel care a comunicat presei lista de sponsorilor a fost Willem Matser, directorul pentru studii avansate din cadrul Biroului Consilierului Special pentru Europa Centrală și de Est al Secretarului General al NATO, spunând că respectă inițiativa și curajul de aducere a acestor sponsori a domnului Talpeș. (…) Apariția lui Frank Timiș ca sponsor, la o reuniune NATO de rang înalt poate să indice faptul că Ioan Talpeș, responsabilul cu organizarea acestui eveniment, este unul dintre protectorii din umbră ai lui Frank Timiș. Sau ar fi trebuit să facă asta, ceea ce și mai grav. Ca sponsor al reuniunii NATO de la Snagov apare și ”Tender Holding, grup de firme deținut de Ovidiu Tender împreună cu familia sa”. (Marius Oprea)

Tot în toamna lui 2013, fostul procuror militar în rezervă Gheorghe Oancea afirma că a existat un dosar la DNA al Afacerii Roșia Montană, dosar blocat la nivel politic de Adrian Năstase. Spusele fostului procuror militar seamănă destul de mult cu ceea ce afirmă acum Alina Bica (cu mențiunea că Oancea le-a făcut unui jurnalist de la Cotidianul.ro, nu în fața procurorilor, și neavând nimic ”de salvat”). Și atunci, ca și acum, e vorba de o protecție a afacerilor lui Tender la nivel înalt, și atunci, ca și acum, ar fi fost vorba de un ”interes strategic al României” (acum afacerile lui Tender în Africa, atunci aderarea României la NATO).

”Mă duc într-o zi la ANRM să discut tot ceva legat de dosar cu doamna președintă Stratulat, prilej cu care mi-am dat seama că hârtia mea ajunsese pe biroul domnului prim-ministru. Doamna președintă îmi spune următorul lucru… Vă reproduc textual, am încă o memorie bună: ”Domnule procuror, am primit de la domnul prim-ministru o notă vis-à-vis de modul de inițiere și derulare a contractului cu Gabriel Resources, unde primul ministru printr-o rezoluție pe nota respectivă spune că oprirea contractului cu Gabriel Resources va constitui un impediment major pentru intrarea României în NATO. Mi-a spus că s-a întâlnit la Londra cu prim-ministrul canadian Chretien, care i-ar fi declarat acest lucru domnului Adrian Năstase. Când am auzit așa ceva am rămas perplex!”. (Gheorghe Oancea)

Că ”impedimentul major” nu îl reprezenta o politică oficială a NATO în acest sens, ci, după cum s-a văzut mai sus, influența unui personaj important în ierarhia NATO, Willem Matser, care avea propriile interese oneroase cu grupul lui Tender și Timiș, are relevanță doar pentru a nu cădea într-o teorie a conspirației și pentru a înțelege cum funcționează sistemul (Willem Matser nu a fost singura influență de acest fel: compania americană de lobby Dutko a prestat atât pentru România, ca țară, în campania de aderare la NATO și pentru Adrian Năstase personal – chiar dacă pe bani publici -, cât și pentru Gabriel Resources).

George Maior, alt lobby-st pentru Gabriel Resources

După cum am amintit, în 2003-2004, influența lui Ioan Talpeș a scăzut, fiind prins la mijloc în războiul dintre Ion Iliescu și Adrian Năstase, fiind un apropiat (și consilier) al primului. După 2004 Talpeș va schimba luntrea și îl vom regăsi în preajma lui Traian Băsescu. Tender și Timiș au ieșit din Afacerea Roșia Montană, mai mult de nevoie, decât de voie (e un lucru pe care Tender l-a recunoscut în mod indirect de mai multe ori), fără a încasa marele pot din afacere. Cu toate acestea, n-au ieșit fluierând a pagubă. Fostul aventurier Timiș a intrat cu buzunarele goale și a ieșit cu 70 de milioane de dolari (din vânzarea acțiunilor pe care le deținea). Dincolo de bani, atât Tender, cât și Timiș, și-au făcut numeroase relații și au avut acces la informații care le-au permis să-și dezvolte afacerile fie în România, fie în Africa sau Asia.

Afacerea Roșia Montană a rămas însă apropiată de serviciile de informații. Din 2006, în fruntea SRI și șef al lui Florian Coldea, a fost, până mai ieri, George Maior, cel care, în 2005, pe când era senator de Alba și șef al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, apărea în listele acțiunilor de lobby organizate de Ambasada Canadei în România pentru Gabriel Resources. Maior a recunoscut că a participat la asemenea acțiuni. Să ne mire că, în toamna lui 2013, în timpul protestelor pentru Roșia Montană, George Maior vorbea doar despre ”anarhiștii” și ”eco-teroriștii” care ar fi vrut să monopolizeze protestele, dar nu avea absolut nicio informație despre culisele reale ale afacerii?

Despre implicarea directă a lui Florian Coldea în protejarea lui Tender (în încercarea de a-l scăpa de o pedeapsă cu executarea) există doar declarația fostei șefe DIICOT Alina Bica, aflată, la rândul ei, sub urmărire penală. Despre relațiile privilegiate pe care Tender și cei din grupul lui cu șefii serviciilor secrete există însă numeroase alte mărturii și dovezi. Fie că a fost vorba de sponsorizarea unei reuniuni NATO organizată de un fost șef al SIE, fie de favorurile (ce aduc a trafic de influență) pe care un fost șef al SRI i le solicita lui Tender.

Război între favoriții lui Băsescu

Florian Coldea a fost avansat la gradul locotonent-colonel și avansat adjunct al șefului SRI în 2005, pe când Radu Timofte conudcea încă instituția. Cel care l-a numit în funcție a fost, însă, președintele Traian Băsescu. Coldea a fost cel care s-a ocupat din partea SRI de criza ostaticilor din Irak (în 2005), iar în 2007 a fost acuzat de către Mircea Geoană că ar fi urmărit să-i șantajeze pe judecătorii CCR care au dat verdict favorabil suspendării lui Traian Băsescu. Faptul că, acum, două foste protejate ale lui Traian Băsescu, Elena Udrea și Alina Bica, arată cu degetul către Florian Coldea face ca povestea să devină și mai interesantă.

La final, doar o remarcă: să nu ne jucăm cu cuvintele. În diferite forme, se invocă de prea multe ori, în mod abuziv, sintagme precum ”rațiuni de securitate națională”, ”interes național”, ”interes strategic” pentru a justifica fapte care, de fapt, țin de Codul Penal. La un moment dat, când ar avea o justificarea deplină utilizarea lor, s-ar putea să nu mai însemne nimic.

***

*Notă: o parte importantă a informațiilor folosite în redactarea acestui articol le-am prezentat pe larg în cartea Afacerea Roșia Montană (ed. Tact, 2013); sursele informațiilor sunt trecute în carte, aici utilizând doar o sinteză a acestora

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Tenis pe bani – DNA versus GMP

Sursa: EVZ
Felix Tătaru

Consultantul politic Felix Tătaru, s-a prezentat miercuri la Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind citat pentru a fi audiat, în calitate de martor, în dosarul Gala Bute. Numele său apare în declaraţiile date procurorilor de către un martor, potrivit cărora, în vara anului 2011, Tudor Breazu i-ar fi cerut să meargă la Ştefan Lungu să ia bani pe care urma să îi ducă lui Felix Tătaru.

UPDATE – Felix Tătaru a postat, pe contul său de Facebook, un comentariu cu privire la audierea sa de către procurorii DNA, în legătură cu dosarul Gala Bute. “Nu am lucrat pentru acest proiect. Într-adevăr, în 2011, am avut o colaborare cu PDL București (condus atunci de Elena Udrea) pentru proiectul Legea Capitalei. Contractat, facturat, plătit (târziu, dar plătit). Restul sunt speculații. Despre cum asta a devenit o știre, eventual alături de numele unuia dintre președinții țării pentru care am avut onoarea să lucrez, arată cât de mare poate fi diversiunea în spațiul public românesc. Detalii în presă“, a comentat Tătaru.

“Sunt obișnuit cu atâtea prostii care s-au spus despre noi”

La intrarea în DNA, Tătaru a fost întrebat dacă știe ceva despre “Gala Bute”. ”Nu, nu am avut nicio treabă cu dosarul. (…) Nu pot să spun că suntem amici (cu Elena Udrea — n.r.). Da, ne-am întâlnit pentru că era la PDL și am lucrat pentru PDL”, a fost răspunsul acestuia.

La ieșirea de la audieri, acesta a declarat că citarea sa la DNA îl afectează. ”Eu sunt obișnuit cu atâtea prostii care s-au spus despre noi. Văd titluri de genul Felix Tătaru a luat șpagă. De ce să ia șpagă? Eu am firma mea, iau bani pe firmă..”, a răspuns Felix Tătaru la întrebările jurnaliștilor.

Totodată, el a precizat că trebuie să trimită documente care să ateste plățile.

Dosarul ”Gala Bute”

Directorul agenţiei de publicitate GMP Felix Tătaru a fost consultant în peste 20 de campanii electorale, naţionale şi locale, numai pentru candidaţi şi partide de dreapta.

În dosarul “Gala Bute”, Elena Udrea a fost arestată preventiv în 25 februarie, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a emis pe numele ei mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia nu este definitivă, contestaţia Elenei Udrea urmând să se judece în 5 martie, tot la instanţa supremă.

Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”. În 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”, după ce anchetatorii au .

În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PNL Ion Ariton (ales din partea PDL) este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

Elena Udrea a transmis recent pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

Circuitul denunţurilor, potrivit mediafax.ro:

• Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia.

• După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu.

• Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea.

• Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus.

• După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

Tatarul si banii nefiscalizati

Sursa: Ziuanews.ro

Numele lui Felix Tătaru, omul care l-a ajutat pe Traian Băsescu să ajungă președinte, dar și pe Klaus Iohannis să câștige cursa prezidențială, apare în stenogramele din dosarul Elenei Udrea. Potrivit afirmațiilor făcute de Ana Maria Topoliceanu, Elena Udrea îi dădea bani lui Tătaru.

Topoliceanu a scăpat nearestată pentru că a turnat-o pe Elena Udrea chiar dacă i-ar fi spus fostului său iubit, Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana, să facă declarații care să-i confirme denunțul.

DNA consideră că Topoliceanu nu a făcut presiuni asupra lui Breazu, ci doar i-a cerut să confirme denunţul depus la DNA împotriva Elenei Udrea.

Conţinutul complet al conversaţiei este următorul:

“Dacă îţi zic să zici de ea, să zici!”.

“Încerc cât pot să nu ne aresteze”.

“Le-am zis că suntem certaţi. Dacă îmi susţii varianta, e mai credibil” (El a încuviinţat pozitiv, prin înclinarea capului).

“M-a întrebat dacă sunteţi amanţi” (Amândoi au zâmbit ironic).

“Tu t(re)b(uie) să fii cel folosit!!!”.

“Cred că au nevoie de noi să le spunem lucruri”.

“Zici doar de banii de la Lungu”.

“Am zis că dat în lucru pentru ea”.

“Vor să le spunem dacă Lungu îi mai dădea banii” (El a încuviinţat pozitiv, că a înţeles).

“Au aflat că a dat 50.000 euro pt. F. Tătar” (El a făcut gestul de a aduce degetele lipite de degetul opozabil, în sensul de tăcere, probabil ca ea să nu mai arate informaţia).

“Radu i-a dus”.

“Radu i-a dus. Eu o să zic” (El dă din umeri, în sens de indiferenţă sau că nu a înţeles, apoi dă din cap a negaţie).

“L-ai sunat tu” (El ridică ochii în sus).

“L-ai sunat tu. Eram plecaţi” (El încuviinţează pozitiv din cap, apoi duce mâna dreaptă la bărbie închizând pumnul).

“L-ai sunat tu. Eram plecaţi (linie de separaţie orizontală) Pt. Legea Capitalei” (El dă din umeri, în sens de indiferenţă sau că nu a înţeles, apoi şi ea redă acelaşi gest).

“Asta dovedeşte că avem o relaţie pe bani, nu cum spune el” (El dă din umeri, în sens de indiferenţă sau că nu a înţeles, apoi şi ea redă acelaşi gest).

“Dacă o să le spun eu, confirmă dacă ştii că a fost aşa”.

“Încerc să scăpăm, spunându-le nişte lucruri”.

“Nu vreau la puşcărie nici pt. mine, nici pt. tine”.

La dosar există şi procesul verbal de confruntare dintre Topoliceanu şi Breazu din data de 23 februarie în cuprinsul căruia aceştia au arătat:

Întrebare pentru inculpatul Breazu Tudor Liberiu: “Au fost situaţii în care Topoliceanu Ana Maria v-a plătit salariul în contul Elenei Udrea?”

Răspuns: “Da, au fost asemenea situaţii. Nu pot preciza câte, mai mult de două”.

Întrebare pentru inculpatul Breazu Tudor Liberiu: “Ştiţi cum se reglau ele ulterior pentru aceste sume?”

Răspuns: “Nu”.

Tagged , , , , , , , ,