Tag Archives: crestere economica

Deputatul ALDE Remus Borza a declarat în plenul Parlamentului că România se confruntă cu cea mai mare evaziune la TVA din ultimii 20 de ani şi susţine că ANAF este „o instituţie anacronică, ce trebuie reformată din temelii”

„Pe mine mă îngrijorează mai mult ceea ce o să facă Guvernul Grindeanu decât ceea ce a făcut Guvernul Cioloş, că asta ştim. Şi noi am pornit cu stângul în 2017 cu 24% colectare mai mică la TVA. ANAF, într-adevăr, trebuie să îşi tureze motoarele. Este o instituţie anacronică, ce trebuie reformată din temelii. De altfel, şi Guvernul Cioloş a avut 40% neîncasare pe TVA. Doar 11 miliarde de euro din 19 miliarde de euro. Practic, ne confruntăm cu cea mai mare evaziune la TVA din ultimii 20 de ani”, a afirmat Borza, în cadrul dezbaterilor pe tema raportului Comisiilor de buget cu privire la rectificările bugetare din anul 2016.

El spune că nu poate fi de acord cu „încercarea de a prezenta de o manieră triumfalistă faptele de arme şi de vitejie ale Guvernului Cioloş”.

„Pot să fiu de acord cu colegii din opoziţie că, probabil, nu am fi avut nevoie de această anchetă parlamentară care, sigur, cred şi eu, că a fost inutilă. Dar nu pot să fiu de acord cu ei în încercarea de a cosmetiza, de a denatura o realitate care este incontestabilă şi în încercarea de a prezenta de o manieră triumfalistă faptele de arme şi de vitejie ale Guvernului Cioloş.

Realitatea este şi încerc foarte concis şi în cifre să o spun – Legea 339/2015 care a aprobat bugetul de stat pe 2016 estima venituri bugetare de 254 de miliarde de lei, din care 22 de miliarde de lei fonduri europene. Deci 232 de miliarde de lei ar fi venituri doar din impozite şi taxe colectate de către stat. Ştim că din fonduri europene, din cele 22 de miliarde de lei estimate, au reuşit anul trecut performanţa de a aduce în ţară 1,3 miliarde de lei pe exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi zero fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014 – 2020. Din cele 232 de miliarde de lei venituri colectate din intern au reuşit 222 miliarde de lei, adică fix cu 11 miliarde de lei mai puţin. Mai puţin tot cu 10 miliarde de lei decât a reuşit Guvernul Ponta în 2015 la un PIB cu 48 de miliarde de lei mai puţin. PIB-ul României în 2015 a fost de 710 miliarde lei şi în 2016 a fost 758 de miliarde de lei. Aşa cum spunea şi preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, avem cel mai mic grad de colectare din ultimii 10 ani, în 2016 de 29,4% faţă de 2015 – 32,9%”, a explicat Borza.

Acesta a criticat creşterea economică bazată doar pe consum, asemenea celei din 2006 – 2008.

„În ceea ce priveşte investiţiile, Legea bugetului de stat 339/2015 a angajat investiţii de 39 miliarde de lei, a realizat 18 miliarde de lei cu 11 miliarde de lei mai puţin decât Guvernul Ponta în 2015. Nu putem accepta la infinit o creştere economică doar pe consum pentru că ne va fi fatală. Sigur că ne umflăm în pene şi cu mândrie patriotică raportăm 4,8 creştere economică în 2016, dar ea este fundamentată exclusiv şi preponderent pe consum. Istoria se repetă şi, din păcate, nu învăţăm nimic din greşelile trecutului. La fel s-a întâmplat şi în 2006 – 2007 – 2008, când am crescut artificial pe consum şi unde am ajuns în 2010 – la tăiat de salarii la categorii întregi. Investiţiile sunt cele care pot să dea o creştere sustenabilă, o creştere sănătoasă economiei româneşti, şi nu consumul. Şi am sacrificat anul trecut investiţiile pentru consum. Şi am crescut de la 1,4% deficit bugetar în 2015 la 2,6% în 2016”, a mentionat Borza.

Senatul şi Camera Deputaţilor au decis miercuri, în şedinţă comună, retrimiterea la comisiile de buget a raportului cu privire la ancheta parlamentară pentru verificarea condiţiilor în care s-au realizat rectificările bugetului de stat din lunile august şi noiembrie 2016. În favoarea retrimiterii raportului au votat 201 parlamentari, în timp ce 81 au fost împotrivă şi 12 s-au abţinut.

Tagged , , , , , , ,

O noua criza financiara de proportii datorata cresterii pretului proprietatilor si a pretului marfurilor

Sursa: Sfin.ro

Saxo Bank: Inflaţia globală este pe cale să explodeze din cauza preţurilor mărfurilor

Inflaţia globală este pe cale să explodeze din cauza preţurilor globale mai mari ale mărfurilor, devalorizărilor competitive (inflaţie importată) şi, într-o măsură mai mică, preţurilor în creştere ale proprietăţilor, susţine Christopher Dembik, director Analiză Macro, Saxo Bank.

Principalul factor determinant al inflaţiei este reprezentat de preţurile globale mai mari ale mărfurilor, care au început să crească de la începutul verii (+2,3% în septembrie în comparaţie cu septembrie 2015). Preţul petrolului, care joacă un rol cheie în calcularea inflaţiei, a crescut cu aproape 55% de la punctul minim atins în ianuarie trecut. Această creştere va continua în lunile ce urmează datorită scăderilor investiţiilor din sectorul petrolului din ultimii ani ce ar putea avea efect, în cele din urmă, asupra capacităţii de producţie şi asupra posibilităţii unui acord OPEC cu privire la nivelul de producţie.

‘Succesul primei vânzări internaţionale de obligaţiuni ale Arabiei Saudite de acum două săptămâni (ţara a strâns 17,5 miliarde de dolari) ar putea determina ca ei să coopereze pentru reducerea inundării pieţei, de vreme ce au găsit o nouă (ieftină) metodă de a aduce bani în sistem. Dacă e aşa, acest lucru ar putea deschide calea către un acord durabil în ce priveşte petrolul ce ar avea ca rezultat o inflaţie mai mare. În zona euro, preţurile în creştere ale petrolului vor duce inevitabil la o creştere a HICP. Din punct de vedere istoric, ştim că inflaţia în Eurozonă este influenţată foarte mult de schimbarea anuală a preţului petrolului. Dacă inflaţia ar fi perfect corelată cu preţul petrolului, ceea ce, evident, nu e cazul, inflaţia ar creşte la aproape 2,3% anul viitor dacă preţul petrolului rămâne la 60 USD per baril. Deşi se poate afirma cu destulă siguranţă că nu se va ajunge acolo, direcţia inflaţiei este foarte clară. Chiar dacă preţurile petrolului scad din nou la 40 USD per baril, inflaţia este pe cale să crească semnificativ anul viitor’, susţine analistul Saxo Bank.

Un semnal foarte pozitiv cu privire la inflaţie vine din China, unde, recent, indicele PPI s-a întors recent în teritoriu pozitiv (+0,1% în septembrie). Dacă tendinţa continuă şi în octombrie (datele PPI vor fi publicate pe 9 noiembrie), ar însemna că China iese în sfârşit din deflaţie. De la faptul că este cel mai mare exportator de deflaţie din lume, China va deveni – aproape de la o zi la alta – un exportator de inflaţie, lucru care va avea implicaţii globale cheie cu privire la dinamica inflaţiei.

Ca rezultat al preţurilor mai mari ale mărfurilor şi devalorizării valutelor, în multe ţări inflaţia a fost mai mare decât se anticipase în ultimele săptămâni. În Noua Zeelandă, indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,2 procente în al treilea trimestru faţă de anul precedent (versus 0,1% conform consensului), ceea ce a dus la stimulare temporară a parităţii NZD-USD pe piaţă. În Marea Britanie, IPC a fost 1% în septembrie, de la 0,6% în august, în contextul scăderii lirei sterline.

În Europa, creşterea preţurilor proprietăţilor este de asemenea un factor pentru o inflaţie mai mare. În Spania, preţurile proprietăţilor sunt încă la 30% sub nivelul pre-criză, dar în alte ţări preţurile continuă să crească, uneori chiar vertiginos. În Germania, preţurile sunt în creştere cu 30%, iar în ţările scandinave au explodat cu +57% în Norvegia şi +70% în Suedia.

Creşterea inflaţiei globale va avea un efect negativ în ce priveşte creşterea economică, dar va aduce puţină alinare agenţilor economici (privaţi şi publici) care sunt foarte îndatoraţi şi care acum se confruntă cu un cost mai mare al capitalului, spune Dembik.

Tagged , , , , , , ,

Dupa optimismul nejustificat din 2009 Isarescu se da azi „Guru Bancar” si e ironic sau neinspirat avertizandu-ne ca… nu suntem pregatiti pentru o noua corectie…Cu contul plin e usor sa fii ironic, nu-i asa domnule Guvernator?

Sursa: Sfin.ro

“Aceasta tara nu are nevoie sa repete in mai putin de 10 ani o noua corectie… Nu cred ca societatea romaneasca s-a pregatit suficient pentru a intelege substanta acestei dezbateri.” (Mugur Isărescu)

Avertismentele guvernatorului BNR sună cam ironic dacă le comparăm cu optimismul debordant de care dădea dovadă înainte de criza din 2009. De fapt, dat fiind că afirmațiile au fost făcute la o întânire cu FMI, sună chiar hazliu. FMI care, țin să menționez, afirmă înultimul Fiscal Monitor (aprilie), că România are destul spațiu fiscal… deci care e problema?!

Spatiu fiscal

Mă rog, problema ar putea fi că analizele FMI sunt pe arătură, ca mai întotdeauna, dar nu ăsta e subiectul asupra căruia vreau să-mi îndrept acum atenția.

Problema (mă repet) este că economia globală merge înainte ca un maratonist epuizat, după ce a fost stors de energie de “stimulentele” aplicate în neștire de înțelepții de la putere și care se poate prăbuși în orice moment. Din ce în ce mai multe țări au dus dobânzile la zero (sursa) și nu au de gând să se oprească.

dobanzi globale

Ieri discutam cu un coleg “Pentru ce motiv nu se renunță la politica asta iresponsabilă,complet ineficientă și care provoacă pierderi societății? De ce bancherii centrali continuă să tipărească bani deși numărul celor care îi critică tot crește?” Răspunsul primit a fost: Because they can. La o întâlnire cu Daniel Dăianu, Valentin Lazea, Lucian Croitoru, Florin Cîțu am replicat reprezentantului ministerului de Finanțe, care punea aceeași întrebare: “Pentru că este profitabil.”

Este profitabil să-ți bați joc de societate. De fapt, este firesc să faci asta, aceasta e natura puterii politice. Because they can. Pentru că nu-i poate opri nimeni, pentru că în democrațiile noastre moderne de care suntem atât de mândri politica monetară este discreționară, nu este îngrădită de nimic – de nimic altceva decât de stopul cardiac al pacientului căruia îi tot livrează “stimulente”. Ceea ce înseamnă că politica monetară este iresponsabilă. Păi ce pățesc cei de la guvernarea producției de bani dacă greșesc? Pățesc la fel ca cei care guvernează sănătatea? Sau finanțele? Sau fondurile europene? Deloc. Ei rămân acolo, la butoane, formând un fel de dinastie.

Iar stopul cardiac al economiei globale aflată pe supradoză de bani ieftini va afecta inevitabil România. Exact la fel cum s-a întâmplat în 2008-2009, deși deocamdată nu ne paște riscul de a repeta o asemenea cădere. Că veni iar vorba de România, o altă chestie ironică este afirmația guvernatorului potrivit căreia “rezerva internationala a BNR este cu peste 6 miliarde euro mai mare decat era inainte de accesa acel imprumut” [de la FMI]. De parcă creșterea rezervei valutare ar însemna altceva decât importul politicii expansioniste din Occident, exact la fel ca în 2004-2008. Dacă mă gândesc doar la faptul că atunci BNR a intervenit pe piață cumpărând 20 de miliarde de euro și punând în circulație 60 de miliarde de lei, nu am cum să ratez concluzia că, din păcate, nu am învățat nimic din criză.

Este evident că băncile centrale nu învață nimic. Nici nu au de ce. Este păcat că publicul nu învață nimic. Ar fi trebuit să ceară încorsetarea politicii monetare, limitarea puterii acestor instituții. Este normal ca masa monetară (M1) să crească cu 25% pe an, așa cum se întâmplă acum în România? De diluarea dezinfectanților din spitale vorbește toată lumea, de diluarea banilor nu vorbește nimeni. 

Să fim sănătoși, atunci.

***

Sâmbătă voi ține un curs despre Boom-uri și crize, pentru cei interesați să rupă vălul ignoranței și aburii manipulării care ne înconjoară. Voi explica rădăcinile crizelor (toate seamănă între ele mai mult decât vă imaginați). Ca să descoperim ce trebuie să facem pentru a nu lua țeapă la viitoarea corecție, inevitabilă, de altfel.

Tagged , , , ,

Cresterea lui Ponta, ca a lui Tariceanu, doar ca mai mica

Sursa: Sfin.ro

NS a comunicat datele privind cresterea economica pe 2015. Datele in link-ul de aici
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr4r2015_1.pdf

Asa cum era de asteptat motorul a fost consumul. Investitiile au batut un nou record negativ, tap ispasitor fiind gasit in actiunile DNA.

Modelul de crestere este similar cu cel promovat in 2008 de fostul premier Tariceanu (cel cu cresteri salariale neimplementate de 50% la profesori).

In 2008 cresterea economica prin stimularea consumului a fost de 8,5%, in 2015 cresterea economica a fost mai mica de doar 3,7%.

Romania ramane in continuare o economie bogata cu rezerve de crestere si dezvoltare economica. Un program guvernamental echilibrat care nu ar evita investitiile poate mentine cresterea in jurul a 5% pe an fara mari eforturi si oscilatii.

Tagged , , , , , , ,

Porcaria lui John Keynes (stagflatia) care a distrus capitalismul…alaturi de bancile centrale…

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Dintr-un interviu cu Hyung Song Shin, șeful cercetării de la BIS, aflăm că, surprize-surprize, (1) băncile centrale poartă principala responsabilitate pentru evoluția recentă a economiei mondiale și că (2) erorile de politică monetară s-au întâmplat datorită unor erori ideologice (idei greșite).

i-used-to-be-so-happy-boy-was-i-naive-thumb

Hai să începem cu ultimele. Principala eroare pe care, știți, “tehnocrații” din băncile centrale o împărtășesc, este că inflația apare când economia se supraîncălzește, respectiv deflația apare când economia e în criză. Cu alte cuvinte, eroarea constă în perspectiva keynesiană asupra economiei. Dar deflația nu este rea, așa cum v-am spus și eu în repetate rânduri, de exemplu aici:

Deflația nu duce la falimente, șomaj, catastrofă. Am învățat asta (cei care am învățat) încă de acum aproape un secol, de la Școala Austriacă. A fost nevoie să treacă atâta timp pentru ca un profesor din establishment să descopere că… “Marea Depresiune este un eveniment singular… Nu putem generaliza… Inflația scăzută nu este întotdeauna asociată cu reducerea producției”.

Deflatia

Și de la eroarea teoretică se ajunge imediat la eroarea politică. Fiindcă dacă crezi că deflația este rea, atunci tipărești bani ca să inversezi trendul prețurilor. Tipărești bani și scazi dobânzile. Doar că, surprize-surprize (încă o dată), procedând așa nu faci decât să distrugi economia: dobânzile mici instigă lumea să se îndatoreze, creșterea datoriei alimentează investiții speculative și fără fundament economic, fenomen care de fapt maschează o expropriere în masă a avuției – de la “fraierii” care stau cu bani în bancă și în instrumente cu venit fix către “băieții deștepți” care joacă la bursă.

Dobanzi

Retorica domnului Shin îmi amintește de cele spuse de Hayek amicului său Keynes:

“DOMNILOR, M-ATI INVITAT SA VA VORBESC DESPRE UN TERMEN CARE E O NOUTATE, STAGFLATIE. AM STAT SI M-AM GANDIT SI CRED CA AM UN RASPUNS. IN ’39, DUPA CE PRIETENUL MEU JOHN KEYNES SI-A LANSAT CARTEA (TEORIA GENERALA A OCUPARII FORTEI DE MUNCA, A DOBANZII SI A BANILOR) SI AM CITIT-O, MI-AM DAT SEAMA CAT DE PERI­CU­LOASA ESTE SI L-AM INVITAT LA O DIS­CU­TIE LA UN RESTAURANT LONDONEZ. SI STITI CE I-AM SPUS? JOHN SCOATE PORCARIA ASTA DE PE PIATA CA VEI DISTRUGE CAPITALISMUL. SI UITE CA S-A INTAMPLAT CA PORCARIA LUI JOHN A DISTRUS CAPITALISMUL”.

Ei bine porcăriile băncilor centrale au mai distrus capitalismul o tură.

Tagged , , , ,

Mihai Craiu: ”ANAF, unde ai fost în ultimii 5 ani?”

Articol integral: Dobrogea Tv

Economia merge prost și controalele la sânge ale ANAF-ului vin cu câțiva ani mai târziu. Acestea sunt două dintre concluziile antreprenorului Mihai Craiu, exprimate în cadrul unei emisuni la Dobrogea TV.

În opinia sa, faptul că România are creștere economică este o minciună. ”Premierul Ponta spune că avem al cincilea an de creștere, că anul acesta avem un miliard de euro excedent bugetar. Este o minciună. Nu avem niciun excedent: nu s-au realizat planurile de investiții, banii din buget nu s-au cheltuit. Dacă s-ar fi cheltuit pe capitolele de investiții astăzi nu mai aveam niciun fel de excedent bugetar. Din perspectiva creșterii economice, am avut un premier care se numea Tăriceanu și care ne spunea în 2007 – 2008 că economia bubuie. Când colo, el era pe DN1, călare pe Harley Davidson, și duduia, dar motocicleta, domnule, nu economia. Nici acum nu duduie. Veniți în lumea reală. Toți oamenii din Guvern se bat și discută despre buget. Domnilor, vorbiți despre cei care fac bugetul pe care îl furați voi, ăștia din politică, despre noi, antreprenorii”, a spus Mihai Craiu.

Acesta a subliniat că realitatea este că economia merge prost, că oamenii au un blocaj mental, că instituțiile nu mai fac plăți, că DNA-ul, prin comportamentul lui de răcan ciclu II față de cei care vin acum în armată, răcan ciclul I, a determinat o atitudine de frică, atitudine care este nenaturală. ”Eu sunt pentru control, nu sunt însă pentru atitudinea dură, lipsită de eficiență și fără logică a unor controlori plătiți din banii noștri, față de noi, cei care plătim”, explică omul de afaceri.

Ceea ce se întâmplă de fapt în economia reală este un blocaj generalizat. ”Sunt funcționari publici care nu mai fac plăți de frica DNA-ului, indiferent dacă tu ai dosarul bine făcut în spate. Vizavi de banii pe care trebuie să îi primim pentru servicii pe care le-am făcut în licitații câștigate, răspunsul primit de noi este de genul: ”Nu îți dau banii că mi-e frică. Dă-mă în judecată. O să câștigi, după 15 ani, și atunci o să te plătesc. Sunt firme foarte multe care intră în faliment, sunt lichidatori care fură de rup. Scopul lichidatorilor în ziua de azi este să distrugă mediul economic. Gândiți-vă că numai 5% care intră în procedura de insolvență reușesc să iasă. Sunt o groază de lichidatori care continuă să lucreze, deși sunt și lichidatori, și avocați, deci în conflict de interese. Nimeni nu are grijă de mediul economic realmente”, spune Mihai Craiu.

 

În opinia sa, în vremuri de criză trebuie făcute investiții. Investițiile ar duce la angajarea forței de muncă, în condițiile în care oamenii nu își pot găsi, acum, locuri de muncă. În condiții de recesiune economică, Guvernul trebuie să facă investiții: șosele, drumuri, poduri. Dacă ar face investiții, forța de muncă ar fi alocată, dar nu ai mai avea excedent bugetar de un miliard de euro.

Unde era ANAF acum patru ani?

Mihai Craiu a atras atenția și asupra faptului că ANAF controlează afacerile de pe litoral, dar uită să se îndrepte și spre marea evaziune. ”Există un titlu de glorie din faptul că ANAF-ul a determinat fiscalizarea unor venituri la un club din Mamaia care sunt egale cu veniturile din tot anul trecut. ANAf-ul s-a inventat astăzi? Anul trecut de ce nu i-a prins? Mediul economic nu merge mai bine anul acesta ca anul trecut. Mediul economic era la fel. ANAF exista și anul trecut. L-aș întreba pe ANAF: unde ai fost anul trecut? Dar acum doi ani unde au fost? Nu te-am plătit și anul trecut, nu ai luat bani de la buget? Trebuia să o faci și anul trecut. I-aș da afară pe ăștia de la ANAF acum. Pe ăștia care lucrează de cinci ani la ANAF i-aș concedia pe toți și aș aduce directori de Gardă Financiară din America sau din Germania. Câți bani ar fi fost și cum s-ar fi reflectat banii încasați acum patru ani în administrație și economie… Ați văzut ceva despre industria de flori? Știți câți bani se spală în această industrie? Ați văzut ceva despre petrol, despre cei 200 de milioane de la grupul Kaz Munai Gaz, despre fondul de investiții de un miliard, despre țigări? Despre distribuția de băuturi alcoolice, care este nefiscalizată? Acolo e marea fraudă. De la moștenitorii lui Patriciu, instanța a dispus confiscarea a 85 de milioane de euro. De ce vorbim de 300.000 de lei fiscalizați în Mamaia? Hai să vedem ce se întâmplă cu banii ăștia. Hai să vedem la Voiculescu, din ăia 60 de milioane de euro secretizați de ANAF, care ne spune că nu are proceduri pentru 60 de milioane, nu știu ce să facă. Unde sunt banii ăia?”.

 

În opinia sa, există câteva soluții practice și simple pentru a ne fi tuturor bine, soluții ușor de aplicat, astăzi, nu mâine. Iată trei dintre ele:

  1. Aminstia ficală. Italia a făcut-o. Într-o perioadă de 6 luni de zile s-au repatriat 100 de miliarde de euro. Putem s-o facem, ca oamenii să nu-și mai țină banii la UPS, în Elveția, și să vină în sistemul bancat românesc, să se capitalizeze, să plătească oamenii o taxă rezonabilă, de 5 – 10%, dar banii să fie în sistemul nostru fiscal. În momentul în care sistemul se strânge și ți=-au intrat banii sunt ușor de controlat, băncile se capitalizează. În timp ce băncile mamă scot banii afară, românii bogați și i-ar repatria, în niște condiții relaxate vizazi de fisc.
  2. Întărirea controlului pe buget, pentru că degeaba acumulezi bani, dacă nu ești atent cum se cheltuie. Dacă oprești furtul din bani publici, îți rămân bani la buget.
  3. Măsuri speciale pentru diaspora. Banii adevărați care vin în România, investitorul strategic al României este muncitorul din diaspora care trimite bani acasă. Acum patru ani, în România se trimiteau 12 miliarde de euro pe an în țară. Astăzi, cei de afară mai trimit 3 miliarde. Oamenii aceștia trebuie stimulați, trebuie ajutați și trebuie respectați, pentru că ei trimit bani în România, bani care se regăsesc în economia reală.

Mihai Craiu deține o diplomă de Master Executiv în Administrarea Afacerilor (EMBA) în Negocieri Strategice și Încheiere de Afaceri pe Termen Lung de la Harvard Business School, Boston, SUA, și a absolvit Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) cu o specializare în Studii Politice.

Tagged , , , , , ,

Nu suntem capabili economic sa ne asumam trecerea la euro in 2019

Sursa: Zf.ro

România a devenit „fruntaşă“ în privinţa îndeplinirii criteriilor de la Maastricht privind convergenţa nominală pentru a adera la zona euro, însă nu există încă o „foaie de parcurs“, iar la convergenţa reală avem probleme, fiind necesară reducerea decalajelor legate de nivelul de trai, consideră Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

„Anul 2019 pare un obiectiv foarte ambiţios. Suntem deja în aprilie 2015 şi nu avem încă o foaie de parcurs. Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare semestru, nu avem o foaie de parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată va fi lipsită de credibilitate şi ne va crea mai multe probleme. Ne vom încâlci în tot felul de explicaţii, iar credibilitatea este esenţială. De la un punct încolo zilele intră în sac. Timpul devine scurt pentru a atinge ţinta“, a declarat ieri Isărescu la conferinţa „Calea României către zona euro“ organizată de Comisia Europeană în parteneriat cu BNR.

Trecerea la euro a fost până acum o ţin­tă mişcătoare. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la moneda uni­că europeană. Apoi, a fost o perioadă „fără ţintă“. Iar acum obiectivul anunţat de Guvern este 1 ianuarie 2019.

Una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de locuitor, aflat la jumătate din media UE şi sub nivelul la care au ajuns alte ţări cu PIB-ul pe locuitor când au adoptat euro, respectiv peste 60% din media UE. Şi fără o creştere economică de 4-5%, ţinta 2019 nu se poate materializa.

„Întrebarea este dacă România poate să crească cu 2% pe an mai repede decât media Uniunii Europene. Pentru UE în 2015 se pre­conizează o creştere a PIB cu 1,5%. Dacă economia României ar creşte cu 2% mai repede decât media UE şi nu sare de pe şine este fezabil ca în şapte ani să aderăm la zo­na euro. Ar trebui ca economia să crească cu mai mult de 3,5% pe an. O spune artimetica. Acesta este scenariul de bază“, a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.

Ţările cele mai sărace primite în zona euro sunt Estonia – cu un PIB pe locuitor la acel moment de 63,4% din media UE şi Letonia cu 63,8%. Şi este puţin probabil ca UE să primească un stat candidat având un PIB/locuitor mai mic decât acestea, pentru că ar crea probleme atât Uniunii, cât şi statului respectiv, a explicat Lazea.

Politicile monetară şi fiscală pot stimula doar temporar şi nesustenabil o creştere a PIB peste potenţial. „Creşti câţiva ani prin tipărire de bani, prin relaxări fiscale dar, după aceea, criza care vine îţi mănâncă toată creşterea şi te întorci exact la nivelul la care ai fost înainte. Ca să ai o creştere sustenabilă şi de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, de reforme structurale care să lucreze exact asupra celor trei factori care compun PIB-ul potenţial: capital, forţa de muncă şi productivitatea totală”, în opinia economistului-şef al BNR.

Pentru a adopta euro, o ţară trebuie să res­pecte criteriile nominale de la Maastricht – care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică – iar România indeplineşte toate criteriile. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să aibă un deficit bugetar sub 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată la sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro.

Îndeplinirea criteriilor nominale a devenit o condiţie necesară, însă nu şi suficientă pen­tru trecerea la euro. Această cutumă nu mai stă în picioare cu toate problemele din zo­na euro apărute în contextul crizei economice mondiale. Atenţia s-a concentrat în ultimii ani mai mult pe convergenţa reală. Iar România are mult de recuperat la acest capitol, impunându-se reducerea decalajelor legate de nivelul de trai.

„România îndeplineşte în prezent toate criteriile şi are şanse ca până în 2019 să rămână cu toate criteriile îndeplinite. Cu toate acestea, nu putem spune cu mâna pe inimă că suntem pregătiţi să facem pasul. România era codaşă în 2008 şi ne-am pomenit fruntaşi în ceea ce priveşte criteriile nominale. Le îndeplinim cu o anumită relaxare. La prima vedere, am putea spune că sunt îndeplinite în mod sustenabil, dar veţi vedea că nu este chiar aşa. Pentru ca intrarea în zona euro să fie avantajoasă, un stat membru trebuie să îndeplinească pe lângă cele cinci cirterii de la Maastricht şi criteriile de convergenţă reală. A căpătat importanţă convergenţa reală. Nu ai cum să te simţi bine într-un club bogat dacă nu ai un anumit nivel de trai“, a mai spus Isărescu.

Credibilitatea poate fi pusă sub semnul întrebării dacă angajamentul formal nu este însoţit de un plan de acţiune cu obiective intermediare clar definite.

Planul de acţiune detaliat trebuie să aibă o susţinere explicită (şi oficializată într-un document) din partea tuturor factorilor politici. Şi trebuie să ofere garanţii că obiectivele stabilite vor transcende consideraţiile oportuniste legate de ciclul electoral, că progresele în planul convergenţei nominale şi al corectării dezechilibrelor macroeconomice nu vor fi reversate, iar reformele structurale necesare din perspectiva asigurării competitivităţii economiei în interiorul zonei euro vor fi realizate, potrivit guvernatorului BNR.

Stabilirea unei ţinte de aderare la zona euro poate avea efecte benefice dacă va deveni o ancoră pentru implementarea reformelor structurale, care au fost tergiversate până acum, dacă va acţiona ca un catalizator pentru politici coerente şi consistente.

„Întrebarea nu este «dacă» România va adopta moneda Euro, ci «când» şi mai ales «cum»“, a declarat Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. „Acesta ar putea deveni viitorul proiect major de ţară şi o ancoră puternică a reformelor care să conducă la apropierea nivelului de trai al românilor de media Europeană“.

O dată ţintă poate reprezenta o ancoră pentru politici macroeconomice consistente, coerente şi corecte, în opinia lui Isărescu.  „În 25 de ani, am ajuns la concluzia că România deraiază destul de repede în ceea ce priveşte politicile macroeconomice. Un derapaj macroeconomic, cred că ne-am convins, este extrem de costisitor în timp, în bani, în efort, iar costurile sociale sunt imense. În 25 de ani niciodată nu am văzut situaţia macroeconomică de acum, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, să nu găsim un bun prilej să ne abatem de la acest traseu şi să intrăm iarăşi în derapaj“.

La eveniment au mai participat Istvan Szekely şeful misiunii CE pentru România şi Guillermo Tolosa, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în România.

Criza financiară şi economică internaţională a schimbat multe din paradigmele adoptării monedei unice. Turbulenţele care au zguduit economiile emergente în anii de criză au lăsat loc pentru dezbateri aprinse privind oportunitatea adoptării mai rapide a euro de către membrii Uniunii care nu au făcut deocamdată acest pas. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru trecerea la euro. Totodată, apetitul de a accepta alte economii mai slabe în Club este destul de redus.

Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme profunde.

Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011) şi Letonia (2014). Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Adoptarea euro rămâne singurul calendar cu repere clare pentru realizarea reformelor necesare pentru modernizarea economiei României, după punctarea altor două borne importante: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în UE în 2007.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Romania 2015 Macro Outlook

Sursa: BCR

Macrostability: Good, but not enough

The very low inflation rate, along with a moderate economic recovery in the Eurozone, monetary policy divergence between the FED and the ECB, political tensions between Russia and Ukraine and the outcome of the Greek elections are key external events that could influence Romania’s economic development in 2015.

There is potential political volatility ahead related to a possible reconfiguration of the political landscape triggered by the results of the 2014 presidential election and by a rebalancing of power within the two main political parties: the Liberal Party (PNL) and the Social-Democrat Party (PSD). A number of senior Liberal politicians recently suggested they would like to form a new government and a no-confidence vote against the current government cannot be ruled out.

We estimate 2015 economic growth at 2.2%, driven mainly by domestic demand, while exports are likely to offer lower support compared to 2014. Public investments are again a big unknown for economic growth and we read with skepticism the government’s plans in this area, as laid down in the 2015 state budget.

Monetary easing is likely to continue in 2015, centered upon fresh reductions in minimum reserves. The EURRON is likely to fluctuate more than in 2014, due to the external and political risks previously mentioned, but the NBR is expected to keep a close eye on the FX market and to continue to intervene occasionally to tame volatility. The current low yield environment for local currency bonds is likely to be preserved in 2015 as long as the global context is supportive.

Tagged , , , , , , ,