Tag Archives: mihai craiu

Campaniile Media Consulta au rezultate remarcabile pentru Magnerot

Agenţia MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL reprezintă, în exclusivitate pe piata media, de circa 3 ani, brandul Magnerot, care apartine companiei farmaceutice germane WÖRWAG Pharma.

Agenția MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL a dezvoltat,pentru Magnerot, servicii de consultant, research,strategie si planificare media, administrarea contului de publicitate, scheduling, ordering, monitoring, reporting etc.

Ca urmare a strategiilor de campanie ale Media Consulta, brandul Magnerot a crescut an de an, ajungand numarul 2 ca market share in piata produselor cu magneziu.

De asemenea, campaniile media concepute si implementate de Media Consulta au adus Magnerot cresteri anuale remarcabile si ca cifre de vanzari.

De peste 35 de ani Wörwag Pharma GmbH & Co.KG este recunoscuta la nivel international pentru competenta si know-how in domeniul biofactorilor (vitamine si minerale) si a medicamentelor generice.

In anul 1998, Wörwag Pharma a infiintat Reprezentanta din Romania  care are rolul de a desfasura activitati de cercetare, de promovare si de coordonare a contractelor de import si de export incheiate cu distribuitorii din Romania in ceea ce priveste produsele farmaceutice inregistrate in Romania.

MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL este agenție de publicitate full service ce propune clienților soluții integrate de business consultancy: start-up, consultanţă juridică, fiscală, de marketing şi vânzări, advertising, research, evenimente speciale şi PR.  MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL activează de zece ani pe piaţa din România pentru clienţi locali şi internaţionali, sub coordonarea acţionarului majoritar, Mihai Craiu.

Printre proiectele MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL se numără: Centura de Aur – turneu internaţional de box (2013), meciul amical FC Barcelona – FC Dinamo Bucureşti (2012), evenimentele organizate sub patronajul BNR – ”The European Union after The Sovereign Debt Crisis” (2011) și ”Clubul de la Roma – 20 de ani in Romania” (2013) – Invitat special: Vicontele Étienne Davignon, Preşedintele Clubului Bilderberg, lansarea cotidianului ”Puterea” (2010) în prezența lui Mihail Gorbaciov – fostul Președinte al Uniunii Sovietice, ș.a.

Grupul de companii MEDIA CONSULTA INTERNATIONAL mai deţine următoarele branduri: myFragrance.ro – boutique premium ce introduce în exclusivitate în piața de parfumuri şi cosmetice din România branduri de nişă cu renume mondial ; Dobrogea TV – singurul post regional de știri special creat pentru zonele Constanța și Tulcea ; Scoala de Televiziune Tudor Vornicu.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Rolul lui Sorin Rosca Stanescu in frauda Rompetrol

Sursa: Riseproject.ro

Unul dintre cele mai importante evenimente de pe bursa românească, listarea companiei Rompetrol în anul 2004, a fost, potrivit judecătorilor, un exercițiu de manipulare. Fostul ziarist Sorin Roșca Stănescu, unul dintre actorii operațiunii Rompetrol de acum zece ani, a fost condamnat la închisoare pentru că a participat la operațiunea bursieră, contabilizând profituri alături de firme offshore, afaceriști și politicieni. RISE arată cum s-a derulat frauda.

Tranzacțiile Bursei de Valori București (BVB) s-au blocat, în dimineața zilei de 7 aprilie 2004, la doar o oră de la deschiderea ședinței, sub presiunea ordinelor masive de vânzare și cumpărare. Invitat special, Dinu Patriciu a deschis atunci ședința Bursei, marcând evenimentul listării companiei sale Rompetrol Rafinare – fosta rafinărie Petromidia, pe care o preluase de la statul român cu patru ani mai devreme. Sistemul informatic de tranzacționare nu a fost repornit în acea zi, dar câțiva jucători furaseră deja startul. În timp ce investitorii obișnuiți stăteau la coadă și priveau nedumeriți tabloul încremenit al bursei, o obscură firmă offshore din Cipru contabiliza deja în cont 1 miliard de acțiuni cumpărate în acea dimineață, la un preț minim.

Firma Saltville își avea sediul în Limassol pe strada Pikioni chiar lângă o spălătorie de rufe/foto: Paul Radu

Saltville Limited era înființată de două luni și jumătate la Limasol și avea un capital social de aproape 2000 de dolari, deținut integral de o altă firmă cipriotă. În câteva zile, offshore-ul cu acționariat opac avea să marcheze un profit de peste 6 milioane de dolari, fără să fi avut banii pentru tranzacții în cont. Saltville era reprezentată în România de americanul Colin Hart, 47 de ani, unul dintre partenerii lui Dinu Patriciu la momentul preluării rafinăriei Petromidia de la statul român, pus și el inițial sub învinuire în acest dosar.

Firma cipriotă Saltville a fost folosită în tranzacționarea acțiunilor Rompetrol

Practic, firma cipriotă a funcționat ca o verigă între companiile controlate de Dinu Patriciu și alți investitori apropiați de magnat. Iar paguba a fost suportată de compania Rompetrol SA (fosta rafinărie Vega Ploiești), listată pe piața extrabursieră Rasdaq. În 7 aprilie, Rompetrol SA a vândut un miliard de acțiuni la prețul de 116 lei/acțiune către Saltville. Doar într-un caz, un sfert din pachetul de acțiuni a fost răscumpărat apoi chiar de la firma cipriotă la un preț de șase ori mai mare- respectiv 690 de lei/acțiune. La rândul său, Saltviile a vândut către alți alți investitori, prin intermediul unor case de brokeraj agreate dinainte: liderul UDMR Verestoy Attila, Camelia Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu, ori către Sorin Roșca Stănescu. Iar diferențele de preț au fost contabilizate de firma offshore, iar nu de fosta rafinărie Vega.

Procurorii au descoperit că prețul minim de vânzare de 116 lei a fost arbitrar ales, fiind evaluat chiar de compania vânzătoare – Rompetrol SA, care nu avea competențe în astfel de evaluări. Mai mult, deși listată pe Rasdaq, compania Rompetrol nu a comunicat pieței intenția vânzării acțiunilor Petromidia, deși era obligată, conform regulamentelor bursiere, să comunice acest lucru.
Tot acest dosar complicat a fost finalizat marți în instanță, prin condamnarea mai multor persoane: Sorin Roșca Stănescu, Sorin Pantiș, fost ministru al comunicațiilor, Gabriela Anghelache, fost președinte al CNVM, dar și alți șefi ai instituției care supravehează piața de capital, precum și brokerii care au intermediat tranzacțiile. Acuzațiile împotriva lui Dinu Patriciu, cel pe care care procurorii l-au acuzat că a orchestrat operațiunea au fost retrase, după ce el a decedat la sfârștul lunii august.

Informații privilegiate

Sorin Roșca Stănescu a fost condamnat pentru că a făcut tranzacții pe baza unor informații privilegiate, furnizate chiar de Dinu Patriciu, șeful Rompetrol Rafinare, cu care, de altfel, a fondat trustul de presă Ziua la mijlocul anilor’90. Acuzațiile procurorilor s-au bazat inițial pe interceptarea unor convorbiri telefonice purtate de cei doi. Cu o zi înainte de listarea pe bursă, Patriciu i-a comunicat partenerului său detaliile operațiunii și l-a sfătuit cum să acționeze, indicându-i inclusiv casa de brokeraj prin intermediul căreia să efectueze tranzacțiile: TVM – firma de brokeraj, conectată în trecut la Verestoy Attila și Dinu Patriciu. Procurorii au încadrat fapta la infracțiunea de tranzacții pe baza unor informații privilegiate – pedepsită în legislația pieței de capital. Divulgarea și folosirea unor astfel de informații influențează arbitrar prețul și manipulează piața bursieră, prejudiciindu-i pe ceilallți investitori care nu au acces la informații confidențiale. În acest caz, procurorii l-au acuzat pe Dinu Patriciu că, în calitate de administrator al companiilor Rompetrol Rafinare și Rompetrol SA, nu doar că a avut acces la informații, ci a coordonat întreaga operațiune, iar, la final, mai mulți apropiați ai săi au marcat profituri consistente.

http://www.documentcloud.org/documents/1311490-tranzactii-rompetrol.html#document/p1

În dimineața de 7 aprilie, Sorin Roșca Stănescu a achiziționat prin intermediul acestei firme de brokeraj 13,9 milioane de acțiuni, prin cinci tranzacții succesive, la un preț mediu de 300 de lei. Jumătate din acțiuni au provenit de la firma Saltville Limited, care le-a vândut prin intermediul altei case de brokeraj ai căror reprezentanți au fost condamnați în acest dosar. Pe 15 aprilie, Sorin Roșca Stănescu a început să vândă acțiunile cumpărate cu o săptămână înainte, dar în volume mult mai mici. Astfel au rezultat, zeci de tranzacții de vânzare, toate derulate prin intermediul aceluiași broker. Roșca Stănescua a vândut atunci la prețuri cuprinse între 610 și 650 de lei, adică de două ori mai mult față de prețul la care le cumpărase. Astfel, în doar o săptămână, el a făcut un profit de peste 100.000 de euro. Banii cu care a cumpărat inițial pachetele de acțiuni au fost împrumutați de la trei firme de cablu din Constanța, administrate de un director din trustul Ziua. Aceste companii primiseră banii de la alte două firme offshore din Insulele Virgine Britanice. În timpul anchetei, procurorii au descoperit mai multe nereguli și în derularea acestor împrumuturi.

Conturi în Elveția

Un an mai târziu, în 2005, au apărut în contul personal al lui Roșca Stanescu 500 de mii de euro, bani pe care i-a transferat într-un alt cont de-al său din Elveția.

Întrebat anul trecut de reporterii RISE Project de unde au provenit banii transferaţi în Elveţia, Sorin Roşca Stănescu a declarat: “Înainte de a mă investiga dumneavoastră (n.r. – RISE project), această tranzacţie a fost investigată de procurorii lui Băsescu. După ce m-au investigat doi ani şi au făcut o radiografie a tuturor operaţiunilor mele bancare, mai vechi chiar şi cu cinci ani faţă de această tranzacţie – văzând şi ce prezervative îmi cumpărasem eu cu cardul de la farmacii – s-au adresat Băncii Naţionale a României. Cei de la BNR le-au răspuns procurorilor printr-o scrisoare de doar cinci rânduri, spunându-le că era legal ce făcusem. Vândusem o parte din acţiunile de la ziarul Ziua şi transferasem banii în Elveţia “.

Acțiunile de la Ziua, primite cadou de la Dinu Patriciu, au fost transferate către Asociația Salariaților de la Petrom, condusă de sindicalistul Liviu Luca și ulterior au ajuns sub controlul lui Sorin Ovidiu Vîntu. Rugat atunci să explice motivul pentru care, în martie 2005, a hotărât să mute aceşti bani în Elveţia, Roșca Stănescu a spus că această sumă a fost gestionată de un fond de investiţii. Pe foaia de tranfer bancar, intrată în posesia RISE Project, explicând destinaţia banilor, Roşca a menţionat: “operaţiuni cu instrumente financiare străine pe piaţa monetară”.

Sorin Roşca Stănescu spunea că, între timp, banii au fost cheltuiţi, fiind investiţi în terenuri, în perioada boom-ului imobiliar – terenuri care, afirmă el, se găsesc în declaraţia sa de avere. La acel moment, în declaraţia de avere erau menţionate trei terenuri: două, cumpărate în 2008 şi totalizând un hectar, sunt descrise drept “teren forestier”, fiind localizate în judeţul Ilfov. Un al treilea, cumpărat în 2010, în suprafaţă de 1,3 hectare, este descris ca “teren intravilan” tot în Ilfov.

Cu exepţia terenurilor, el mai declara că o casă de vacanţă situată în comuna Gruiu, Ilfov, dobândită în 2006.  Roşca Stănescu a detaliat investigaţia derulată de procurori asupra tranzacţiei bancare de 500.000 de euro: “Au fost cercetate sute de firme care aveau legătură cu mine. La vremea aceea, am construit o casă şi am cumpărat perdele de la o mică firmă de familie. A fost cercetată firma de la care îmi cumpărasem perdele şi au fost cercetate şi alte cinci firme mici care aveau legătură cu aceeaşi familie. (…) Pe vremea aceea, aveam un viţel. Aveam un viţel şi nu voiam să-l tai. L-am sunat pe Gigi Becali, ştiind că el creşte animale, şi i-am propus o afacere. I-am zis să-i dau lui viţelul şi, de Paşti, să-mi dea doi miei la schimb. Am făcut schimbul, iar procurorii, înregistrându-ne convorbirea telefonică, au zis că, de fapt, vorbisem codificat”.

Datoriile către stat

Operațiunea de listare a companiei Rompetrol Rafinare din aprilie 2004 a fost decisă de Dinu Patriciu, doar după ce Guvernul i-a rezolvat problema datoriilor către stat. În septembrie 2003, fosta rafinărie Petromidia figura cu datorii restante în valoare de 693 de milioane de dolari. O lună mai târziu, ministrul finanțelor de la acea vreme, Mihai Tănăsescu, suspectat de corupție în dosarul licențențelor Microsoft, a inițiat o ordonanță de urgență prin care datoria era stinsă prin emisiunea unor obligațiuni. Practic, Rompetrol Rafinare realiza o emisiune de obligațiuni la întreaga valoare a datoriilor, iar Ministerul Finanțelor urma să le subcrie în totalitate.

Maturitatea până la care aceste titluri puteau fi răscumpărate a fost stabilită atunci de Guvernul Năstase la douăzeci de ani, interval în interiorul căruia compania condusă de Dinu Patriciu trebuia să plătească doar o dobândă anuală. Mai mult, Rompetrol Rafinare a primit de la Guvern și dreptul să convertească obligațiunile în acțiuni, în cazul în care nu mai dorea să le răscumpăre. Iar acționarul majoritar avea dreptul de întâietate la achiziția noilor acțiuni deținute de stat.

Tagged , , , , , , ,

Își va respecta Radu Mazăre promisiunea?

Radu Mazare intr-una din excursiile sale exotice

Duminică, în ziua turului al doilea, primarul Constanței, Radu Mazăre, anunța că intenționează să se retragă din politică, în cazul unui eșec al lui Victor Ponta. „Dacă lucrurile nu se schimbă … și chiar dacă câștigă cine trebuie și lucrurile nu se schimbă, sistemul pentru care umblu îmbrăcat așa de 10 ani…, vreau să mă retrag nu numai de la primărie, dar o să mă retrag de tot… și din țară. Dacă sistemul construit de Băsescu, un sistem bazat pe ură și pe încrâncenare, va rămâne, eu vreau să ies din politică. Pentru că energia mea nu mai pot s-o dedic lucrurilor pe care vreau să le fac oamenilor și trebuie s-o dedic ca să mă apăr cu avocați și așa mai departe. Și nu mai am plăcere și dacă nu mai am plăcere… Nu m-am născut politician, nu mor ­politician, nu este nici o dramă”, a afirmat Mazăre.

Acesta a spus că ar vrea să plece într-o țară unde va putea să trăiască relaxat. „Sunt atâtea locuri unde lumea trăiește relaxată să știți, foarte multe locuri. Mi-e dor să merg și să stau într-o țară în care să nu mă uit la televizor sau, dacă mă uit la televizor, să nu văd mascați de dimineață până seara, într-o zi politicieni, într-o zi oameni de afaceri. Sunt multe locuri pe planeta asta în care se trăiește relaxat și oamenii au o figură destinsă”, a afirmat primarul Constanței. Radu Mazăre a precizat că din punctul său de vedere ar trebui făcute schimbări în ceea ce privește justiția. „La maniera la care se face acum hăituiala…, da. Sigur, cine greșește trebuie să plătească, asta este peste tot în lume, dar ca să hăituiești, să faci… 10 ani de zile să cauți cu acul fiecare lucru semnat că poate, poate găsesc ceva…. asta nu este justiție”, a precizat Mazăre.

A fi sau a nu fi

Întrebarea de pe buzele multor constănțeni este dacă Radu Mazăre va face ceea ce a spus. Imediat după ce au aflat rezultatele alegerilor, peste o mie de tineri au ieșit în stradă și au cerut demisia lui Victor Ponta, dar și a lui Radu Mazăre. Până la ora redactării acestui articol Radu Mazăre nu a făcut nici o declarație publică, dar experiența trecutului ne face să credem că o retragere de la primărie nu va avea loc prea curând. De fapt, edilul nu a menționat că va pleca imediat.

Precedentul 2009

În noiembrie 2009, Radu Mazăre declara, înainte de alegerile prezidențiale, că va renunța la politică dacă iese Băsescu președinte. „M-am săturat de această hărţuială permanentă pe care o face preşedintele ­Băsescu în lupta sa cu «corupţii», mai exact cu persoane care nu s-au înrolat la PD-L şi nu îl slugăresc pe el. Din două în ­două zile am şedinţe cu avocaţii pentru toate trăsnăile lui Băsescu. Au început să-mi verifice chiar şi contracte de la Primărie pe care încă nu le-am semnat! Controlează şi contracte din 1992, şi firme unde nu mai sunt acţionar de 7 ani… Dacă Băsescu iese din nou preşedinte în ­România, renunţ să mai lupt pentru Constanţa. Nu mai stau să mă ancheteze din două în două zile slugile politice ale lui Băsescu. Să conducă Primăria fratele lui Băsescu, că poate face treabă aşa cum a făcut el la preşedinţie. Dacă iese Băsescu preşedinte, categoric nu voi mai candida pentru următorul mandat, ba chiar mă gândesc să renunţ şi la acesta. Nu mai vreau. Am fost 10 ani primar. Nu m-am născut primar, nu vreau să mor primar”, a spus Mazăre. După alegeri, și-a anunțat declarația: ”Dacă voi lua decizia să plec o voi lua în funcţie de cum ­decurg lucrurile şi nu voi dispărea în neant şi o să-i anunţ, în aşa fel încât să ştie oamenii ce au de făcut. Deocamdată nu mă mai interesează politica. Poate că eu înţeleg lucrurile greşit şi mă retrag. Capul la cutie!”, a spus el.

Deși declarațiile din 2009 și 2014 sunt similare, între ele există o diferență importantă de context. Între timp, Radu Mazăre este cercetat în mai multe dosare penale, într-unul sub control judiciar, a fost încătușat și și-a petrecut o noapte în arest, iar prietenul său, Nicușor Constantinescu, este arestat preventiv și cercetat penal în trei dosare de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Tehnic vorbind, și dacă ar dori să plece din țară, Radu Mazăre nu ar putea, pentru că are interdicție de a părăsi România. Sunt lucruri care acum cinci ani păreau de neconceput, dar care astăzi cu siguranță că își pun amprenta pe comportamentul și declarațiile liderilor PSD. Cu un președinte ales care a declarat că va garanta independența justiției, cel puțin una dintre dorințele cuplului Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu pare că nu se va îndeplini: aceea de a desființa DNA și ANI. La începutul acestui an, în ianuarie, Consiliul Județean Constanța trimitea un comunicat de presă în care exprima punctul de vedere al președintelui instituției. „Președintele Consiliului Județean, Nicușor Constantinescum cere Parlamentului României desființarea prin lege a Direcției Naționale Anticorupție, un aparat odios de poliție politică aflat la îndemâna lui Traian Băsescu și care s-a plasat prin acțiunile sale deasupra justiției române și a statului de drept“, se spunea în comunicat. Câteva săptămâni mai târziu, Radu Mazăre se ralia acestei idei.  „Eu vă spun că trebuie desfiinţate aceste structuri, DNA şi ANI. Fac public aceste declaraţii“, spunea Radu Mazăre în primăvara acestui an.

Referendum?

Alexandru Bajdechi, un student constănţean la Drept, a declarat că dacă Radu Mazăre nu demisionează va începe procedura pentru referendumul de demitere.„Mâine (n.r. marți, 18 noiembrie), voi merge cu două hârtii la Curtea de Apel, unde primarul are termen. Una va fi demisia lui, pe care i-o voi înmâna și îl voi ruga să o semneze, a doua este un tabel pentru referendum, pe care i-l voi arăta“, a precizat Bajdechi. Acesta a punctat că nu este vorba despre un demers politic, ci despre unul civic. „Eu sunt cunoscut ca un adversar al lui Radu Mazăre de când a refuzat să pună în aplicare legea gratuității la transport în comun pentru elevi și studenți, și mai ales pentru modul în care a făcut acest lucru“, a punctat proaspătul student la Drept.

Opoziția a reacționat

Senatorul Christian Gigi Chiru i-a trimis primarului Radu Mazăre, în urma finalizării procesului electoral şi victoriei lui Klaus Iohannis, un plic. „În plic se află o foaie albă de hârtie, pe care îl îndemn să o folosească pentru a-şi scrie demisia din toate funcţiile publice sau politice pe care le deţine, așa cum a promis. Este singurul gest bărbătesc pe care îl poate face“, a declarat parlamentarul constănţean.

Sursa: Romania libera

Tagged , , , , ,

DELIR LA ANTENA 3. Cum au reacţionat salariaţii condamnatului Voiculescu când au aflat că Iohannis e preşedintele ales al românilor

Sursa: EVZ

Emisiunea Sinteza zilei din seara alegerilor. Ora 20.00. Gâdea îi îndeamnă pe oameni să meargă repede să voteze în ora care a mai rămas până la închiderea urnelor.

Mihai Gâdea: Disperarea este atât de mare astfel încât se recurge la încălcări de lege şi lucruri greu de înţeles pentru cineva care vrea să trăiască într-o democraţie. Se stabilesc mitinguri, sunt oamenii chemaţi în oraş, se pregăteşte să se dea foc la ţară pentru că unii pur şi simplu nu vor să plece de la putere. Vom difuza aceste imagini, toate pregătirile de încercări de a da foc la ţară. Întrebarea este: în această oră, veţi decide voi, cei care aţi trăit toate umilinţele din aceşti zece ani, ce se va întâmpla cu România de aici încolo? Sau vor decide oamenii regimului? Voi care aţi trăit tăieri de salarii, închideri de spitale, umilinţe inimaginabile, veţi avea, în seara asta, pentru cei care nu aţi votat încă, curajul de a merge să spuneţi ce vreţi să se întâmple cu ţara asta sau o vor face oamenii care au făcut-o timp de zece ani de zile prin toate manevrele cu putinţă?

S-au furat în România 7,4 milioane de voturi, s-au furat în România industrii cu totul, s-au furat atât de multe lucruri astfel încât ne întrebăm ce nu a rămas furat. Probabil că lucrurile care nu au rămas furate sunt puţine, dar, cu siguranţă, ceea ce se va încerca în această seară, este dacă se vor fura şi aceste alegeri pentru că există, în momentul de faţă, suspiciuni majore, vă difuzăm chiar acum fotografie cu un autocar cu numere de România prezent la alegerile, la secţia de votare din Grecia, din Atena. Ce să caute un autocar cu turişti tocmai în ziua alegerilor şi tocmai la secţia de votare din Atena? Întrebarea este ce veţi face dumneavoastră, veţi lăsa autocarele să voteze sau, în minutele rămase, indiferent cât de greu şi de complicat ar fi la acest moment, vă veţi ridica, veţi merge în cabina de vot, la momentul ăsta cabinele sunt goale, puteţi vota imediat, sunt atât de multe secţii de votare în Bucureşti şi în ţara întreagă. Mergeţi la vot în această seară şi spuneţi-vă punctul de vedere, este cel mai important drept pe care-l avem şi au fost oameni care şi-au promis că, orice ar fi, nu vor vota la aceste alegeri, cum este colegul şi prietenul nostru, Mircea Badea. Cu toate astea, în această seară, a mers la vot pentru că… pentru că ce, Mircea Badea?

Mircea Badea: Eu am mers la vot ca să-i anulez votul domnului Crin Antonescu, pe de o parte. Am înţeles că şi dânsul, care optase să nu meargă la vot şi dup-aia s-a răzgândit, nu mai ţin minte de ce, dar a zis că se duce. Şi atunci eu m-am dus să-i anulez votul. Mă interesează foarte mult domnul Crin Antonescu pentru că este cel care şi-a bătut, practic, joc de atâtea milioane de votanţi antibăsişti, pe de o parte. Pe de altă parte, am văzut în mediul virtual nişte valuri de înjurături la adresa mea alături de îndemnul: „mergeţi la vot” şi am înţeles că lumea mă înjură că nu mă duc la vot. Şi, atunci, am zis: „bine, atunci, dacă mă înjură că nu mă duc la vot, atunci să mă duc la vot”. Deci, vezi, mai multe… văzând atâtea valuri de înjurături şi văzându-l şi pe domnul Crin Antonescu, am zis: „domnule, gata, mergem la vot”. Asta este.

Adrian Ursu: O megadiversiune tipic băsistă, să someze guvernul, să dea ordonanţă, cu trei ore înainte de închiderea votului, prin care să prelungească programul secţiilor de votare viza doar guvernul cererea prezidenţială, nu şi BEC, singurul care putea să decidă eventual o astfel de situaţie, deşi, după cum bine ştim, legea nu permite nici măcar BEC-ului o astfel de prelungire de program. Ne-a spus-o biroul însuşi la turul întâi.

Mircea Badea: În unele locuri, unii, după ce votează, se aşează din nou la coadă şi fac scandal că nu apucă să voteze şi înjură.

Mugur Ciuvică: Este problema… este că acum, în momentul ăsta, băsiştii se străduiesc să nu plece.

Adrian Ursu: Da.

Mugur Ciuvică: Şi tot sistemul băsist se străduieşte, lucrează acum cu Ene, cu aia, cu aia, cu toţi, cu alţii care nu apar la televizor sau pe care nu-i cunoaştem că sunt ascunşi prin birouri, prin instituţii, se străduieşte să fure, încă o dată, practic, a treia oară, flagrant, voturile românilor. Se pregătesc să facă o combinaţie între ce au făcut în 2009 şi ce au făcut în 2012 la referendum. Adică să arunce la coş cumva voturile şi să rămână ei în forţă, la putere, pentru că de-aia sunt băsişti, băsismul vrea să rămână mult timp de acum încolo pentru că s-a creat, a fost creat în ăştia zece ani, nu pentru zece ani, ci pe termen nelimitat. Şi oamenii muncesc acum, se străduiesc să fure din nou voturile românilor, din punctul meu de vedere.

Argumentul gândacului de bucătărie

Răzvan Dumitrescu: Şi, Mihai Gâdea, încă un argument, dacă cei care ne privesc nu au fost încă la vot, au mai întâlnit situaţii în care gândacul de bucătărie să plece de la ei din apartament fără să dea cu spray? Aşa ceva nu se întâmplă niciodată, deci folosiţi această putere pentru că nu o aveţi în fiecare zi, doamnelor şi domnilor. O aveţi o dată la patru ani, dacă vorbim despre parlamentare, sau o dată la cinci ani când este vorba despre prezidenţiale. În rest, riscaţi să fiţi invadaţi de gândacii de bucătărie, care sunt aceiaşi, dar care fac şi pui. Aşadar, nu uitaţi, dacă aveţi insecticidul, doar în seara asta mai aveţi timp să-l folosiţi.

Mihai Gâdea: Da. Oana Stancu, ce le-ai spune oamenilor care, în aceste minute, stau, privesc, au votat sau cei care se gândesc: „nu mă duc eu să votez, cine ştie ce se va întâmpla”, ce le-ai spune?

Oana Stancu: Să încerce să dea la o parte intoxicările din această perioadă, şi mesajele fiecărei tabere, să se gândească doar la ceea ce au trăit în România din 2004 încoace, ba chiar din 89 încoace pentru că tot se face trimitere permanent la perioada dinainte de 89. România a avut de suferit în aceşti ani, a plătit cu propria piele ce s-a întâmplat la guvernare, în acest regim toxic, şi atunci fiecare are un motiv, din punctul meu de vedere, să iasă azi să spună: fără acest regim toxic.

Mihai Gâdea: Doamnelor şi domnilor, există, în momentul de faţă, sondajele de opinie vorbesc despre o mică diferenţă, este o foarte mică diferenţă ce o arată, este indicată de cel mai important exit-poll care va fi difuzat la ora 21. Însă, în momentul ăsta, este important ca fiecare om din România, fiecare votant să-şi exprime, în mod evident, opţiunea pentru a putea vedea, în mod clar, dacă avem un câştigător sau nu, motiv pentru care, încă o dată vă spun, este esenţial, vital să mergeţi să trimiteţi regimul lui Traian Băsescu înafara istoriei.

Răzvan Savaliuc: Eu cred că este important ca cei care nu au votat şi doresc să scape de regimul lui Traian Băsescu să iasă să voteze, chiar dacă intuiesc că diferenţa mică va fi în favoarea unui candidat, s-ar putea să aveţi surpriza ca, cu ajutorul unor voturi de afară, auzind că se plimbă autocare pe acolo, să se mărească artificial numărul de votanţi pe la secţiile din diaspora.

Mugur Ciuvică: Dacă ar fi numai voturile de afară nu ar fi o problemă că, până la urmă, ar fi voturi şi asta este viaţa. Problema este mişcarea asta subterană, nu voturile, că voturile…

Răzvan Savaliuc: Ştiu.

Mugur Ciuvică: Voturile sunt voturi. Problema este voturile furate. Problema este că se agită diverşi să nu recunoască.

Mircea Badea: Aşa este.

Mugur Ciuvică: Diferenţele respective.

Mircea Badea: Dacă ar fi voturi pe bune, ar fi… asta este.

Mugur Ciuvică: Ceea ce ar fi exact referendumul din 2012.

Mircea Badea: Asta este!

Mugur Ciuvică: Adică nu recunoaştem.

Mircea Badea: Acum, domnule, dacă se numără pe bune voturile şi rezultă într-un fel… La revedere, asta este votul. Să nu se întâmple ceea ce s-a întâmplat în 2009, asta ar fi o problemă.

Răzvan Dumitrescu: Prin urmare, doamnelor şi domnilor, singura soluţie pentru a anihila sistemul acesta care, de multe ori, nu se vede, dar care doreşte să se substituie votului cetăţeanului, este să mergeţi la vot.

Mircea Badea: Da, şi facem un apel, nu, pentru cei care au plecat din România special ca să voteze în străinătate, că sunt mulţi astfel de oameni, facem un apel ca, după ce votează, să nu se mai aşeze din nou la coadă şi să urle că nu sunt lăsaţi să voteze, că se aglomerează treaba.

Mihai Gâdea: Arătăm fotografia cu autocarul la secţia de votare din Atena, este un autocar cu numere de Bucureşti. Ce să vezi, tocmai în ziua votului, un autocar a plecat dimineaţă din Bucureşti la Atena, cu nişte oameni care trebuiau să voteze. Ce să vedeţi, însă, doamnelor şi domnilor, nu era singurul autocar şi lucrul acesta se pare că s-a întâmplat şi în alte locuri.

Răzvan Dumitrescu: La ce foloseşte un autocar cu număr de România, care ajunge la o secţie…

Alessandra Stoicescu: De Bucureşti, chiar, Răzvan Dumitrescu. Este pus de o doamnă care locuieşte în Atena, a postat încă de mai dimineaţă, stând la coadă, a zis: domnule, sunt multe autocare. Femeia nu a pozat fiecare autocar în parte. Sunt autocare ce aduc mulţi, mulţi turişti. De exemplu, le putem adăuga şi pe doamna Monica Macovei la Londra şi pe doamna Elena Udrea la Paris, că ele nu au ales să voteze aici.

Răzvan Dumitrescu: Mai este foarte puţin până vom afişa aici, în faţa dumneavoastră, rezultatele pe care le avem de la acest exit-poll.

Mihai Gâdea: Ce vă oferim sunt rezultate care includ diaspora, toate secţiile de votare din România şi din străinătate.

Mircea Badea: Da, primesc informaţii că deja au început mişcările de stradă în România, acum când încă nu s-a terminat votul.

Răzvan Dumitrescu: Care este motivul?

Mircea Badea: Deci, în acest moment, sunt mişcări de stradă în Bucureşti.

Reacțiile de după aflarea rezultatelor

Adrian Ursu: Sunt apropiate şi fac corectura de ce sunt aproape 200.000 de voturi diferenţa dintre cei doi, dar aş remarca discursul domnului Klaus Iohannis care a fost lacrimă, dar lacrimă din discursul lui Băsescu Traian. E la dictare, nu mai încape nicio îndoială că e la dictare şi mai mult decât atât, conţine elementul cheie, ce ne spune domnul Klaus Iohannis, care mulţumeşte diasporei pentru că a venit la vot, că rezultatul va fi decis de Curtea Constituţională. Deci din nou rezultatul votului românilor nu contează. Ce contează, ne spune domnul Klaus Iohannis, moştenitorul lui Băsescu Traian, că… înţelegeţi de ce vă tot spuneam şi lumea zicea n-are cum, el e neamţul bun, el e ăla care altfel, e altfel decât ceilalţi, de ce vă spuneam că e prelungirea lui Băsescu Traian? Pentru că gândeşte şi acţionează la fel. Nu dăm doi bani pe votul românilor, contează manevra noastră din Curtea Constituţională.

Adrian Ursu: Dar trebuie să spunem că exit-poll-ul, de fiecare dată prefigurează, pe baza tendinţelor şi ce se va întâmpla în următoarele două ore în ţară şi în cazul ăsta şi în diaspora, nu sunt excluse de tot cele două ore.

Răzvan Dumitrescu: Numai că noi ştim foarte bine că de multe ori rezultatele se schimbă după închiderea urnelor.

Adrian Ursu: Vroiam să spun că aceste rezultate includ şi o estimare pentru cele două ore care nu sunt prinse în calculul de până acum.

Mihai Gâdea: Radu Tudor, cum apreciezi rezultatul şi mai ales ce se poate întâmpla de la acest moment?

Radu Tudor: Mi se pare că absenţa lui Victor Ponta de la declaraţiile orei 21, personajul principal atât de aşteptat sunt un semnal, televiziunea naţională îl dă pe Victor Ponta pe locul 2 şi cred că…

Mihai Gâdea: Televiziunea naţională condusă de liberali.

Radu Tudor: Atâta timp cât inclusiv PSD creditează această diferenţă foarte mică şi acest număr de voturi obţinute de Klaus Iohannis, eu ca jurnalist, nu pot să spun că patru sondaje de opinie nu indică un lucru corect. E o diferenţă atât de mică, încât e imposibil până mâine la prânz cel puţin să spunem dacă 10.000 sau 20.000 de voturi îl depărtează pe Iohannis de Ponta sau invers.

Mugur Ciuvică: E totuşi o mirare că 25% din cei care l-au votat pe Tăriceanu nu l-ar mai fi vrut pe Tăriceanu prim-ministru, cumva. Asta mi se pare o mirare. Cum e o mirare, e pentru mine o mirare şi aş fi foarte interesat să aflu cum se întâmplă chestia asta. Totuşi foarte mulţi oameni l-au votat pe individul ăla pe care l-am văzut la televizor marţi şi miercuri. Nu au votat altceva. Pe ăla l-au votat.

Răzvan Dumitrescu: Li s-o fi făcut milă.

Mugur Ciuvică: Poate să apară într-adevăr votul de milă sau de ruşinea candidatului.

Răzvan Dumitrescu: Cum ţi se pare milă câteodată de un cerşetor în tramvai şi scoţi leul, cam aşa se poate întâmpla când omul pozează în victimă, foarte accentuat. Este prins la toate capitolele ţi se face chiar milă. Există această inversare, se poate întâmpla. Elena Udrea, foarte interesant. 13% totuşi din electoratul Elenei Udrea votează cu Ponta.

Mihai Gâdea: Cu Iohannis 86%. E normal, fac parte din aceeaşi familie, familia băsistă.

Adrian Ursu: Dar nu ne mai fierbeţi, daţi-ne Macovei.

Răzvan Dumitrescu: La cererea lui Adrian Ursu, iat-o pe Monica Macovei. 6% votează cu Ponta şi…

Mihai Gâdea: 93% cu Klaus Iohannis.

Adrian Ursu: Vă daţi seama că la ora asta Monica Macovei umblă cu barda prin oraş să-i caute pe ăia 6%?

Mircea Badea: Ăia 6% îţi explic de ce. Pentru că au înţeles că Ponta a propus-o pe Kovesi pe post de…

Adrian Ursu: Şi că o şi păstrează, că a anunţat că o păstrează.

Mircea Badea: Domnul Dan intră la nehotărâţi.

Adrian Ursu: Domnul Dan aţi văzut că astăzi le-a transmis alegătorilor săi că au trei opţiuni: să pună pe unul, pe altul sau pe amândoi. Ăsta a fost mesajul de la urne al domnului Dan Diaconescu.

Răzvan Savaliuc: Aici au contat mult mesajele taberei băsiste care au trâmbiţat autonomia, că viitorul regim va da autonomie maghiarilor.

Alessandra Stoicescu: Erau încolonaţi în spatele lui Iohannis şi Tokes şi ai lui.

Mircea Badea: Crede-mă, dacă iese Băsescu pe următorii 5 ani, e ultima problemă asta.

Răzvan Savaliuc: Şi s-ar putea să avem din nou aceeaşi problemă, că minoritatea asta maghiară decide politica în România.

Mircea Badea: Ca de obicei.

Spălarea pe creier s-a făcut prin internet

Răzvan Dumitrescu: Mai avem urban 55% pentru Iohannis şi în rural 40,4%. Sunt şi astea date care ajută la înţelegerea votului. Desigur că până la urmă tot numărarea este cea care ne va scoate din situaţia asta estimativă.

Adrian Ursu: Ele confirmă într-un fel că ceea ce s-a întâmplat în perioada asta pe Internet, a fost o propagandă extrem de eficientă, că PSD a pierdut bătălia asta de multă vreme şi nu e în stare s-o recâştige şi mai confirmă cât de uşor e să manipulezi în acest mediu, cât de uşor e să arunci o temă şi să ţi se rostogolească pe urmă, fără să mai gândeşti. A fost o spălare de creier pe internet cum nu s-a mai văzut până acum. Nimeni n-a gândit pasul doi. S-a spus de pildă la un moment dat, vai ce ticăloasă măsura aia de a trimite pe studenţi în vacanţă. Ticăloasă că ce? I-a împiedicat cineva să voteze? Dacă se duc acasă, ei au dreptul să voteze.

Mihai Gâdea: Avem ceva, e un breaking news. Sunt protestatari care merg spre sediul PSD. Rezultatele sunt cele pe care le vedeţi, însă avem protestatari şi vom difuza aceste imagini în direct, vedeţi chiar acum.

Răzvan Savaliuc: Seamănă Mihai cu 2004, în Piaţa Universităţii, când nu era foarte clar ce s-a întâmplat la vot, tot aşa se numărau, era strâns şi a fost scoasă lumea în stradă.

Alessandra Stoicescu: Şi când sloganul reinventat acum era Nu puteţi voi fura, cât putem noi vota. Pe care l-a reinventat, îl clama şi Udrea, îl strigau toţi. Aici i-aş da dreptate lui Adi. E surprinzător cât de uşor manipulabili sunt nişte oameni tineri şi educaţi.

Mircea Badea: Nu e aşa de surprinzător.

Oana Stancu: Educaţi în ce sens?

Alessandra Stoicescu: Educaţi, cu studii superioare. Dacă sunt cu studii superioare, trebuie să-i tratezi ca pe nişte oameni educaţi.

Oana Stancu: E ceva diferit. Pentru că sunt oameni care se informează zero sau o dată la 4 ani, de pe Facebook şi atunci e o problemă.

Alessandra Stoicescu: Da, Oana, dar tot ce vei citi ca tratat de sociologie, că un om mai puţin educat este, teoretic, un om mai uşor manipulabil, un om mai educat, adică cu studii mai avansate ar trebui să fie, teoretic, mai greu manipulabil. Pentru că îşi mai pune o întrebare, a mai citit o carte. Cam asta era întotdeauna discuţia. Şi mă întreb în continuare, poate îmi daţi voi o explicaţie cum poţi să vii în 2014 în România cu tema comunismului? Cu corupţia o înţeleg şi aici o putem discuta la nesfârşit. Dar să vii cu tema comunismului şi să mai prindă la nişte oameni care ai pretenţia că au citit o carte măcar, este totuşi surprinzător pentru mine.

Oana Stancu: Adaug că lider al acestei mişcări de ”Jos comuniştii” să fie fost procuror comunist Monica Macovei. Asta ca să punem sare pe rană definitiv.

Despre ieșirea în stradă a bucureștenilor ”pro-Iohannis”

Oana Stancu: Faptul că aceşti oameni sunt gata pregătiţi ca la ora 21 să ia direcţia Palatului Victoria, sediului PSD, faptul că erau invitaţi în acelaşi mediu virtual de reprezentanţii de soi ai propagandei băsiste să iasă pe Arena Naţională…

Adrian Ursu: S-o ocupe, că altfel cum?

Oana Stancu: S-o ocupe, că de închiriat bănuiesc că nu. Asta arată că teza cu anulat alegerile pe ideea de furt este atent pregătită, pentru că oamenii ăştia ştia că nu pot câştiga alegerile după o diferenţă de 10% decât cu astfel de mijloace.

Răzvan Dumitrescu: Ştii, cum era lozinca aceea, dacă doriţi să revedeţi secvenţe din programul de Revelion. Ei bine, dacă doriţi să revedeţi secvenţe de la alegerile din 2004, din 2009 şi de la referendum, uitaţi-vă acum ce se întâmplă în Bucureşti.

Dana Grecu: Înţeleg că n-au acceptat referendumul pentru că nu au ieşit 7,4 milioane de oameni în stradă, deci aveau nevoie de presiune.

Mircea Badea: Absolut că da. Dacă ieşeam atunci după ce s-a furat votul, eu am ieşit, m-am plimbat de mai multe ori în jurul Cotroceniului…

Dana Grecu: Tu, domnul Ghişe.

Mircea Badea: Sigur, la iniţiativa domnului Ghişe. Maximum 1000 de protestatari am fost atunci. Dacă am fi ieşit 100.000 nu mai vorbeam în seara asta despre Traian Băsescu.

Alessandra Stoicescu: Întrebarea este dacă numărătoare votului, numărarea bob cu bob o să fie în favoarea lor, domnul Iohannis se mai duce la Curtea Constituţională? Îl mai macină dreptul la vot a celor din diaspora?

Răzvan Dumitrescu: În niciun caz. Dar şi-a lăsat această poartă deschisă prin declaraţie şi pentru această eventualitate.

Radu Tudor: Legea spune că rezultatul alegerilor, indiferent care este acesta e validat de Curtea Constituţională.

Ursu cheama la manifestații

Adrian Ursu: N-ar fi bine să se facă nişte manifestaţii şi în faţa instituţiilor ăstora care de ani de zile decid de trebuie să fie de ţara asta, dincolo de ce hotărăsc oamenii ei? Adică, totuşi aceste instituţii, cărora văd că toate guvernele care vin le măresc bugetele, le fac tot felul de favoruri, le umflu schema de personal şi le dau puteri peste puteri, n-ar trebui să fie ele reduse la ceea ce este rolul lor, printr-un acelaşi tip de presiune publică? Văd că nu este niciun fel de problemă să instigi lumea să vină în stradă. Eu am constatat că nu e nicio problemă să chemi oamenii în stradă, din moment ce o face preşedintele, o fac lideri de partid, o fac lideri de opinie, o fac aşa-zişi ziarişti şi nimeni nu protestează când ăia îi cheamă în stradă, pentru că este pentru scopul nobil, pentru oamenii frumoşi din piaţă. Atunci nu e absolut nicio problemă, nu se sesizează CNA, nu se sesizează SRI, nu se sesizează NATO. Ia să facem noi acelaşi apel ca toţi cei care simt că ţara asta a fost furată de-a lungul timpului de Curtea Constituţională, de serviciile de informaţii, de toate CSM-urile şi alte instituţii să mergem şi noi să ne spunem acelor instituţii ajunge, ne-aţi furat destul, v-aţi bătut joc de noi destul.

Răzvan Dumitrescu: Luaţi o pauză măcar.

Adrian Ursu: O nu voi lua o pauză, pentru simplul motiv că-mi dau seama în clipa de faţă că ceea ce am spus de-a lungul timpului în această campanie, înaintea campaniei se dovedeşte acum, până la virgulă că este adevărat. Când domnul Klaus Iohannis vine şi spune Curtea Constituţională va decide care e de fapt rezultatul acestui vot, nu cetăţenii înşişi, înseamnă că suntem din nou în faţa unei manevre.

Mircea Badea: Vreau să spun o treabă cât se poate de obiectivă. Pentru o gândire calmă şi logică asta este o treabă obiectivă ce vă spun. Să zicem că ar fi 3 milioane de români în străinătate. Să presupune că absolut toţi s-ar prezenta la vot în străinătate. Ar putea 3 milioane de români să voteze în străinătate. Niciodată. De ce. Că nu ai cum să organizezi în afara ţării alegeri ca în România, nu ai cum. Câtă vreme există acest sistem de vot, posibilităţile fizice, concrete de vot sunt extrem de limitate.

Mircea Badea: Sigur că este foarte simplu cum spune domnul Iohannis, domnule, chiar dacă un cetăţean nu reuşeşte să voteze e o problemă. Sigur, în abstract aşa, e o problemă, dar în concret ce faci? Altfel decât schimbând sistemul de vot.

Răzvan Dumitrescu: Ştii Mircea ce nedumerire am eu. De ce nimeni nu vorbeşte aplicat. Să ia legislaţia din Anglia şi să vadă la cât timp după ce te-ai stabilit în altă parte decât în Marea Britanie nu mai deloc dreptul să votezi. Nu cumva la 5 ani? Deci dacă eşti plecat după un număr de ani, de tot, din ţară, automat nu mai ai dreptul să votezi. Nu spun că e normal să fie aşa. Spun că există ţări, date ca drept exemplu ca sistem democratic…

Cine și de ce au steaguri acasă?

Mihai Gâdea: Vedem deja în imagini protestatari cu steaguri, nu ştiu câţi dintre dumneavoastră au steaguri de acea dimensiune acasă sau de fapt informaţiile pe care noi le avem nu au decât dovada. Şi anume că sunt membrii de partid, PDL, PNL şi alte persoane capacitate de aceşti membri de partid care protestează în această seară pentru motive ce sunt încă necunoscute. Întrebarea este. E cineva într-atât de iresponsabil în această seară încât să dea foc la România pentru simplul fapt că rezultatele au fost pierdute de cel pe care îl susţin?

Mircea Badea: Răspuns, da, în mod evident, da.

Răzvan Dumitrescu: Eu mă aştept şi la provocări foarte mari.

Răzvan Dumitrescu: Mitingul acesta de la PSD s-ar putea să aibă un mobil bine determinat. Să-i bulverseze toată noaptea asta, pentru că dacă se vor fura voturi, acum se fură, la numărătoarea care are loc până dimineaţă. Şi trebuie să-i agite organizatorii ca să nu se concentreze pe număratul votului.

Răzvan Dumitrescu: Atenţie, s-a mai întâmplat ceva între ora 19-21, vă rog să remarcaţi că de la 58% am ajuns la 61,9% aproape 62 de procente prezenţă la vot.

Dana Grecu: Lăsând la o parte cifrele astea, care oricum sunt în mişcare şi apreciez faptul că şi unii şi alţii, Iohannis mai puţin că a ieşit el, la Ponta au ieşit cei din staff-ul lui în frunte cu Dragnea, trebuie răbdare şi prudenţă în a spune da sau nu pentru unul dintre candidaţi. Eu vreau să spun că mişcările de stradă sunt o expresie a democraţiei, oricum am lua-o. Că sunt chemaţi oamenii de partide politice, că sunt chemaţi de un candidat, că sunt chemaţi din interese financiare, e greu de spus, greu de controlat, ne întrebăm acum de ce nu au ieşit 7,4 milioane de oameni în stradă să atace o decizie absolut aberantă atunci în legătură cu menţinerea lui Băsescu la Palatul Cotroceni, în ciuda votului lor. Păi, foarte simplu. Pentru că oamenii care au organizat şi care au iniţiat acel referendum erau tocmai cei care organizau şi picau la pace cu cei contestaţi. Acuma, de ce nu ies şi alţi oameni decât cei care susţin candidatul Iohannis…

Mircea Badea: Eu zic că e bine că nu ies. Asta ne-ar mai lipsi.

Dana Grecu: E ca şi cum ei ar contesta organizarea alegerilor de către actualul guvern. Ori oamenii probabil că îşi pun speranţa că alegerile sunt corecte, că numărătoarea va fi corectă.

Adina Anghelescu: Şi atunci de ce ies în stradă? Ce motivaţie au să iasă înainte?

Dana Grecu: Am spus de ce nu ies ceilalţi în stradă.

Băsiștii, Udrea și votul din străinătate

Mircea Badea: Trebuie să mai remarcăm ceva. În spaţiul public, că e vorba de televiziuni, că e vorba de Internet, lumea vorbeşte în genere despre Ponta, despre Băsescu, despre băsişti, despre anti-băsişti, pro-băsişti. Aproape nimeni nu vorbeşte despre Iohannis.

Răzvan Dumitrescu: A vorbit el despre el însuşi de două ori şi s-a văzut cum.

Răzvan Dumitrescu: E foarte interesant această sincronizare. Pe de o parte, pe şoseaua Kiseleff în faţa PSD-ului, unde nu s-a reuşit o confruntare cu jandarmii, pe de altă parte în Franţa unde, iată, se reuşeşte o confruntare cu jandarmii.

Mugur Ciuvică: Şi înţeleg că au reuşit şi la Torino. Tot la fel, să se bată cu carabinierii care sunt jandarmii italieni. Acum ce rost mai are, totuşi ideea să te baţi cu jandarmul francez sau cu carabinierul italian, cam care e chestia, singura explicaţie e că vor cât mai mult scandal pe tema asta ca să poată să mătrăşească ei alegerile.

Mircea Badea: E şi doamna Udrea acolo la înfruntări, la Paris sau?

Raluca Lazăr: Am văzut-o în şiruri de aşteptare, dar nu cred că, nu ştiu să vă spun, nu cred că mi se pare un subiect esenţial.

Mihai Gâdea: Sunt anumite informaţii că doamna Udrea dădea cu geantă, dar nu ştim dacă în jandarmi sau în…

Alessandra Stoicescu: Sau de pământ ca să o poată schimba.

Oana Stancu: Încă un element în drumul către demersul acesta al lor, în legătură cu rezultatul alegerilor. Au dat către presa lor rezultate după numărarea paralelă a 12% din secţii. Cei de la PDL spun că ar avea Iohannis 58% şi Ponta 42%. Asta pentru a acoperi ce vor să spună. Au fraudat alegerile… HotNews citează numărătoarea paralelă a PDL. Asta fac acum domnul Videanu şi domnul Blaga în sediul din Modrogan.

Mihai Gâdea: Doamnelor şi domnilor. Vor fi manipulări îngrozitoare aşa cum am văzut de-a lungul timpului. Aşa cum băsiştii sunt obişnuiţi să facă şi cum s-au specializat în aceşti ani de zile. Noi vom da inclusiv momentele de manipulare groasă pentru a vă arăta ce fac aceşti oameni, de ce sunt capabili. În momentul ce este vital, ce este esenţial sunt, de fapt, voturile dumneavoastră, sunt modul în care v-aţi exprimat votul şi…

Mircea Badea: S-a întâmplat şi în 2009 din cauza sistemului de vot care este unul cât se poate de fizic, de concret, s-a întâmplat şi în 2009, dar atunci nu s-a făcut atâta tevatură pe tema asta. Dar iată, vă interesează ce spune Cristian Tudor Popescu?

Mihai Gâdea: Nu.

Monstruozitatea lui Badea

Mircea Badea: Dar dacă asta este şi foarte posibil să fie, habar nu am, explicaţia acestei monstruozităţi, repet, ea rămâne o monstruozitate şi dacă Ponta este preşedinte pentru că scorul mare a lui Iohannis mi se pare… a lui Iohannis, a lui Băsescu mi se pare o monstruozitate. Dacă acesta este motivul şi anume faptul că unii au avut senzaţia că cineva încearcă să… dreptul la vot. Păi atunci avem o problemă mult mai mare în ţara asta decât aveam senzaţia, de fapt, problema e mult mai mare, pentru că adevărul, informaţia obiectivă este că întotdeauna în străinătate conform sistemului actual, conform legilor actuale, care erau şi atunci, întotdeauna au rămas oameni care nu au votat. Deşi, repet, asta în condiţiile în care voturile au fost mult mai puţin numeroase decât acum. Deci acum s-a votat monstruos mai mult decât în alte dăţi când au rămas oameni care nu au votat şi cu toate astea atunci nu a mai ieşit nici un scandal. nu s-a mai stârnit…

Mircea Badea: Dacă va câştiga Iohannis eu nu am nici o îndoială că va fi Băsescu prim-ministru.

Oana Stancu: Iar eu ţin să îţi reamintesc că am avut o ofertă de slujbă de la doamna Kovesi şi am refuzat-o. Exact, doamna Kovesi m-a ofertat împreună cu actualul ministru al Justiţiei.

Mugur Ciuvică: Aţi ratat acum aproape zece ani, aţi ratat puteaţi să deveniţi de atunci şi de dreapta şi capitalist angajat la DNA.

Săpuneala lui Ponta fiindcă s-a recunoscut învins

Mihai Gâdea: Doamnelor şi domnilor, Victor Ponta a recunoscut că ar fi câştigat Klaus Iohannis în condiţiile în care voturile nu au fost numărate.

Radu Tudor: Ba da, au fost numărate de PSD, aceste rezultate comunicate de Victor Ponta sunt în urma numărătorii paralele pe care Liviu Dragnea i-a oferit lui Victor Ponta.

Adina Anghelescu: Atunci de ce mai avem nevoie de o numărătoare care să fie validată de CCR, a BEC-ului. De când până când te declari, e foarte straniu aşa mod de a te declara învins, Viorică nu mai era acolo. Este aşa o… Cum adică să te declari învins când lupta nu s-a încheiat încă. În America încă se votează.

Alessandra Stoicescu: E acelaşi lucru pe care îl vezi într-o ţară fundamental democratică aşa cum este Statele Unite ale Americii, cum sunt Statele Unite ale Americii.

Adina Anghelescu: Nu s-a terminat votarea în Statele Unite ale Americii, mai au trei, patru ore.

Adrian Ursu: Încearcă să faci exerciţiul acesta de imaginaţie. Traian Băsescu dacă mai avea o strapontină, o bară de tramvai, o ţeavă mică de conductă, s-ar fi ţinut de ea şi ar fi spus: E a mea, e ţeava mea, fac ce vreau, de aici conduc România. Aici e marea diferenţa, ştii, dacă abandonezi lupta.

Radu Tudor: A câta oară constatăm că Băsescu ştie să folosească foarte bine toate beţele, toate strapontinele şi Ponta nu ştie să folosească efectul celui mai mare partid din România.

Dana Grecu: Dar poate i-au cerut cei de la partid să facă mişcarea asta lui Ponta. Că îmi e greu să cred că altfel ai putea să o faci. Pe de altă parte, când spun că România nu are oameni de stat, toată lumea îmi sare în cap. Deci nu avem oameni de stat. Domnul Antonescu s-a sucit, când era lumea mai dragă s-a sucit şi suceală a fost şi a dat peste cap toată povestea asta că acum era preşedintele României. pot să garantez băgând…Ponta se suceşte după cum vrea, odată cu coabitarea, acum vrea să plece şi din Guvern, probabil că e presat de partid.

Adrian Ursu: Nu, această informaţie este… este manipulată, dar repet, dacă ea ar fi adevărată şi ar exista această intenţie eu cred că ar fi o mare greşeală faţă de cele 5,6 milioane de oameni care şi-au pus încrederea că băsismul nu va fi reinstaurat în România.

Tagged , , , , , ,

Noua ordine mondiala

Halliburton Co, al doilea grup de servicii petroliere pe plan mondial după Schlumberger, a anunţat că va achiziţiona compania Baker Hughes, un rival mai mic, pentru 34,6 miliarde de dolari, bani plătiţi în numerar şi acţiuni.

Halliburton oferă 78,62 dolari pe fiecare acţiune a Baker Hughes, cu 31% mai mult faţă de preţul de la închiderea şedinţei de vineri a bursei de la New York. Din iulie, titlurile Baker Hughes au înregistrat un declin de 32%, după ce preţul petolului a scăzut cu o treime.
După anunţarea tranzacţiei, acţiunile Baker Hughes au urcat cu 17%, la 70 dolari. Tranzacţia ar urma să fie finalizată în a doua jumătate a lui 2015.
Acţionarii Baker Hughes ar urma să primească 1,12 acţiuni plus 19 dolari în numerar pentru fiecare titlu pe care îl deţin.
Tranzacţia va crea un gigant în sectorul serviciilor de forare, logistică şi excavaţii, evaluat la 67 miliarde de dolari şi cu peste 136.000 de angajaţi.
Totuşi, entitatea combinată ar avea doar jumătate din mărimea liderului din această industrie, Schlumberger, care are o capitalizare bursieră de 125 miliarde de dolari.

Sursa: Adevarul

Tagged , , , , , ,

VIITOR INCERT pentru DACIA. Renault mută în Algeria o parte din producţia de la Mioveni.

LOVITURĂ DURĂ la adresa producţiei de la Mioveni: Renault face al doilea transfer în Africa şi mută modelul Symbol de la Mioveni în Algeria.

La mai puţin de un an de când Renault a decis mutarea a trei sferturi din producţia modelului Dacia Sandero de la Mioveni la Tanger în Maroc, francezii au în plan şi relocarea unei capacităţi de producţie de 25.000 de maşini Renault Symbol din România, la noua uzină din Oran, Algeria, deschisă la începutul acestei săptămâni, scrie Ziarul Financiar.
„Uzina din Algeria va produce Renault Symbol pentru a răspunde cererii pieţei locale. Aceasta va însemna că producţia de Symbol pentru piaţa algeriană va trece treptat de la Mioveni la uzina din Oran. Uzina de la Mioveni va continua să livreze modelul Dacia Logan pentru piaţa algeriană. În România, la Mioveni se va produce în continuare modelul Renault Symbol pentru piaţa turcă”, au declarat reprezentanţii Direcţiei de Comunicare Renault România.
Spre deosebire de uzinele din Maroc şi România aflate în proprietatea Renault, în Algeria grupul francez are numai 49% din acţiuni, restul de 51% fiind deţinute de statul algerian.

– See more at: http://rnews.ro/viitor-incert-pentru-dacia-renault-muta-in-algeria-o-parte-din-productia-de-la-mioveni_142239.html#sthash.ENNEUO2D.dpuf

Tagged , , , , ,

Mihai Craiu – Putregaiul din spatele multinaţionalelor: în loc să plătescă taxe în România şi- au deschis filiale în paradisul fiscal Luxemburg

Sursa: Riseproject

Deşi se laudă că au creat mii de locuri de muncă şi plătesc sume considerabile la bugetul de stat, companiile multinaţionale care activează în România fură cât pot de la cetăţeanul de rând. RISE Project a identificat o filieră prin care peste 170 de companii internaţionale de renume au fentat statul român de la plata taxelor şi impozitelor

O serie de documente secrete arată că un număr mare de firme din România au apelat la facilitățile oferite de statul Luxemburg pentru a plăti taxe mai mici. „Luxemburg a devenit un paradis fiscal din ce în ce mai căutat, care ascunde importante corporații aflate în căutarea unui regim low-tax. Pepsi, Ikea, FedEx și alte 340 de companii internaționale au găsit multiple scheme fiscale prin care au reușit să-și reducă substanțial taxele, în teritoriile micului ducat. Mai mult de 170 de companii aflate în topul <Fortune 500> au cel puțin o filială în Luxemburg”, scriu investigatorii RISE Project.

International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) împreună cu o echipa de 80 de jurnaliști din 26 de țări, printre care și RISE Project, au investigat aceste companii și schemele fiscale folosite, având la bază 28.000 de pagini de documente confidențiale. Sute de miliarde de dolari au fost trecute prin paradisul fiscal luxemburghez, companiile reușind să scutească taxe de ordinul miliardelor de dolari.

„Rai” de Luxemburg: taxe de doar 1%

„Marile companii ajung să obțină reduceri de taxe considerabile mutîndu-și profiturile din țări cu fiscalitate excesivă, unde dealtfel își au activitatea și sediul central, către liniștitul ducat luxemburghez care oferă un regim fiscal lejer și tentant. În unele cazuri, jurnaliștii ICIJ au descoperit companii care s-au bucurat de taxe mai mici de 1% pe profiturile trecute prin Luxemburg. De asemenea, printre documentele cercetate, se numără și sute de scrisori ale fiscului din Luxemburg, care aprobă din punct de vedere al legalității și conformității, tranzacțiile și schemele de optimizare fiscală operate de companii. Aceste scrisori, numite <comfort letters> reprezintă practic asigurarea dată în scris că Ministerul Finanțelor luxemburghez privește favorabil toate aceste operațiuni”, arată RISE Project. Gravitatea situaţiei este confirnată de şefii structurilor europene, care vor să ia la puricat afacerile oneroase din Luxemburg. „În ultimele luni, Uniunea Europeană a avut o serie de dispute cu Luxemburg pe fondul derulării unei anchete privind sprijinul pe care l-ar fi obținut anumite companii precum Amazon și Fiat Finance, sprijin care ar putea fi considerat ajutor de stat. Oficialii luxemburghezi au devenit refractari în ceea ce privește comunicarea de documente fiscale către Comisia Europeană, care în prezent investighează dacă deciziile ducatului sunt sau nu conforme cu legislația europeană. Un alt aspect delicat vizează prezența fostului prim-ministru al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker în poziția de președinte al Comisiei Europene. Pe de o parte, Juncker a promis să lupte împotriva evaziunii fiscale și pe de alta, a declarat că este de părere că regimul fiscal din țara sa este în totală concordanță cu legislația europeană”, arată jurnaliştii RISE Project.

Reţete de înşelat statul marca PWC

Potrivit RISE Project, documenetele folosite în ancheta ICIJ fac referire directă la clienți aparținînd PriceWaterhouseCoopers (PWC), una dintre cele mai mari companii de consultanță și audit din lume. “Consultanții PWC au proiectat diverse strategii fiscale care implică împrumuturi între companii surori și tranzații făcute cu scopul de a muta profitul de pe o companie pe alta pentru a reduce venitul impozabil. De multe ori, schemele propuse de PWC au fost foarte complexe, implicînd tranzacția banilor prin intermediul multor societăți, prin diferite țări și paradisuri fiscale. Într-un răspuns oficial trasmis ICIJ, compania PWC consideră că sfaturile sale fiscale au fost date în conformitate cu legislația europeană și internațională”, susţin jurnaliştii RISE. În replică, PWC a catalogat munca jurnaliștilor drept „un furt de informație”. En lucru este însă sigur. Corporațiile care și-au stabilit un punct de lucru în Luxemburg s-au folosit de instrumente financiare hibride cu ajutorul cărora banii s-au plimbat prin toată lumea, folosind regulile fiscale ale unei țări împotriva altora. “Spre exemplu, un împrumut între companii poate permite ca profitul să fie tratat ca și acțiuni sau părți sociale, nu ca un venit ce ar trebui impozitat. UE a interzis de curând astfel de împrumuturi hibride, care exploatează diferențele dintre sistemele de impozitare ale diferitor țări. Specialiștii consultați de ICIJ care au cercetat documentele au confirmat faptul că atât companiile cât și consultatul PWC s-au angajat într-o serie de strategii agresive de reducere a taxelor, folosind Luxemburgul în combinație cu ale jurisdicții offshore, precum Gibraltar, Delaware și Irlanda”, arată RISE Project

PWC, lupul paznic la oi: după ce a păcălit România are contracte pe bani grei cu statul

“PWC a oferit consultanță privind optimizarea fiscală prin intermediul paradisului fiscal din Luxemburg și unor companii cu sucursale în România. Printre clienții săi se numără: suedezii de la Ikea, Eurobank, compania energetică E.ON, British American Tobacco, grupul TMF Group implicat în afaceri imobilare, energie, consultanță și investiții; Orascom Group – controlat de miliardarul egiptean Naguib Sawiris; dezvoltatorul imobiliar Bluehouse, precum și compania israeliană Rosebud. Pentru câteva companii, PWC a oferit în paralel și servicii de audit, verificând raportările subsidiarelor în România. Cunoscuta companie de audit și-a început activitatea la noi în anii’90. PWC a fost condusă mai bine de un deceniu de către Jean-Pierre Vigroux, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți din piața locală. Începând cu 2004, românul Vasile Iuga a devenit managing partener pe regiunea Europei de Sud-Est”, explică RISE Project. Mai mult decât atât, cu ajutorul politicienilor români, PWC a obţinut contracte plătite cu bani grei din buzunarul statului, culmea, după ce a ajutat o mulţime de companii să evite plata taxelor la buget. „Compania PWC a consiliat statul român în mai multe tranzacții importante precum privatizarea Electrica Muntenia Sud, cedată italienilor de la Enel pentru 820 de milioane de euro, și a conceput procesul de privatizare al Oltchim care s-a transformat într-un eșec după implicarea directă a politicianului-ziarist Dan Diaconescu. Nu în ultimul rând, PWC a recrutat managerii privați ai companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor”, explică jurnaliştii RISE.

RISE Project: PWC, sute de milioane euro din audit în România

E.ON. Una din companiile pentru care PWC a furnizat atît consultanță cât și servicii de audit este E.ON Group. Compania germană operează în peste 30 de țări, printre care și România. PWC este auditorul grupului cât și al subsidiarelor din România încă din 2007. Conform rapoartelor anuale ale companiei energetice, PWC a încasat peste 276 de milioane de euro din 2009 pînă în 2013 numai pentru audit. Începînd cu 2009, PWC a oferit E.ON Group și servicii de consultanță pentru reconstrucția grupului prin operațiuni ce implicau în special filialele luxemburgheze ale companiei mamă. În România, PWC a fost numit auditor pentru mai multe divizii ale grupului: E.ON Distribuție, companie în acționariatul căreia este reprezentat și statul român prin Ministerul Econonimiei, E. ON Gaz Distribuție, E.ON Moldova Distribuție și E.ON Moldova Furnizare, societăți deținute în majoritate de grupul german.

Eurobank / EFG Group. În 2009 și 2010, PWC a fost angajată să evalueze tranzacții din cadrul grupului bancar EFG, prin implicarea directă a societăților înregistrate în Luxemburg. În planul de investiții supus optimizării fiscale era prevăzută și intrarea companiei elene pe piața din România începînd cu anul 2008. Filialele locale ale grupului sunt  Eurobank și Bancpost. PWC a devenit auditor independent atît pentru compania mamă, cît și pentru filialele românești. Conform informațiilor publicate în Monitorul Oficial, societățile înregistrare în România au fost auditate de către PWC încă din 2008, o parte din contracte fiind prelungite pînă în prezent.

În raportul din 2010 al companiei mamă EFG Eurobank Ergasias se face referire la poziția de auditor a PWC, în cadrul grupului, în contextul în care acesta urma să furnizeze și un alt tip de servicii. După ce a analizat “independența și eficacitatea” auditorului extern, Consiliul de Administrație l-a reconfirmat în această poziție. În România, grupul a înregistrat pierderi de 40 de milioane de euro în 2013 și a închis peste 20 de unități la începutul acestui an.

TigerGlobal. TigerGlobal deține două afaceri în România: Ejobs și Neogen, care operează importante site-uri cu oferte de locuri de muncă. Pînă în 2007, Tiger Global a deținut acțiuni în ambele companii prin intermediul Tiger Holdings Four S.a.r.l. Luxemburg și a unei filiale olandeze. În 2008, PWC a auditat Neogen iar în 2010 a devenit auditor pentru Ejobs. Tot în 2008, PWC a oferit consultanță grupului cu privire la viitoare investiții, folosing o schemă de rulare a banilor prin multiple filiale înființate în Luxemburg, cu scopul de a reduce semnificativ taxele aferente.

Un alt document PWC din septembrie 2008 menționează ca viitoare investiții în România prin cumpărare de acțiuni, folosind următoarele vehicule: Tiger Global Investments Partners IV (Tiger PIP IV) înregistrată în Cayman Islands Limited Partnership, care deține Tiger Parent Four care la rîndul său deține Tiger Holding Four S.a.r.l. În 2009 PIP IV urma să investească în Cehia și în România. Investiția inițială era calculată la 75 de milioane de euro.

Orascom. Compania controlată de miliardarul egiptean Naguib Sawiris deține în România filiala Sole SRL, prin intermediul căreia a cumpărat câteva sute de hectare de teren lîngă Constanța. Magnatul egiptean a devenit cunoscut în România, în 2011, după ce primarul Radu Mazăre, investigat în mai multe dosare penale, a anunțat că Sawiris l-a contactat ca să-l ajute să doneze o treime din avere în scopuri caritabile. Averea egipteanului era estimată atunci, potrivit Forbes, la peste 1,5 miliarde de euro. PWC a fost consultant, în 2010, pentru Weather Investments, compania mamă a Orascom, pregătind declarațiile fiscale pentru filialele din Luxemburg. Același PWC a creat un mecanism fiscal prin care Weather Investments și-a mărit participația în cadrul Orascom Telecommunication folosindu-se atât de o licitație l-a care au putut să se înscrie acționari din cadrul grupului, cât și de împrumuturi acordate de la o societate la alta din holding. În final, circuitul financiar a făcut ca sumele de bani să se întoarcă în Luxemburg sub formă de datorii.

Bluehouse. Compania a dezvoltat în România importante proiecte imobiliare prin Astoria Business Center SRL, Bluehouse Dezvoltare SRL, Laroblue Investitii SRL sau Bluenoi SRL. Investițiile făcute la noi au fost de zeci de milioane de euro. În 2013 Astoria Business Center a înregistrat datorii de 10 milioane de euro și pierderi de 150 000 de euro.În 2009, PWC a oferit consultanță Bluehouse în vederea realizării unei investiții de 120 milioane de euro. Bluehouse Grup și-a deschis o filială în Luxemburg dedicată investițiilor imobiliare din România și Grecia, aplelând la aceleași împrumuri ca și în cazul Orascom, care ulterior s-au tranformat în datorii neimpozitabile.

Ce spune PWC România

Întrebați de RISE Project dacă în opinia lor există o incompatibilitate între poziția de auditor în România pentru filialele companiilor cărora le-a acordat consultanță în Luxemburg, PWC România ne-a furnizat următorul răspuns: „PwC oferă servicii de consultanţă independentă clienţilor săi în domeniile importante pentru aceştia, inclusiv într-o gamă largă de probleme fiscale. Acestea pot include consultanţă referitoare la taxarea anumitor operaţiuni de afaceri în diferite ţări. De asemenea, ne asistăm clienţii în pregătirea situaţiilor financiare şi în dialogul cu autorităţile fiscale. Serviciile de consultanţă şi de asistenţă oferite de PwC sunt în concordanţă cu normele legislative locale şi europene, cu prevederile legislaţiei fiscale şi ale acordurilor internaţionale, precum şi cu Codul Global de Conduită al PwC în materie de Consultanţă Fiscală. Acesta oferă consultanţilor noştri fiscali din întreaga lume un cadru de reglementare privind o gamă largă de subiecte, inclusiv felul în care deciziile fiscale pot fi interpretate de către toate părţile interesate. Relaţiile cu clienţii noştri sunt strict confidenţiale şi nu putem comenta pe marginea unor cazuri individuale.”

Tagged , , , , , , ,

Mihai Craiu – Documente confidentiale demascheaza firme importante din Romania care au apelat la paradisul fiscal din Luxemburg

Documente confidențiale: filiera românească din dosarul Luxemburg

Sursa: Riseproject

O serie de documente secrete arată că firme din România au apelat la facilitățile oferite de statul Luxemburg pentru a plăti taxe mai mici.

Luxemburg a devenit un paradis fiscal din ce în ce mai căutat, care ascunde importante corporații aflate în căutarea unui regim low-tax. Pepsi, Ikea, FedEx și alte 340 de companii internaționale au găsit multiple scheme fiscale prin care au reușit să-și reducă substanțial taxele, în teritoriile micului ducat. Mai mult de 170 de companii aflate în topul “Fortune 500” au cel puțin o filială în Luxemburg.

International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) împreună cu o echipa de 80 de jurnaliști din 26 de țări, printre care și RISE Project, au investigat aceste companii și schemele fiscale folosite, având la bază 28.000 de pagini de documente confidențiale. Sute de miliarde de dolari au fost trecute prin paradisul fiscal luxemburghez, companiile reușind să scutească taxe de ordinul miliardelor de dolari.

Taxe de 1%

Marile companii ajung să obțină reduceri de taxe considerabile mutîndu-și profiturile din țări cu fiscalitate excesivă, unde dealtfel își au activitatea și sediul central, către liniștitul ducat luxemburghez care oferă un regim fiscal lejer și tentant. În unele cazuri, jurnaliștii ICIJ au descoperit companii care s-au bucurat de taxe mai mici de 1% pe profiturile trecute prin Luxemburg. De asemenea, printre documentele cercetate, se numără și sute de scrisori ale fiscului din Luxemburg, care aprobă din punct de vedere al legalității și conformității, tranzacțiile și schemele de optimizare fiscală operate de companii. Aceste scrisori, numite “comfort letters” reprezintă practic asigurarea dată în scris că Ministerul Finanțelor luxemburghez privește favorabil toate aceste operațiuni.

UE anchetează regimul fiscal din Luxemburg

În ultimele luni, Uniunea Europeană a avut o serie de dispute cu Luxemburg pe fondul derulării unei anchete privind sprijinul pe care l-ar fi obținut anumite companii precum Amazon și Fiat Finance, sprijin care ar putea fi considerat ajutor de stat. Oficialii luxemburghezi au devenit refractari în ceea ce privește comunicarea de documente fiscale către Comisia Europeană, care în prezent investighează dacă deciziile ducatului sunt sau nu conforme cu legislația europeană. Un alt aspect delicat vizează prezența fostului prim-ministru al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker în poziția de președinte al Comisiei Europene. Pe de o parte, Juncker a promis să lupte împotriva evaziunii fiscale și pe de alta, a declarat că este de părere că regimul fiscal din țara sa este în totală concordanță cu legislația europeană.

Strategiile fiscale din Ducat

Documenetele folosite în ancheta ICIJ fac referire directă la clienți aparținînd PriceWaterhouseCoopers (PWC), una dintre cele mai mari companii de consultanță și audit din lume. Consultanții PWC au proiectat diverse strategii fiscale care implică împrumuturi între companii surori și tranzații făcute cu scopul de a muta profitul de pe o companie pe alta pentru a reduce venitul impozabil. De multe ori, schemele propuse de PWC au fost foarte complexe, implicînd tranzacția banilor prin intermediul multor societăți, prin diferite țări și paradisuri fiscale. Într-un răspuns oficial trasmis ICIJ, compania PWC consideră că sfaturile sale fiscale au fost date în conformitate cu legislația europeană și internațională. De asemenea, PWC a catalogat munca jurnaliștilor drept “un furt de informație”.

Corporațiile care și-au stabilit un punct de lucru în Luxemburg s-au folosit de instrumente financiare hibride cu ajutorul cărora banii s-au plimbat prin toată lumea, folosind regulile fiscale ale unei țări împotriva altora. Spre exemplu, un împrumut între companii poate permite ca profitul să fie tratat ca și acțiuni sau părți sociale, nu ca un venit ce ar trebui impozitat. UE a interzis de curând astfel de împrumuturi hibride, care exploatează diferențele dintre sistemele de impozitare ale diferitor țări.

Specialiștii consultați de ICIJ care au cercetat documentele au confirmat faptul că atât companiile cât și consultatul PWC s-au angajat într-o serie de strategii agresive de reducere a taxelor, folosind Luxemburgul în combinație cu ale jurisdicții offshore, precum Gibraltar, Delaware și Irlanda.

Rețeta fiscală exportată în România

PWC a oferit consultanță privind optimizarea fiscală prin intermediul paradisului fiscal din Luxemburg și unor companii cu sucursale în România. Printre clienții săi se numără: suedezii de la Ikea, Eurobank, compania energetică E.ON, British American Tobacco, grupul TMF Group implicat în afaceri imobilare, energie, consultanță și investiții; Orascom Group – controlat de miliardarul egiptean Naguib Sawiris; dezvoltatorul imobiliar Bluehouse, precum și compania israeliană Rosebud. Pentru câteva companii, PWC a oferit în paralel și servicii de audit, verificând raportările subsidiarelor în România. Cunoscuta companie de audit și-a început activitatea la noi în anii’90. PWC a fost condusă mai bine de un deceniu de către Jean-Pierre Vigroux, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți din piața locală. Începând cu 2004, românul Vasile Iuga a devenit managing partener pe regiunea Europei de Sud-Est.

Consultanții statului

Compania PWC a consiliat statul român în mai multe tranzacții importante precum privatizarea Electrica Muntenia Sud, cedată italienilor de la Enel pentru 820 de milioane de euro, și a conceput procesul de privatizare al Oltchim care s-a transformat într-un eșec după implicarea directă a politicianului-ziarist Dan Diaconescu. Nu în ultimul rând, PWC a recrutat managerii privați ai companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor.

Materialul integral realizat de ICIJ poate fi consultat AICI.

Filialele românești

E.ON. Una din companiile pentru care PWC a furnizat atît consultanță cît și servicii de audit este E.ON Group. Compania germană operează în peste 30 de țări, printre care și România. PWC este auditorul grupului cît și al subsidiarelor din România încă din 2007. Conform rapoartelor anuale ale companiei energetice, PWC a încasat peste 276 de milioane de euro din 2009 pînă în 2013 numai pentru audit. Începînd cu 2009, PWC a oferit E.ON Group și servicii de consultanță pentru reconstrucția grupului prin operațiuni ce implicau în special filialele luxemburgheze ale companiei mamă. În România, PWC a fost numit auditor pentru mai multe divizii ale grupului: E.ON Distribuție, companie în acționariatul căreia este reprezentat și statul român prin Ministerul Econonimiei, E. ON Gaz Distribuție, E.ON Moldova Distribuție și E.ON Moldova Furnizare, societăți deținute în majoritate de grupul german.

Eurobank / EFG Group. În 2009 și 2010, PWC a fost angajată să evalueze tranzacții din cadrul grupului bancar EFG, prin implicarea directă a societăților înregistrate în Luxemburg. În planul de investiții supus optimizării fiscale era prevăzută și intrarea companiei elene pe piața din România începînd cu anul 2008. Filialele locale ale grupului sunt  Eurobank și Bancpost. PWC a devenit auditor independent atît pentru compania mamă, cît și pentru filialele românești. Conform informațiilor publicate în Monitorul Oficial, societățile înregistrare în România au fost auditate de către PWC încă din 2008, o parte din contracte fiind prelungite pînă în prezent.
În raportul din 2010 al companiei mamă EFG Eurobank Ergasias se face referire la poziția de auditor a PWC, în cadrul grupului, în contextul în care acesta urma să furnizeze și un alt tip de servicii. După ce a analizat “independența și eficacitatea” auditorului extern, Consiliul de Administrație l-a reconfirmat în această poziție. În România, grupul a înregistrat pierderi de 40 de milioane de euro în 2013 și a închis peste 20 de unități la începutul acestui an.

TigerGlobal. TigerGlobal deține două afaceri în România: Ejobs și Neogen, care operează importante site-uri cu oferte de locuri de muncă. Pînă în 2007, Tiger Global a deținut acțiuni în ambele companii prin intermediul Tiger Holdings Four S.a.r.l. Luxemburg și a unei filiale olandeze. În 2008, PWC a auditat Neogen iar în 2010 a devenit auditor pentru Ejobs. Tot în 2008, PWC a oferit consultanță grupului cu privire la viitoare investiții, folosing o schemă de rulare a banilor prin multiple filiale înființate în Luxemburg, cu scopul de a reduce semnificativ taxele aferente.
Un alt document PWC din septembrie 2008 menționează ca viitoare investiții în România prin cumpărare de acțiuni, folosind următoarele vehicule: Tiger Global Investments Partners IV (Tiger PIP IV) înregistrată în Cayman Islands Limited Partnership, care deține Tiger Parent Four care la rîndul său deține Tiger Holding Four S.a.r.l. În 2009 PIP IV urma să investească în Cehia și în România. Investiția inițială era calculată la 75 de milioane de euro.

Orascom. Compania controlată de miliardarul egiptean Naguib Sawiris deține în România filiala Sole SRL, prin intermediul căreia a cumpărat câteva sute de hectare de teren lîngă Constanța. Magnatul egiptean a devenit cunoscut în România, în 2011, după ce primarul Radu Mazăre, investigat în mai multe dosare penale, a anunțat că Sawiris l-a contactat ca să-l ajute să doneze o treime din avere în scopuri caritabile. Averea egipteanului era estimată atunci, potrivit Forbes, la peste 1,5 miliarde de euro. PWC a fost consultant, în 2010, pentru Weather Investments, compania mamă a Orascom, pregătind declarațiile fiscale pentru filialele din Luxemburg. Același PWC a creat un mecanism fiscal prin care Weather Investments și-a mărit participația în cadrul Orascom Telecommunication folosindu-se atât de o licitație l-a care au putut să se înscrie acționari din cadrul grupului, cât și de împrumuturi acordate de la o societate la alta din holding. În final, circuitul financiar a făcut ca sumele de bani să se întoarcă în Luxemburg sub formă de datorii.

Bluehouse. Compania a dezvoltat în România importante proiecte imobiliare prin Astoria Business Center SRL, Bluehouse Dezvoltare SRL, Laroblue Investitii SRL sau Bluenoi SRL. Investițiile făcute la noi au fost de zeci de milioane de euro. În 2013 Astoria Business Center a înregistrat datorii de 10 milioane de euro și pierderi de 150 000 de euro.
În 2009, PWC a oferit consultanță Bluehouse în vederea realizării unei investiții de 120 milioane de euro. Bluehouse Grup și-a deschis o filială în Luxemburg dedicată investițiilor imobiliare din România și Grecia, aplelând la aceleași împrumuri ca și în cazul Orascom, care ulterior s-au tranformat în datorii neimpozitabile.

Cum funcționează optimizarea fiscală

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=DTB90Ulu_5E&list=UUzLqSkXqbvKnI05Z-3xCwwA]

Ce spune PWC România

Întrebați de RISE Project dacă în opinia lor există o incompatibilitate între poziția de auditor în România pentru filialele companiilor cărora le-a acordat consultanță în Luxemburg, PWC România ne-a furnizat următorul răspuns: “PwC oferă servicii de consultanţă independentă clienţilor săi în domeniile importante pentru aceştia, inclusiv într-o gamă largă de probleme fiscale. Acestea pot include consultanţă referitoare la taxarea anumitor operaţiuni de afaceri în diferite ţări. De asemenea, ne asistăm clienţii în pregătirea situaţiilor financiare şi în dialogul cu autorităţile fiscale. Serviciile de consultanţă şi de asistenţă oferite de PwC sunt în concordanţă cu normele legislative locale şi europene, cu prevederile legislaţiei fiscale şi ale acordurilor internaţionale, precum şi cu Codul Global de Conduită al PwC în materie de Consultanţă Fiscală. Acesta oferă consultanţilor noştri fiscali din întreaga lume un cadru de reglementare privind o gamă largă de subiecte, inclusiv felul în care deciziile fiscale pot fi interpretate de către toate părţile interesate. Relaţiile cu clienţii noştri sunt strict confidenţiale şi nu putem comenta pe marginea unor cazuri individuale.”

Roxana Jipa

Tagged , , , , , , , , ,

Cum lucrează anticorupţia: procurorul șef DIICOT, la braţ cu Elena Udrea prin Paris

Elena Udrea la cumparaturi in paris cu DIICOT

Elena Udrea la brat cu DIICOT in Paris

Pe site-ul joscenzura2014.wordpress.com au apărut mai multe fotografii cu Elena Udrea și Alină Bica, procurorul șef DIICOT. Informaţia a fost preluată de HotNews. „Textul care însoțește aceste imagini susține că Udrea și Bica au fost suprinse în februarie 2014, la Paris, într-o vizită privată. Alături de cele două apare încă o figură prezentată drept Ana Măria Topoliceanu, fostă șefa a Companiei Naționale de Investiții. Udrea și Bica nu au putut fi contactate în ciudă insistențelor. Nu au răspuns nici la telefoane, nici la mesajele SMS”, arată HotNews. „Fețele s-au distrat foarte bine și au spart câteva zeci de mii de euro. O apropiere între un om politic controversat, Elena Udrea, o fostă seja de instituție de stat cu buget dirijat discreționar și o procuroare-șefa pusă politic care ar trebui să lupte împotrivă corupției politice și a crimei organizate. Aceste imagini zac în mai multe redacții din București. Au fost ținute la sertar în urmă unor presiuni de neimaginat”, mai scrie site-ul joscenzura.

Elena udrea in Paris la cumparaturi inainte de alegerile prezidentiale

„De notat că în februarie 2014, Elena Udrea era membru PMP, încă nu ajunsese la șefia partidului și nici nu era clar dacă va candida la președinția României. Alină Bica ocupă, în schimb, funcția de prorcuror șef DIICOT din primăvară lui 2012. Nu există nici un indiciu că pozele au fost realizate într-adevăr în februarie 2014 și nu în perioadă când cele două erau colege în Guvern. Totuși, site -ul prezintă documente de cazare din care rezultă că Elena Udrea a fost cazată la Hotel Le Bistro Paris în perioadă 13-16 februarie 2014, iar Alină Bica în perioadă 14-16 februarie 2014. HotNews.ro a publicat încă din luna mai 2013 informația că Alină Bica a fost numită la șefia DIICOT grație prieteniei sale cu Elena Udrea. Această prietenie datează încă din timpul guvernării Boc, când Udrea era ministru la dezvoltare regională și turism, iar Alină Bica ocupă postul de secretar de stat la Ministerul Justiției”,mai arată agenţia.

HotNews.ro a criticat atunci trocul dintre președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta pe numirea procurorilor șefi și promovarea unor procurori în funcții cheie, ca Alin Bica la DIICOT, grație susținerilor politice. „Să zicem că, luând prin surprindere pe toată lumea, doamnă Udrea dorește să fie achetata gruparea Bittner-Petrache, despre care actualul președinte Traian Băsescu zicea în campania din 2004 (ce vremuri) că face parte din mafia personală a lui Adrian Năstase. Ce-ar trebui să facă doamnă Bica, nouă șefa de la crimă organizată? Să se execute pe loc? Chiar dacă merge cu doamnă Udrea la fitness, împart același coafor și sunt bune prietene, chiar dacă îi datorează saltul în carieră, credeți că rolul unui procuror șef este să îndeplinească fanteziile politicienilor?” (Mic raport pentru uzul unor ambasade, mai 2013 ).

Udrea și acuzațiile la adresa SIE

„De menționat că Elena Udrea a fost acum două zile protagonistă unui alt scandal. Elena Udrea, candidată PMP la prezidențiale, a declarat miercuri seară, într-o conferința de presă, că nu are nicio implicare în dosarul Microsoft și că, de asemenea, este “exclus” că numele sau fie implicat în afacerea EADS, întrucât nu era oficial la momentul respectiv, ea denunțând un “atac concertat” la adresă să în această campanie. Mai mult, ea a afirmat că în favoarea principalilor doi candidați s-au implicat în campanie și reprezentanți ai serviciilor secrete, susținând astfel un articol postat miercuri pe blog de Ion Cristoiu, intitulat- SIE îi plătește lui Traian Băsescu îndrăzneală de a-l fi criticat?”, mai arată HotNews.
sursa HotNews

Tagged , , , , , ,

Mihai Craiu – Adevărul despre Crescent: Cum a furat Dan Voiculescu sute de milioane de dolari în 1989

Afacerea ICA, pentru care mogul Voiculescu a ajuns după gratii este doar una dintre mega- escrocheriile Varanului şi poate cea mai mică dintre ele. Pentru cei care încă se mai întreabă cum şi- a ridicat Dan Voilescu imperiul vă prezentăm mai jos un material- document despre cum a debutat în afaceri Voiculescu, imediat după momentul 1989. Materialul a fost realizat pe baza informaţiilor din dosarul Intreprinderi de Comerţ Exterior Dunărea, principalul instrument prin care fosta securitate derula exporturi civile şi militare înainte de 1989, dosar care a fost desecretizat pentru o foarte scurtă perioadă de timp şi resigilat la ordinul expres al lui Ion Iliescu

În timp ce românii trăiau cu sufletul la gură evenimentele din Decembrie 1989, Dan Voiculescu punea la cale planul diabolic prin care a furat sute de milioane de dolari din conturile securităţii. Cel supranumit „Varanul” a spoliat imediat după căderea regimului Ceauşescu conturile firmelor ascunse ale securităţii şi, deşi faptele sale sunt bine identificate în documentele de urmărire penală, dar şi descrise în anchetele de presă, este în continuare protejat de politicieni. B1 TV a realiazat, în premieră, o radiografie a afacerilor mogului Voiculescu, dar mai ales, a clarificat modul în care „Varanul” a jefuit conturile din străinătate ale României post decembristă.

Voiculescu, afacerea ICA

Tv Dobrogea

 

Lecţia de istorie: Voiculescu- Kent, din mituitorul securiştilor, stăpânul inelelor la Crescent

Oricât de mult încearcă Dan Voiculescu să scape de trecutul său, dar mai ales de firma Crescent, un lucru este sigur- a avut cheile de la seiful securităţii şi l-a lăsat gol. Pentru cei nefamiliarizaţi cu afacerile fostei securităţi vă prezentăm un scurt istoric. Întreprinderea de Comerț Exterior (ICE) Dunărea a fost o companie de comerț exterior înfiinţată în 1982 de Securitațe, cu indicativul de Unitate Militară 0107. Toate marile întreprinderi de stat care făceau comerț exterior lucrau prin ICE Dunărea. Relația cu partenerii externi se realiza prin Crescent Commercial and Maritime și reprezentanța din București, condusă de Dan Voiculescu. Veniturile Securității erau asigurate printr-un comision perceput legal. ICE Dunărea percepea un comision de 1,4 la sută din rulajul unei întreprinderi la export și 1,2 la sută în cazul importului. Pe scurt ICE Dunărea era paravanul intreprinderilor româneşti în ţară, iar Crescent paravan în faţa companiilor străine. Graţie poziţiei sale de director la Crescent, dar şi a cadourilor pe care le făcea generalilor securităţii („tradiţionalele” cartuşe de Kent, sticle de wiskey şi cafea) Voiculescu a ajuns un personaj cheie în afacerile securităţii.

Cum a făcut „Varanul” primul milion de dolari- a lichidat conturile Securităţii

„Activitatea Crescent în România se intensifică, aceasta realizând până în 1989 cifre între 150-200 de milioane de dolari pe an. Crescent deschide mai multe filiale în Malta, Egipt, Marea Britanie, Austria şi SUA. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, pe fondul haosului creat şi al vidului de putere ce a urmat, dar şi al desfiinţării DSS, Dan Voiculescu, aflat în posesia formularului de transfer al acţiunilor Crescent Cipru, semnat în alb de proprietarul oficial al companiei, John Edgington, îl contactează pe Michael Fouad Sanbar, fostul său partener şi îi propune să reia din noi firma Crescent în schimbul unui comision consistent. Acesta acceptă şi cei doi fac următoarea operaţiune. Michael Fouad Sanbar preia înapoi firma Crescent de la John Edgington, dar semnează un testament prin care îl numeşte pe Dan Voiculescu protector testamentar şi îi lasă acestuia moştenire firma Crescent”, arată reporterii B 1 Tv. Michael Fouad Sanbar a decedat în anul 1995, astfel Dan Voiculescu preia firma Crescent în mod oficial putând dispune de activele firmei şi de banii aflaţi în conturile filialelor Crescent. Dar asta nu e totul. „ În ultima săptămână din decembrie 1989 şi în ianuarie 1990, Dan Voiculescu închide toate filialele firmei Crescent, transferând sumele din conturile respective. Tot atunci vinde o serie active al Crescent, printre care 4 vapoare din cele 7 pe care firma le avea în proprietate, clădirea în care îşi avea sediul filiala Crescent din Austria, precum şi altele de mai mică importanţă. În momentul revoluţiei din decembrie 1989, Crescent avea în derulare o serie de operaţiuni de export de tablă, ţevi şi oţel-beton, cu plata la 120 de zile de la livrare. Marfa exportată de Crescent era livrată de IC Metal Export-Import şi IC Dunărea, acestea fiind întreprinderile care urmau să încaseze contravaloarea exporturilor. La expirarea termenelor de plată, februarie şi aprilie 1990, Crescent nu a virat nicio sumă de bani în conturile celor două întreprinderi româneşti cu care avea contracte de export”, au arătat reporterii B 1 Tv.

Un nou dosar Flota, cu Voiculescu comandat (infractor) de cursă lungă

Un nou dosar Flota, cu Voiculescu comandat (infractor) de cursă lungă

Nu au existat facturi, note de realizări, declaraţii vamale de export sau alte documente care să probeze plata încărcăturilor următoarelor nave plecate din portul Constanţa în intervalul octombrie- decembrie 1989:
– nava Raseltina, care a părăsit portul Constanţa la 5 octombrie 1989, cu 3000 de tone tablă, având destinaţia Statele Unite
– nava Ilfov care a părăsit portul Constanţa la data de 6 octombrie 1989 cu 1.670 de tone de ţevi cu destinaţia Statele Unite
– nava Munzur care a părăsit portul Constanţa la data de 9 octombrie 1989 cu 4.066 de tone de oţel-beton având destinaţia Turcia
– nava Dimis, care a părăsit portul Constanţa la data de 11 octombrie 1989, cu 8.523 tone de tablă, cu destinaţia Statele Unite
– nava Munzur, care a părăsit portul Constanţa la data de 30 octombrie 1989, cu 3.940 tone oţel beton, cu destinaţia Turcia
– nava Calafat, care a părăsit portul Constanţa la data de 3 noiembrie 1989, cu 7.934 tone oţel beton, cu destinaţia Egipt
– nava Telega, care a părăsit portul Constanţa la data de 22 noiembrie 1989, cu 2.000 tone de ţevi, destinaţia Canada
– nava Făgăraş, care a părăsit portul Constanţa la data de 11 decembrie 1989, cu 8.000 tone de oţel beton, destinaţia Statele Unite.

“În urma acestor operaţiuni de lichidare a filialelor Crescent, de vânzare de active, de însuşire a lichidităţilor din conturile firmei şi de neplata ultimelor facturi, Dan Voiculescu şi-a însuşit în primele luni de după Revoluţie o sumă totala cuprinsă între 150 şi 300 de milioane de dolari. În a doua jumătate a anului 1990 Crescent a reînceput să deruleze anumite operaţiuni de export, activitate pe care a desfăşurat-o mai puţin de un an. În 1991, datorită imaginii publice proaste a firmei Crescent, Dan Voiculescu hotărăşte să nu mai deruleze operaţiuni comerciale prin Crescent şi înfiinţează o serie de alte firme”, arată jurnaliştii.

Andrei Bădin: Dan Voiculescu şi-a însuşit în primele luni de după revoluţie între 150 şi 300 de milioane de dolari

„Scria Dan Voiculescu pe blog- nu am nimic de ascuns în relaţiile mele cu Întreprinderea de Comerţ Exterior Dunărea. Din punctul meu de vedere, poate fi desecretizată toată arhiva Dunărea. Vreau să spun clar, astfel încât să ştie toată lumea, arhiva şi dosarul Dunărea mă lasă rece. Nu am nicio implicare în ele. Băsescu, opreşte-te din minciuni!… am vorbit în repetate rânduri aici în emisiune despre o anchetă SIE-DIICOT, în anul 2000, care viza IC Dunărea şi Crescent, şi pe Dan Voiculescu în mod special. Ancheta n-a putut fi finalizată la acea vreme, deoarece a revenit la putere în 2001 Ion Iliescu şi dosarul a dispărut undeva”, a precizat jurnalistul Andrei Bădin. „În urma acestor operaţiuni de lichidare a filialelor Crescent, de vânzare de active, de însuşire a lichidităţilor din conturile firmei şi de neplata ultimelor facturi, Dan Voiculescu şi-a însuşit în primele luni de după revoluţie o sumă totala cuprinsă între 150 şi 300 de milioane de dolari. Noi nu-l acuzăm de nimic pe Dan Voiculescu, ancheta ar trebui să continue”, a precizat ziaristul.

Ancheta lui Harnagea blocata de PSD

Ancheta lui Harnagea, blocată de „tătucul” Iliescu

Cătălin Harnagea, şeful Serviciului de Informaţii Externe în 2001 confirmat datele jurnaliştilor B1 Tv, dar şi presiunile imense pe care Voiculescu le-a făcut pentru muşamalizarea dosarului ICE Dunărea. „În 2000 s-a desecretizat doar arhiva comercială, asta a fost intenţia mea şi de fapt ce a urmat a fost o cercetare împreună cu procuratura, cu DIICOT, pentru că atunci nu exista DNA, tocmai ca să se verifice anumite contracte şi hai să spunem anumite schimburi comerciale care au existat înainte de ’89 şi asupra cărora au existat şi planau anumite bănuieli. Ea a continuat pe tot parcursul anului 2000 în echipa comună realizată între ofiţerii SIE şi procurorii de la DIICOT, urmând să continue şi în 2001, numai că eu pe 1 februarie 2001 mi-am dat demisia din funcţia de director al Serviciului. Ceea ce ştiu este că în 2001 arhiva, tot la iniţiativa CSAT-ului a fost secretizată la loc (consiliul supreme prezidat de Ion Iliescu, n.r.)”, a declarat fost şef SIE. „Am ajuns la nişte concluzii, dar concluziile trebuiau închise cu anumite informaţii şi DIICOT-ul trebuia să-şi urmeze ancheta, parcursul anchetei, fiindcă dânşii puteau să intre la anumite bănci comerciale, la anumite ministere, ca cel al Comerţului sau în anumite arhive, cum au fost arhivele CST-ului şi aşa mai departe. Se făcea referire la anumite companii care au funcţionat pe lângă IC Dunărea, nu numai Crescent, dar era vorba şi de Tera şi de alte firme care funcţionau în Europa de Vest. Sigur că toate aceste informaţii, încă o dată vă spun, erau şi veneau din partea şi din deschiderea acestei arhive ale IC Dunărea. Ceea ce ar fi trebuit să urmeze şi ca să închidă şi să dea o concluzie foarte exactă a ceea ce s-a întâmplat cu activitatea acestei unităţi a Centrului de Informaţii Externe ar fi trebuit ca DIICOT-ul, procuratura să-şi finalizeze cercetarea”, a concluzionat Harnagea. Re- secretizarea dosarului Dunărea a fost făcută la propunerea lui Ioan Talpeş. Partidul Umanist, aşa cum se numea la acea dată gruparea politică al lui Voiculescu nu vroia ca „El lidero mahimo” să intre în ghearele justiţiei iar PDSR- ul lui iliescu la protejat cât a putut pe Voiculescu.

În atenţia DNA- dosarul Dunărea trebuie redeschis!

„Acest dosar după 2001 a fost închis din cauză că au fost secretizate documentele în baza cărora s-a deschis acest dosar. Aş vrea să vă aduc aminte că acest dosar a fost deschis existând indicii clare de desăvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave asupra economiei ţării. Această infracţiune nu este prescrisă, deoarece a fost întreruptă înfăptuirea justiţiei prin secretizarea documentelor. O dată cu secretizarea documentelor se întrerupe şi termenul de prescripţie”, a explicat jurnalista Ondine Gherguţ. Potrivit acesteia s-a făcut presiuni inclusive asupra magistraţilor să nu se redeschidă acest dosar. „Acum este de competenţa parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum era şi atunci, atunci exista serviciul Anchete Speciale, nu DIICOT, DIICOT-ul s-a înfiinţat puţin mai târziu. Anchetele speciale erau conduse de procurorul Ovidiu Buduşan. Pentru că acest procuror a îndrăznit să înceapă anchetele în astfel de dosare cum era Crescent şi Bancorex, după 2001 a fost hăituit, chiar pe posturi de televiziune se anunţa, ministrul Justiţie de atunci, Rodica Stănoiu spunea că trebuie arestat, la fel spunea şi premierul de atunci Adrian Năstase, adică atunci politicul dădea indicaţii de arestare foarte uşor prin televiziuni. Acum nu mai este aşa fiindcă suntem în Uniunea Europeană, slavă Domnului. Şi această anchetă trebuie să fie din nou începută de parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere faptul că e vorba de un prejudiciu atât de mare, s-ar putea să intre şi în competenţa DNA”, a menţionat jurnalista.

Mogulul şi momentul adevărului: a recunoscut că a furat banii României

În anul 1991, o televiziune canadiană a difuzat un film, „Averea diavolului”, în care, la un moment dat, îl intervieva pe Dan Voiculescu în legătură cu banii din conturile firmei Crescent. A fost poate singurul moment de sinceritate a mogului, în care a vorbit despre conturile securităţii:

Reporter: În anii ’80 aţi strâns sute de milioane… zeci de milioane de dolari. Unde s-au dus aceşti bani?
Dan Voiculescu: Aceşti bani sunt în conturile Crecent din Cipru. Toţi banii aceştia. Profiturile nete sunt în conturile Crecent din Cipru.
Reporter: Cât valoarează compania acum?
Dan Voiculescu: Nu ştiu… Acesta este un secret, în mod normal, nu? Dacă este un secret, nu vă spun.
Reporter: Îmi puteţi spune dacă profiturile dumneavoastra au ajuns în conturile speciale ale regimului Ceauşescu?
Dan Voiculescu: Nu, domnule.
Reporter: Niciun bănuţ?
Dan Voiculescu: Niciun bănuţ.

p.s. La data interviului, Voiculescu jefuise deja conturile la care a avut acces. Omul a spus, deci adevărul: nu a alimentat conturile lui Ceauşescu cu banii obţinuţi din tranzacţiile Securităţii, ci pe ale sale.

[youtube=http://youtu.be/Dn2tnQPBQXQ]

Sursa: Dobrogea TV

Tagged , , , ,