Sursa: Zf
Ceea ce a început acum un an şi jumătate ca o megaafacere pentru gigantul financiar american Goldman Sachs s-a transformat într-un scandal-monstru.
Pentru a-şi apăra interesele, Goldman l-a angajat pe danezul Anders Fogh Rasmussen, nimeni altul decât fostul şef al NATO, alianţa militară nord-atlantică. Rasmussen a fost şi premierul Danemarcei între 2001 şi 2009. Actualul premier danez, Lars Loekke Rasmussen, a fost ministru al internelor, al sănătăţii şi apoi al finanţelor în guvernele conduse de Fogh Rasmussen şi a preluat poziţia de premier după ce Fogh a fost numit şef al NATO. Prin urmare este foarte probabil ca Anders Fogh Rasmussen să aibă o influenţă considerabilă asupra celuilalt Rasmussen (cei doi nu sunt rude, este doar o coincidenţă de nume). Goldman nu putea face o alegere mai bună. De unde vine supranumele de „caracatiţă-vampir“ dat băncii Goldman Sachs? În 2009, un articol al revistei americane de politică şi cultură Rolling Stone semnat de Matt Taibbi asemuia banca de investiţii cu „o mare caracatiţă-vampir încolăcită pe faţa umanităţii care îşi înfige fără să obosească colţii în orice miroase a bani“.
Tranzacţie parafată la ţanc
Revenind în Danemarca, cetăţenii acestei ţări au fost şocaţi când au aflat că vânzarea parţială a Dong Energy nu a inclus o tranzacţie masivă despre care atât statul, cât şi banca americană ştiau că este iminentă. Această omisiune a subestimat valoarea companiei cu până la 20 de miliarde de coroane (2,6 miliarde de euro), scrie TheLocal.dk. Guvernul danez a pierdut astfel enorm când a vândut o participaţie de 18% la Dong. La trei luni de la vânzare compania de energie a primit drepturi de a instala un parc eolian offshore de proporţii considerabile, o investiţie sprijinită de Marea Britanie. Valoarea acestei afaceri, despre care se ştia de mult timp pe piaţă, nu a fost luată în calcul când guvernul danez a evaluat participaţia vândută către Goldman. Dong este cel mai mare operator de parcuri eoliene offshore din lume. Goldman a plătit pentru participaţie aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Vânzarea activelor statului către Goldman a fost controversată încă de când s-a aflat despre ea şi a fost întâmpinată cu rezistenţă masivă din partea populaţiei şi politicienilor. Decizia a determinat Partidul Socialist al Poporului să se retragă din coaliţia de guvernare, luând cu ea şase miniştri, iar o petiţie online contra vânzării a adunat aproape 200.000 de semnături. Supărător pentru populaţie a fost nu doar că prin tranzacţie se înstrăinează activele statului, dar şi faptul că vânzarea acţiunilor dă băncii americane drepturi de veto privind finanţarea companiei energetice şi schimbările de la nivelul managementului, drepturi oferite în mod normal de o participaţie mai mare.
De asemenea, după vânzare s-a aflat că fondul de pensii al Danemarcei a făcut o ofertă mai mare pentru activele în cauză, evaluând compania la 46 de miliarde de coroane, faţă de 31,5 miliarde de coroane cât este evaluarea oficială.
Guvernul a fost pedepsit de alegători
Guvernul lui Helle Thorning-Schmidt, cel sub mandatul căruia a fost efectuată vânzarea către Goldman, a fost trimis pe tuşă în alegerile din iunie, iar acum Danemarca este condusă de Partidul Liberal al lui Lars Loekke Rasmussen, notează Bloomberg.
Vânzarea de anul trecut a fost făcută în cadrul unui plan de a orienta compania spre energia eoliană înainte de posibila lansare pe bursă a Dong în 2018. Tranzacţia a fost gândită după ce un audit a descoperit că guvernul a supravegheat defectuos compania în 2010 când aceasta a investit excesiv de mult şi neinspirat în proiecte eoliene offshore şi de petrol şi gaze naturale.
Acum, după ce comisia parlamentară care a supravegheat tranzacţia s-a plâns că nu au primit acces deplin la documentele relevante, guvernul a anunţat că pune parlamentarilor la dispoziţia aceste documente, dar cu titlu excepţional. Bjarne Corydon, care a fost ministru de finanţe la data vânzării, a explicat că informaţiile cuprinse în documentele tranzacţiei erau prea „sensibile“ chiar şi pentru comisia parlamentară.
La începutul acestui an a apărut o carte în care se arată că acestei comisii parlamentare I s-a cerut să oprească vânzarea dacă ar fi fost şanse să vină o ofertă mai bună decât cea primită de la Goldman. Fostul ministru de finanţe Corydon nu a informat comisia despre obligaţia ei şi nici nu le-a furnizat membrilor ei informaţii despre celelalte oferte, potrivit acestei cărţi.
„Modificarea contractului este despre a avea un ministru de finanţe care a spus că nu poate avea încredere în comisia parlamentară“, a explicat Rene Christensen, purtătoarea de cuvânt al Partidului Popular, care a făcut presiuni pentru publicarea documentelor.
Statul danez încă deţine 59% din Dong. Alte participaţii minoritare sunt controlate de cinci companii energetice regionale. Statul danez mai deţine 14% din operatorul aerian SAS şi acţiuni la alte 28 de companii din diferite industrii, de la dezvoltare imobiliară la transport feroviar şi jocuri de noroc.
Mihai Marcu, preşedinte MedLife:
Radu Timiş, Cris-Tim:
Dan Şucu, preşedinte Mobexpert:
Octavian Bădescu, fondator Sameday Courier:
Emilian Duca, consultant fiscal:
Adrian Mihai, unul dintre acţionarii Fan Courier:
Cristian Erbaşu, acţionar al grupului Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii:
Nicolae Neag, director comercial şi acţionar al producătorului de materiale de construcţii Siceram Sighişoara:
Gabriel Stanciu, directorul general al Alstom Transport România şi om de afaceri:
