Monthly Archives: March 2016

Intai omoram micii producatori apoi ne plangem ca supermarketurile sunt scumpe…

Sursa: Sfin.ro

“Viziunea guvernului despre economie poate fi sintetizată în câteva fraze scurte: Dacă se mişcă, taxează-l. Dacă încă se mişcă, reglementează-l. Dacă s-a oprit, subvenţionează-l.” (John Coleman)
Iată-l pe Dacian Cioloș, cel care pe vremea când era comisar european voia să interzica olivierele în restaurante, cum perseverează în a ilustra acest dicton. După ce hipermarketurile au tot fost acuzate de practici de cartelizare, după ce că li se interzice să negocieze direct cu producătorii (mai multa lume mi s-a plâns de acest aspect) fiindcă le arde Miliția Alimentară a.k.a. Consiliul Concurenței amenzi, acum, poftim! – guvernul a descoperit ca 90% din produsele din hipermaketuri sunt de origine străină și vrea să ia măsuri pentru a rezolva problema.
Incompetenta
Stimate guvern, mai bine problema ar rezolva-o Comisia aia de tăiat hârtii. Uite, să luăm un exemplu. Stimate guvern, tu știi că berea Nenea Iancu este produsă în Germania? Chiar așa, mata de ce crezi că este produsă în Germania și importată în România, în loc să fie produsă aici? Hai, uite, ghicește din 3 variante:
  • fiindcă producătorul este un “trădător de neam și țară”
  • fiindcă hipermarketurile complotează împotriva micilor producători
  • fiindcă birocrația și impozitarea sufocă activitatea antreprenorială aici.
Ghici ciupercă…
Tagged , , , , , ,

Politica economica a Romaniei e gresita atat global cat si pe segmente

Sursa: Sfin.ro

Politica economica a Romaniei nu greseste sistematic in aceeasi directie.

Greseste, analizeaza, emite materiale de propaganda “justificative”, greseste iar, analizeaza …

Nu degeaba avem o crestere medie de sub 1% in ultimii 25 de ani.

Politica economica a Romaniei greseste atat global cat si pe segmente.

Un exemplu graitor este abordarea aderarii la euro.

Romania a tot lansat tinte de aderare la euro de la 2010 la 2012, de la 2015 la 2019. Aceste lansari au fost insotite desigur de comitete si comisii, saratele si covrigei, planuri de transport de numerar si alte cele.

Initial greseala fundamentala a fost eurizarea accelerata a economiei fara a lua in calcul necesitatea de a dubla convergenta nominala cu cea reala. Accelerarea in directia gresita a dus la aprecierea leului spre 3,05, blocarea cetatenilor in credite in valuta luate la cursuri nesustenabile, sicanarea exportatorilor romani.

Criza din Romania a fost rezultatul unor greseli crase de Politica economica.

Realizand probabil dupa criza intregul set de greseli, decidentii romani au inceput sa accelereze in cealalta directie pentru a sterge din memoria contemporanilor eurizarea fortata a economiei.

Astazi aflam urmatoarele:
“Februarie 2016 este prima luna dupa septembrie 2007 in care valoarea creditelor in lei acordate populatiei a depasit soldul imprumuturilor in valuta acordate persoanelor fizice, potrivit seriilor lunare publicate de BNR.” Sursa aici http://m.ziare.com/bani/romanii-si-creditele-ce-s-a-intamplat-pentru-prima-data-in-ultimii-8-ani-1414310-font3

Recent consilierii BNR anunta cresterea dobanzilor la lei tocmai cand populatia a trecut pe lei, desigur in contratimp cu restul lumii civilizate.

Romania chiar insista sa adere la euro or doar vrea sa experimenteze pe romani, indiferent de costurile la nivel individual?

Citeste mai mult pe Lucianisar.ro

Tagged , , , , , , ,

Profil Economic vazut de Banca Transilvania

Sursa: Sfin.ro

Economiștii Băncii Transilvania au revizuit în scădere avansul economiei, la 5% pentru acest an, de la o estimare de 5,2% în ianuarie, și de la 5,1% la 4,9% pentru 2017, fiind influențat de o dinamică mai slabă a investițiilor productive, care a fost ajustată de la 8,7% la 8,1%, respectiv de la 10,9% la 9%, pe fondul incertitudinilor interne și externe, cu impact asupra planurilor de investiții ale companiilor.

Economia românească a fost rezistentă în ultimele trimestre la turbulențele globale, susținută și de mix-ul intern relaxat de politici economice,  însă intensificarea terorismului în Europa și incertitudinile privind BREXIT-ul au impact asupra mediului de investiții în statele UE.

La acești factori se adaugă și prefigurările pe plan intern, precum „distorsiunile” determinate de proiectul legii dării în plată, aflat în reexaminare la Camera Deputaților, și „perspectiva unor noi modificări ale configurației mix-ului de politici economice”, care afectează planurile investitorilor.

„În acest context, am ajustat în jos previziunile privind dinamica investițiilor productive pe termen mediu, cu impact asupra ritmului de evoluție a economiei. România se află în al treilea an al ciclului economic post-criză, iar investițiile productive au accelerat în ultimul trimestru din 2015 (ritm de două cifre) înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Pentru perioada 2016-2018 continuăm să ne așteptăm la o accelerare graduală a investițiilor în economie, cu ritmuri medii anuale de 8,1% în 2016, 9% în 2017, respectiv 9,1% în 2018, proces susținut, printre altele, de consolidarea consumului, nivelul accesibil al costurilor de finanțare și perspectivele de re-accelerare a exporturilor”, se arată într-un raport al Băncii Transilvania, coordonat de economistul-șef Andrei Rădulescu.

În raportul lunar din ianuarie, economiștii estimau un avans al investițiilor de 8,7% în acest an și de 10,9% anul viitor, dinamica pentru 2018 rămânând neschimbată.

Investițiile au resimțit la începutul anului turbulențele din piețele externe și discuțiile privind legea dării în plată, aspect reflectat de declinul investițiilor străine directe cu 9.8% an/an, la 286 milioane euro în ianuarie.

Încetinirea ritmului de creștere a acestora în 2016-2017 va înregistra un impact asupra pieței forței de muncă, însă va fi contrabalansată de presiunile salariale. Astfel, BT preconizează scăderea doar graduală a ratei medii anuale a șomajului, de la 6,3% în 2016 la 5,8% în 2018.

Consumul privat ar urma să crească superior nivelului prognozat anterior, la 6% în 2016 și 5,7% anul viitor, de la 5,8%, respectiv  5,5%, cât indica raportul din ianuarie. În schimb, estimarea pentru 2018 a fost redusă marginal, de la 5% la 4,9%.

„Ne așteptăm ca, pe termen mediu, principala componentă a PIB să fie impulsionată de ameliorarea venitului real disponibil al populației și de climatul favorabil din piața creditării”, mai spun economiștii Băncii Transilvania.

Aceștia estimează un avans mai redus al exporturilor, revizuind estimarea la 6% în 2016 și 2017, de la 6,3%, respectiv 6,1%, iar pentru 2018 dinamica este calculată la 6,2%, în loc de 6,8%.

Pe scenariul construit de economiștii BT, importurile vor crește cu 7,7% în acest an, urcând până la 8,4% anul următor, pentru a se reduce ușor în 2018, la 8,3%.

„În funcție de evoluția intensității factorilor de risc, vom revizui acest scenariu central. Printre principalele elemente de incertitudine, cu posibil impact pentru evoluția economiei interne pe termen mediu, se menționează climatul macro-financiar global/european, provocările din plan geo-politic global, regional (inclusiv terorismul), decizii de politică economică pe plan intern, cu impact în sfera echilibrului macroeconomic general”, subliniază economiștii.

Tagged , , , , , , , , ,

Plangere penala impotriva Guvernatorului. Este vinovat Mugur Isarescu de trafic de influenta?

Sursa: Sfin.ro

Alina Petre, fosta nora a lui Virgil Magureanu, a depus plangere la Directia Nationala Anticoruptie impotriva lui Mugur Isarescu si impotriva altor persoane publice. Printre acestea se numara si Crin Antonescu,  Virgil Magureanu, Adina Valean si prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov, Gheorghe Mihai.

Continutul denuntului il puteti citi mai jos.

Catre D-na Procuror Sef a Directiei Nationale Anticoruptie

Laura Codruta Kovesi

Doamna Procuror Sef,

In fapt, in cursul anului 2008, subsemnata Magureanu Alina Ioana am aflat prin intermediul sotului meu, Magureanu Marian, faptul ca socrul meu, numitul Magureanu Virgil, a decis sa construiasca o fabricuta de procesare a prunelor si altor fructe de padure in localitatea lui de bastina, anume Giurtelecul Hododului. In acest sens a inceput demersurile in vederea obtinerii de fonduri europene nerambursabile in valoare de 2 milioane de Euro pentru firma sa, S.C. Afinul SRL. In vederea aprobarii proiectului finantat din fonduri europene, Magureanu Virgil i-a cooptat pe Marinescu Gabriel, inginer care lucrase in domeniul industriei alimentare, si pe Suteu Ramona, in calitate de expert contabil si a carei sora lucra in sistemul bancar. Cei trei au elaborat si depus un proiect de accesare de fonduri europene, iar Magureanu Virgil a intervenit la conducerea FDAR din acea perioada in vederea aprobarii cat mai urgente a solicitarii sale. Documentatia depusa initial la FDAR a fost complet modificata pe parcursul derularii proiectului, rezultand o fabrica cu capacitate industriala de procesare fructe si legume, mult peste valorile inscrise in proiectul initial.

In vederea asigurarii cofinantarii necesare finalizarii proiectului, Magureanu Virgil i-a solicitat lui Isarescu Mugur Constantin sa intervina la conducatorii bancilor Veneto Banca (cumparata ulterior de Unicredit Tiriac Bank) si Banca Transilvania, astfel incat sa i se aprobe sumele necesare, in valoare de 2 milioane de Euro. Subsemnata Magureanu Alina Ioana am asistat personal la cateva discutii telefonice intre Magureanu Virgil si Isarescu Mugur Constantin avand ca subiect aceste solicitari. Din cunostintele mele, ulterior discutiilor cu Isarescu Mugur Constantin, Magureanu Virgil si-a exprimat satisfactia privind rezultatul interventiilor, explicandu-ne mie si sotului meu ca Isarescu Mugur Constantin i-a sunat personal pe presedintii a doua bancii si ca in cateva zile i s-a rezolvat favorabil solicitarea de credite. Nu am cunostinta despre vreo suma de bani sau alte cadouri pe care Magureanu Virgil le-ar fi dat lui Isarescu Mugur in schimbul acestor interventii.

Ulterior aprobarii proiectului si alocarii fondurilor europene, precum si ulterior obtinerii creditelor de la cele doua institutii bancare, Magureanu Virgil a intocmit mai multe documente false si situatii contabile, ajutat de catre Suteu Ramona si Marinescu Gabriel, astfel incat sa justifice cheltuirea sumelor de bani si deturnarea lor. D-na …………………………….. intocmea documentele bancare, ridica banii din banca si ii preda lui Magureanu Virgil.

In cursul anului 2013 Magureanu Virgil a intampinat dificultati economice in punerea in functiune a fabricii AFINUL SRL si a intrat in incapacitatea de returnare a creditelor contractate. In acest sens a apelat din nou la Isarescu Mugur Constantin pentru ca acesta sa intervina la conducerile celor doua banci in vederea aprobarii rescadentarii creditelor si majorarii valorii acestora. Subsemnatul Ghiulbenghian Florin Mihai am asistat personal la doua astfel de discutii si de asemenea l-am condus, in calitate de sofer temporar, pe Magureanu Virgil pana la sediul BNR in vederea unor intalniri cu Isarescu Mugur Constantin. Ulterior uneia dintre intalniri m-am deplasat impreuna cu Magureanu Virgil la sediul Unicredit Tiriac Bank din B-dul Poligrafiei unde, in cursul intalnirii cu functionari bancari, a fost evident faptul ca presedintele respectivei banci, Rasvan Radu, fusese contactat de catre Isarescu Mugur Constantin si dispusese rezolvarea favorabila a cererilor lui Magureanu Virgil.

In cursul lunii noiembrie 2014 subsemnatul Ghiulbenghia Florin Mihai am fost anuntat telefonic de functionari bancari de la Unicredit Tiriac Bank si de la Banca Transilvania – sucursala Zalau in privinta faptului ca Magureanu Virgil depusese documente false in vederea rescadentarii creditelor si majorarii valorii acestora. Verificand cele comunicate de functionarii bancari, am constatat ca acestia aveau dreptate, i-am anuntat ca imi dau demisia si plec de la Magureanu Virgil si le-am comunicat ca voi face plangeri penale in privinta acestor aspecte, lucru pe care i-am sfatuit si pe ei sa faca. Cu acea ocazie am constatat de asemenea ca Suteu Ramona si ……………………….., la cererea lui Magureanu Virgil si in stransa colaborare cu Marinescu Gabriel, au intocmit si depus la cele doua banci situatii financiare falsificate ale SC Afinul SRL.

Subsemnata Magureanu Alina Ioana stiu ca in cursul anilor 2011-2012 fabrica de la Cehul Silvaniei a fost data in folosinta si a produs cantitati limitate de produse (in special sucuri de mar si de afine) in perioada probelor tehnologice. In mod normal, desi normele impun distrugerea produselor rezultate din probe tehnologice, Magureanu Virgil a decis sa vanda acele produse si acest lucru a continuat, din cate am cunostinta, si in cursul anului 2014. Produsele aveau termen de garantie de 6 luni, astfel incat Marinescu Gabriel a procedat la scoaterea etichetelor originale de pe produse si aplicarea de noi etichete, cu o noua data de fabricatie, astfel incat produsele sa para vandabile. Aceste produse cu garantie expirata au fost livrate si catre firma MegaImage, ocazie cu care aceasta a refuzat cateva loturi din cauza aspectului neconform al sucurilor imbuteliate. In operatiunea de falsificare a datei de valabilitate a produselor, Marinescu Gabriel a fost ajutat de cativa angajati ai fabricii de la Cehul Silvaniei care pot depune marturie in acest sens.

Avem suspiciuni rezonabile ca Magureanu Virgil se face vinovat de cosntituire de grup infractional organizat, fals intelectual si uz de fals in acte publice, trafic de influenta, cumparare de influenta, spalare de bani si comercializarea de produse alterate.

Avem suspiciuni rezonabile ca Marinescu Gabriel, Suteu Ramona si ………………………. se fac vinovati de aderare la grup infractional organizat, complicitate la fals intelectual si uz de fals in acte publice, complicitate la spalare de bani si complicitate la comercializarea de produse alterate.

Avem suspiciuni rezonabile ca Isarescu Mugur Constantin se face vinovat de trafic de influenta.

Avem suspiciuni rezonabile ca cei doi reclamati au comis urmatoarele infractiuni:

Art. 99 din Legea 303/2004

Constituie abateri disciplinare:

n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;

Art. 29 din Legea 656/2002 privind combaterea spalarii banilor:

Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri ori in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;

c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

Articolul 323: Uzul de fals

Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, cand inscrisul este sub semnatura privata.

Articolul 326: Falsul in declaratii

Declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 sau unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Articolul 367: Constituirea unui grup infractional organizat

Incepand cu 08-iul-2014 Art. 367 din partea II, titlul VIII, capitolul I a fost in legatura cu Decizia 12/2014
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) Cand infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.

(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.

(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin. (1)-(3) inlesneste, in cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

(6) Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Articolul 291: Traficul de influenta

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Articolul 358: Comercializarea de produse alterate

(1) Vanzarea de alimente, bauturi sau alte produse cunoscand ca sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depasita, daca sunt vatamatoare sanatatii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.

In drept, ne intemeiem prezenta plangere pe dispozitiile Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Art. 29 din Legea 656/2002 privind combaterea spalarii banilorsi Art. 291, 367, 323, 326 si 358 din Noul Cod Penal.

Doamna Procuror  Sef, fata de cele descrise mai sus, tinand cont de pericolul social extrem pe care il prezinta faptele descrise, de perioada lunga de timp pe parcursul carora au fost comise, de mijloacele dolosive folosite de magistrati cu pregatire specifica in cauze penale si de numarul mare de persoane implicate, de impactul social pe care il va avea aducerea la cunostinta publica a acestor fapte descrise mai sus, va rugam sa dispuneti masurile legale corespunzatoare.

Cu respect,

Florin Ghiulbenghian                                                      Magureanu Alina Ioana

Tagged , , , , , , , , ,

Remember the time „sau cand actualul premier Ciolos vroia sa interzica olivierele in restaurante… Dacian Ciolos NU e strain de lobby ul in favoarea multinationalelor”

Sursa: Sfin.ro

Alegerea lui Dacian Cioloș ca prim-ministru este una normală. Este atât de normală, încât a fost telefonată din octombrie, dovadă că în spatele scenei se pregătea guvernul alternativă la Ponta. Nu știu dacă este o alegere mai bună decât Liviu Voinea, dar Dacian Cioloș pare să stăpânească mai bine tainele negocierilor și are o experiență politică mai mare. Judecați dvs. dacă aceste lucruri sunt un atu sau nu.

Dar, văzând exaltarea formatorilor de opinie care mai au un pic și pică sub mese în fața înaltei somități a birocrației europene, cred că este bine ca, până una-alta, să fim un pic mai reținuți. Drept pentru care se cuvine să ne amintim bâlba cu prohibiția olivierelor din restaurante. Pe vremea când domnul Cioloș era comisar european pentru agricultură,birocrații de la Comisia Europeană au decis să interzică restaurantelor ca de la 1 ianuarie 2014 să mai țină pe mese tradiționalele oliviere, urmând ca acestea să fie înlocuite cu sticluțe de fabrică. Motivul invocat oficial era igiena și limitarea păcălirii clienților cu ulei de proastă calitate. Hm… v-ați îmbolnăvit vreodată din cauză că oliviera se tot reumple manual de către bucătari? Ați fost nemulțumiți de calitatea uleiului vărsat? În realitate, motivul mai puțin discutat era lobby-ul eficient al corporațiilor producătoare de ulei din țările mediteraneene.

facepalm

Măsura a stârnit o sumedenie de reacții, lumea a ieșit în Piață cum s-ar zice. Era încă o dată genul de măsură paternalistă care sufocă piața și libertatea de alegere, în proasta tradiție a Comisiei Europene de a reglementa tot ce mișcă. Știți exemplul celebru cu varza, spanacul și țelina? Dar pe și mai celebra și comica reglementare a lungimii și curburii castravetelui o știți?

În final, adică la doar o săptămână după ce anunțase introducerea măsurii, domnul Cioloș a dat înapoi, spunând că se va consulta cu consumatorii și cu producătorii înainte de a mai lua vreo decizie. Sună cunoscut?!

Tagged , , , , ,

Ce sistem bancar (romanesc) e acela care opereaza intr-o societate analfabeta financiar?

Sursa: Sfin.ro

Luni, 21 martie, a avut loc ceea ce un participant a numit singura dezbatere reală la care am participat pe tema dării în plată.

Darea in plata

Economiștii din mediul academic care au luat loc la discuții au criticat în unanimitate legea dării în plată, însă au făcut acest lucru punctând problemele fundamentale ale sistemului bancar – probleme pe care legea nu le rezolvă (pe unele le poate chiar accentua) – ceea ce necesită într-adevăr o revizuire de fond a modului și contextului în care operează băncile, altminteri problemele economice și morale generate de acesta vor continua.

Principalele idei:

1. Ce sistem bancar este acela care funcționează într-o societate analfabetă financiar? Doar 16% din cetateni se informeaza zilnic despre subiecte economice. Gradul de alfabetizare financiara si economica este foarte redus. Probabil in 2007 era si mai redus. Și atunci se aplică zicala “chiorul este rege în țara orbilor”, normal că sistemul bancar profită de pe urma ignoranței cetățenilor. Dar faza cea mai tare este că analfabetismul financiar se regăsește inclusiv în sistemul bancare, acolo unde multă lume nu înțelege particularitățile și efectele propriilor acțiuni; lucrătorii bancari dădeau din colț în colț când a venit criza, întrebându-se unii pe alții nedumeriți oare ce s-a întâmplat.

Evident, legea dării în plată nu are nici o treabă cu această problemă. Drept pentru care vom avea în continuare un banking neperformant (în raport cu nevoile societății, căci altminteri scoate el multe profituri!) și o populație ușor de manevrat.

Lipsa de alfabetizare poate fi asociata cu impreviziunea, vezi Codul Civil – atunci cand imprejurarile se schimba si conditiile de creditare devin excesiv de oneroase, atunci instantele de judecata pot schimba contractul pentru o justa distributie a drepturilor si obligatiilor. Cu alte cuvinte, cei care susțin darea în plată vizează un lucru care trebuia să se întâmple firesc, deja de mult timp: restructurarea contractelor de creditare în lumina noului context. Dar bancherii nu au avut chef de așa ceva (evident). În plus, ce te faci cu instanțele de judecată, la fel de analfabete financiar ca și mulți bancheri sau public debitor?! Ca să nu mai spunem că judecătorii sunt și ei oameni… mai au un credit sau vreo rudă care lucrează în sistemul bancar… cum rezolvi problema stimulentelor perverse din tribunale?

2. Legea dării în plată nu introduce un instrument de negociere cu banca și astfel nu echilibrează balanța puterii dintre creditori și debitori. Cu ce îl avantajează legea pe omul cinstit care de 7 ani plătește rate la un credit ipotecar oneros? Cu nimic! Și aici vorbim de majoritatea debitorilor, de oamenii cinstiți care au vrut să-și cumpere case, nu să facă speculă cu ele. Acești oameni nu vor să plece din case (oricum au cotizat 7 ani la bănci, ar fi culmea să renunțe acum la casă!), dar totuși sunt împovărați de datorii.

3. Sistemul bancar este putred și fiindcă s-a bazat pe susținerea BNR. Un sistem în care există tendința naturală de expansiune a creditului nu poate decât să ducă la crize recurente. Darea în plată nu previne următorul ciclu economic (sau imobiliar), ba chiar există motive serioase să credem că următorul va fi și mai grav decât cel pe care l-am trăit recent. Asta deoarece legea induce un hazard moral de sens opus hazardului moral în care acționează bancherii, ceea ce va tulbura și mai mult apele. Probabil vom ajunge la fel de “dezvoltați” ca americanii, care prin instrumente derivate ocolesc limitarea impusă de practica dării în plată și care, în consecință, au urcat muntele datoriilor mult mai sus decât am făcut-o noi deocamdată.

4. Activitatea bancara se bazeaza pe depozite dar se bazeaza si pe robinetul de bani. Și este culmea să invoci acum riscul pierderii macrostabilității, când tu (statul) ai dat brânci macrostabilității în anii 2004-2008 supervizând mărirea de 3 ori a masei monetare și creditul cu buletinul! Normal că nimeni nu crede în bunele tale intenții.

5. Am ajuns să nu mai putem plăti datoriile și fiindcă dobânzile au fost mari. Când în Germania erau 3%, la noi erau 6-7%. S-a practicat un fel de cămătărie legală. Ceea ce vorbește de la sine despre cât de mult a fost preocupat statul să protejeze consumatorul. Când vine vorba de lapte sau apă plată vedem că e foarte preocupat, însă când ne referim la produse bancare își prinde urechile sau tace complice. De asemenea, această situație vorbește de la sine despre gradul redus de competiție din sistemul bancar.

6. Legea este o lovitura de PR, e periculoasa fiindca acrediteaza ideea ca prin astfel de mici cruciade poti obtine un castig politic. Asistăm de fapt la un fotbal politic sau la un remake după o scenă trăită recent: se ceartă ciobanii cu vanatorii, pe numarul de caini! Din acest punct de vedere bancherii sunt probabil chiar încântați! Bine că se discută o lege care nu reprezintă o reformă radicală…

7. Responsabilitatea BNR nu se oprește aici. Prin politica de intervenție asupra cursului de schimb (de exemplu), banca centrală BNR a semanat vant si a cules furtuna. Daca a tinut cursul in frau 20 de ani, atunci normal ca nu invata nimeni de riscul valutar. Știm cu toții că BNR este preocupată de educația financiară, dar problema este că printr-o astfel de politică paternalistă nu a făcut decât să amorțească vigilența populației. Dormiți liniștiți… și pariați pe leu! După criză BNR nu a acționat cu fermitate nici pentru curățarea sistemului bancar, nici pentru rezolvarea problemelor sociale create de expansiunea creditului.

8. De fapt, se observă cu ochiul liber cum toate instituțiile statului (cu excepția Parlamentului) pactizează cu interesele sistemului bancar. Ceea ce este foarte ciudat, nu face decât să alimenteze antagonismul dintre creditori și debitori și să sporească frustrările – context în care este și mai ușor să faci haiducie politică dând lovitura cu o lege de pe urma căreia, de fapt, vor avea de câștigat foarte puține persoane. Culmea este că lucrurile astea sunt afirmate de BNR, dar BNR nu pare să înțeleagă că tactica aleasă pentru contracararea Parlamentului este complet greșită și nu face decât să îi șubrezească poziția.

9. Darea in plata nu face distinctia intre debitor solvabil si insolvabil, este cea mai extinsa din toate tarile, afecteaza garantii emise de stat. Legea este făcută fără un studiu de impact fundamentat stiintific. Probabil ar trebuie intocmit un cod de bune practici, sa vedem ce am invatat din toata chestia, sa mergem cu educatia inainte.

10. Practic, interventia de acum a statului este ca actiunea unui felcer. Agent sanitar cu studii medii. Dar situatia este delicata iar solutiile ar trebui sa țină cont de această complexitate a problemei.

11. Avertismentele pe care le oferă instituțiile statului în legătură cu consecințele legii sunt mult supraevaluate. Nu există un risc real de pierdere a macrostabilității. Este foarte posibil ca limitarea creditării și creșterea avansului cerut de bănci să facă parte dintr-o strategie a acestora de “negociere” a legii la alt nivel. Dat fiind că negocierile transparente sunt imposibile, avem în fața noastră un război rece între bancheri și parlamentari. Dar și războiul rece se joacă cu niște strategii. Este foarte posibil să vedem, după votarea legii, eventual după un control de constituționalitate la CCR, cum în Parlament legea va fi revizuită ca urmare a hibelor care, surprize-surprize! – au început să fie observate de toată lumea.

12. Să nu ne lamentăm deci, nu vine nici o apocalipsă. În orice caz nu vine o apocalipsă de genul celei prin care am trecut deja în 2009 grație tocmai funcționării defectuoase a sistemului bancar. Darea în plată merită într-adevăr legiferată, dar trebuie legiferată altfel, în virtutea libertății contractuale. În spirit, simpatizăm cu avocatul Piperea: lăcomia și viciile sistemului au creat o gravă problemă economică și morală. Însă e nevoie de altceva, de o reformă mai profundă, nu de o lege care să afecteze retroactiv contractele.

13. Ultima ironie pe ordinea de zi (de fapt a fost punctată în dezbatere foarte devreme): Bail-in-ul care a fost legiferat este de fapt o dare în plată. Atunci când deponenții sunt transformați cu forța în investitori, se cheamă că o pățesc exact cum se vaită bancherii că o pățesc acum. Dar ca să vezi! – bail-in-ul a fost legiferat fără să-i pese nimănui de Codul Civil, de principii, de stabilitate… “Dulce ca mierea este glonțul patriei” și “securitatea statului este mai presus de siguranța cetățeanului” – așa s-ar putea descrie ce s-a întâmplat și ipocrizia autorităților statului.

***

Nu am precizat autorii în dreptul ideilor enumerate, pentru că mi-am permis să fac mici adăugiri la ele. Am făcut aceste adăugiri cu convingerea că autorii înșiși ar fi de acord cu ele, dacă le-aș fi arătat acest text înainte de publicare. A nu se înțelege că ideile enumerate au întrunit consensul celor prezenți, nu e vorba de o poziție comună, dacă urmăream așa ceva atunci semnam toți un comunicat de presă/scrisoare. Le mulțumesc încă o dată că au prezentat și dezbătut:

  • Bogdan Negrea, prof. univ. dr., prorector Cercetare Științifică, Academia de Studii Economice
  • Bogdan Glăvan, prof. univ.dr., Universitatea Româno-Americană
  • Cristian Paun, prof. univ.dr., Academia de Studii Economice
  • Vlad Topan, conf. univ. dr. Academia de Studii Economice
  • George Dumitrescu, cercetător, Institutul de Economie Mondială
  • Mihai Nițoi, cercetător, Institutul de Economie Mondială
  • Valeriu Potecea,prof.univ.dr., Universitatea Româno-Americană

Cine este curios să vadă mai exact cine a declarat ce anume, poate urmări profit.ro, care a moderat discuția noastră și care a publicat deja un text.

Tagged , , , ,

SRR – GRUP INFRACŢIONAL ORGANIZAT DE MICULESCU SAU DOAR GRUP ?

Sursa: Sfin.ro

CUM SE CONFISCĂ PUTEREA

Organizarea camarilei, pentru confiscarea întregii puterii în SRR, începe pe la sfârşitul anului 2013 sub coordonarea PDG Ovidiu Miculescu, fost colaborator al Securităţii, declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securătății şi găsit incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI), după ce a ocupat simultan funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al SRR şi pe cea de manager în Societatea Română de Radiocomunicaţii, în perioada 29 iunie 2010 – 4 iulie 2012, întrucât a deţinut, simultan, funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi pe cea de manager în cadrul Societăţii Române de Radiocomunicaţii.

Într-o interpelare adresată Guvernului României, senatorul Valer Marian spunea: „De ce este menținut în funcția de președinte al Consiliului de Administraţie al SRR domnul Ovidiu Miculescu, după ce Agenția Națională de Integritate l-a declarat incompatibil și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a declarat colaborator al Securității, iar contestațiile formulate împotriva celor două decizii i-au fost respinse în justiție? Solicit răspuns scris”

Personaj uns cu toate alifiile, trecut şi pe la şcoala bătrânului securist, Stăpânul Antenelor, Dan Voiculescu, PDG Ovidiu Miculescu, profită de susţinerea politică de care beneficiază şi începe să-şi aducă aproape acoliţii, întâi pe funcţii de consilieri ai cabinetului PDG pentru ca, la numai câteva luni distanţă, în februarie 2014 toţi aceştia să devină directori sau şefi de servicii. Vorbim aici despre Bogdan Negulescu, Dana Simona Dumitrescu, Albertina Năstase, Marius Furdui şi Geanina Negreanu care au susţinut concursul de ocupare a posturilor respectiv în faţa unei comisii de examinare condusă tocmai de mentorul lor, PDG Ovidiu Miculescu. Mai mult, aceştia sunt singurii candidaţi înscrişi la concursul de ocupare a posturilor, cu alte cuvinte, au concurat ei cu ei în faţa propriului tătuc. Vă daţi seama câtă pregătire, câte emoţii…

Este o situaţie clară de conflict de interese şi abuz în serviciu atâta timp cât avusese relaţii de muncă, cu toate aceste personaje, în ultimii cinci ani. Se pare că, tot pentru aceste personaje, au fost create posturi noi în organigramă SRR, posturi care nu existau înainte de anul 2013. Posturi noi, funcţii noi, salarii noi şi beneficii pe măsură, aşa, ca să fie masa bogată şi oamenii mulţumiţi pentru ca, la rândul lor să facă totul pentru a-şi mulţumi şeful, mentorul, PDG-ul.

GRUP INFRACŢIONAL SAU DOAR GRUP?

Nu se poate afirma la acest moment dacă s-a format un grup infracţional dar cu certitudine s-a format un grup care, ca orice grup cu siguranţă are nişte scopuri. Probabil a venit momentul ca autorităţile, organele de control să verifice aceste scopuri, până nu e prea târziu… Ar fi cu adevărat trist să asistăm pasivi şi la „îngroparea” Radiodifuziunii, cu toată istoria, construită cu migală de profesioniştii adevăraţi care s-au aşezat de-a lungul timpului în faţa microfoanelor şi au vorbit poporului.

ULTIMA LOVITURĂ DATĂ LIBERTĂŢII

Ca o ultimă argumentaţie vă mai spun că în data de 24.02.2014, este adoptată de Consiliul de Administraţie al SRR, Hotărârea nr. 232, menită să mai lovească încă odată în drepturile şi libertăţile angajaţilor SRR. Luată în baza Notei de Fundamentare emisă de Direcţia Managementul Resurselor Umane şi Servicii Centralizate condusă de prietenul Bogdan Negulescu, pentru care a şi fost creată, Hotărârea nr. 232 care modifică articolul 34 al Codului de conduită etică în Societatea Romana de Radiodifuziune prin adăugirea unui nou paragraf (7). Acest paragraf derogă de la regulă confidenţialităţii datelor pe care Consilierul de etică al SRR, la cerere, va trebui să la pună la dispoziţia comisiei de cercetare disciplinară. Până acum, orice angajat al SRR putea să se adreseze consilierului de etica fiind apărat inclusiv de regula confidenţialităţii. La Art .33(2) din Codul de conduită etică în SRR se stipulează „(2) Prin activitatea sa, consilierul de etică nu poate influenţa derularea procedurii disciplinare din cadrul SRR, desfăşurată în conformitate cu prevederile Codului muncii – Legea nr.53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau a altor proceduri de cercetare desfăşurate în conformitate cu reglementările interne ale SRR.” Iar la Art. 34(5) „Consilierul de etică analizează actele şi faptele pentru care a fost sesizat, cu respectarea confidenţialităţii privind identitatea persoanei care a făcut sesizarea.” Acum, al acelaşi Art. 34, apare paragraful (7) care spune: „(7) Sesizarea prevăzută la alin. (1) precum şi orice alte documente din dosarul de caz al consilierului de etică, referitoare la această, pot fi puse la dispoziţia comisiei de cercetare disciplinară prealabilă, în baza unei solicitări scrise în acest sens, adresată consilierului de etică.” Păi, cum rămâne cu paragraful 2, cu respectarea confidenţialităţii persoanei care a făcut sesizarea?

Şi nu se opresc aici… Comitetul director solicită aceleiaşi direcţii pentru Managementul Resurselor Umane şi Servicii Centralizate, aceluiaşi prieten devotat, Bogdan Negulescu,„elaborarea în regim de urgenţă a noii versiuni a Codului”. Cum va atâta această nouă versiune a Codului, vom vedea dar, scuzat să-mi fie scepticismul, nu cred că va fi de bine pentru angajaţii SRR.

(Citeşte aici, integral, Hotărârea Nr. 232/24.02.2016, Codul de conduită etică în SRR şi Nota de fundamentare)http://www.radioromania.ro/files/Consiliu%20de%20Administratie/04/Hotarareanr.232refcompletareCoddeConduitaEtica.pdf

Un grup de „şmecheri”, conduşi doar de propriul interes, aflaţi în slujba unui dinozaur securist pot distruge într-o clipă tot: istorie, tradiţie, respect, cariere, oameni. Aceşti monştri apar şi ajung la putere doar pentru că sunt lăsaţi să o facă.

Tagged , , , , , , , , ,

Grupul evreilor infractori care a aspirat pe gratis la ferma Baneasa este solicitat sa bea apa cu lamaie – la invitatia DNA

Sursa: Sfin.ro

În completarea comunicatului nr. 230/VIII/3 din 03 martie 2016 privind retrocedarea nelegală unei suprafețe de 47 de hectare de pădure situată în localitatea Snagov și privind retrocedarea nelegală a Fermei Băneasa, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele:

La data de 17 decembrie 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații:
1. TAL SILBERSTEIN, om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și complicitate la spălarea banilor;
2. SHIMON SHEVEZ și BENJAMIN „BENY” STEINMETZ, oameni de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de influență și complicitate la spălarea banilor;
3. MOSHE AGAVI, om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

Începând cu luna noiembrie 2006, inculpatul Truică Remus împreună cu inculpații Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin „Benny” Steinmetz, Moshe Agavi (care a aderat ulterior) și alte persoane, au constituit un grup infracțional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de inculpatul Al României Paul Philippe, prin oferirea de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităților/instituțiilor deținătoare a acestor proprietăți, instigarea și complicitatea la săvârșirea, de către aceste persoane, a infracțiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziție și semnarea înscrisurilor necesare și prin traficarea influenței reale asupra funcționarilor publici.
Pentru a pune în practică planul infracțional, inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Remus Truică și asociaților lui din grupul infracțional o cotă parte importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției membrilor grupului pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea / retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte județe din țară sau asupra judecătorilor, urmând a se reuși, în mod injust, obținerea bunurilor revendicate și punerea în posesia lor.
De la data constituirii, membrii grupului au fost permanent implicați în activitatea infracțională și s-au informat reciproc, direct sau indirect, asupra evoluției și realizării interesului urmărit prin faptele comise, stabilind de comun acord strategia de urmat și găsind împreună soluțiile cele mai economice pentru grup.

De la punerea în mișcare a acțiunii penale și până în prezent, procurorii anticorupție au făcut numeroase demersuri pentru a asigura prezența celor 4 inculpați în fața organelor judiciare, însă aceștia urmăresc tergiversarea cercetărilor față de ei și în final sustragerea de la urmărirea penală.
Având în vedere aspectele menționate anterior, la data de 10 martie 2016, procurorii au înaintat Curții de Apel Brașov referatul cu propunere de arestare preventivă în lipsă a inculpaților Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin „Benny” Steinmetz și Moshe Agavi, pe o perioadă de 30 zile, de la data punerii în executarea a mandatelor de arestare preventivă.
Judecarea propunerii de arestare preventivă în lipsă va avea loc la Curtea de Apel Brașov la data de 14 martie 2016.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Citeste comunicatul oficial pe site-ul DNA aici

Tagged , , , , , , , , ,

Recapitalizare interna sau dare in plata…

Sursa: Sfin.ro

Cand te gandesti la doua bucati de legislatie bancara recenta “bail-in” tradusa in romana prin “recapitalizare interna” si la darea in plata o buna analogie a fost sugerata de un prieten: dulai versus catelandri.

Conotatiile gaselnitei sunt multiple si baleiaza de la
– cine a propus legea: reprezentanti ai autoritatii versus simpli parlamentari,
– la impactul pe care il poate avea asupra persoanelor fizice (indestulare posibila din depozitele deponentilor pentru capitalizarea unei banci cu probleme versus inchiderea datoriei prin cedarea unui apartament)
– la modul in care a fost mediatizat subiectul ( pe sestache la recapitalizarea interna speriati probabil fiind vectorii de imagine de latratul potential al dulailor versus cu multa patima si indestulati de lobby pentru a acoperi corul modest al catelandrilor in cazul darii in plata).

In data de 1 ianuarie 2016 a intrat in vigoare legea 312/2015 privind recapitalizarea interna. Prin acest instrument autoritatile pot sa impuna pierderi creditorilor unei institutii bancare (deponenti) sau sa transforme in actiuni anumite datorii. Ordinea este “Acționari, Deținătorii de alte instrumente de capital, Alți creditori subordonați, Creditori chirografari, Persoane fizice, microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii deținătoare de depozite în valoare mai mare de 100.000 euro (doar cu sumele ce depășesc limita garantată), Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, în locul deponenților acoperiți (garantați).”

Pentru o interpretare personala privind recapitalizarea interna poate fi consultat blogul BNR:

http://www.opiniibnr.ro/index.php/80-politica-monetara/84-recapitalizarea-interna-bail-in-cum-functioneaza-cine-si-cum-poate-fi-

Doar pentru a exemplifica o singura speta posibila: daca tii bani la banca si la 1 ianuarie 2016 aveai peste 100 de mii de euro intr-un depozit cu maturitate de peste 7 zile ar trebui sa speri ca secretul bancar nu naste monstri.

Situatiile sunt multiple dupa cum reiese din lista de mai sus.

E “retroactiva ” legea? E “neconstitutionala”?Conteaza inca o intrebare retorica care nu este inimos dezbatuta in spatiul public cu referire la termeni lax tratati?

Dulai versus catelandri.

In prezent ca si client al bancilor trebuie sa crezi ca in conditii de secret bancar cei care supravegheaza bancile nu o rateaza cum a facut-o ASF-ul cu Carpatica Asigurari.

Probabil ca trecutul formator de experienta profesionala si atitudine cu Bancorex, Nova Bank, Dacia Felix etc. va fi de mare ajutor.

Tagged , , , , , , ,

INTRAROM – SUCCESUL UNUI EȘEC RĂSUNĂTOR LA MINISTERUL JUSTIȚIEI

Sursa: Sfin

Managementul sistemul judiciar românesc, se afla la mâna grecilor… Vă veţi întreba, desigur, care greci? Păi, tot ăia de la Intracom, Intrarom, Intrasoft şiIntra… ce-o mai vrea muşchiul lor, pentru că, veţi vedea, au intrat adânc în toate locurile de unde puteau „trage” cât mai mulţi bani publici.

UN PROGRAM ISTORIC 

În anul 2010 pe la sfârşit, înainte de Crăciun, mai precis pe data de 14 decembrie, se semnează un contract între Ministerul Justiţiei şi asocierea Intracom IT Services, Grecia – Intrarom SA, România, cu acţionar majoritar Intracom Telecom tot din Grecia, companie care în 2006 a vândut 51% din acţiuni holdingului rus Sistema. Obiectul contractului, generos dealtfel, implementarea unui sistem informatic complex de management al resurselor (RMS) pentru Ministerul Justiţiei (Implementation of a comprehensive Resources Management System (RMS) for the Judicial Sector), care face parte din Proiectul Reforma Sistemului Judiciar din România, finanţat de Banca Mondială cu aproximativ 15 milioane de Euro.

Aici trebuie menţionat faptul că programul Reforma Sistemului Judiciar din România, este cel mai mare ca valoare, complexitate şi impact, dedicat strict unui sistem judiciar, din istoria Băncii Mondiale. Din acest program complex fac parte nu mai puţin de 100 de contracte/proiecte iar implementarea sistemul RMS este singura iniţiativă de tip ERP, la nivel mondial. Pornind de la aceste considerente putem spune că ne aflăm în faţa unui proiect istoric, în cadrul unui program istoric, chiar dacă elementele sale de vizibilitate sunt reduse, cel puţin în acest moment.

 UN SUCCES SAU UN EŞEC RĂSUNĂTOR?

Termenul de finalizare şi de predare a RMS, 100% funcţional, prevăzut în contract, este 15 martie 2015 după ce, nu mai târziu de sfârşitul lunii aprilie 2014 ar fi trebuit să fie predate toate cele 8 subsisteme componente. Tot prin contract se stipulează că, între 2014-2017, deci timp de 3 ani se va derula perioada de întreţinere şi garanţie, hardware şi software, a sistemului. Mâine se împlineşte un an de la această dată care ar fi trebuit să fie, la rândul ei, istorică şi peste numai o lună, ar fi trebuit să se consume al doilea an de garanţie. Pe cale de consecinţă, sistemul ar trebui să ruleze la întreaga capacitate iar funcţionarii Ministerului de Justiţie să fie extrem de mulţumiţi pentru că au la dispoziţie un instrument de lucru performant. Ce credeţi că se întâmplă? Păi, nu prea se întâmplă nimic, sau aproape nimic… De ce? Pentru că au avut grijă grecii!

MOMENTELE UNUI EŞEC AŞTEPTAT

Dar să revenim la contract… În perioadă mai – octombrie 2011, se negociază asiduu planul proiectului care în final este aprobat după ce toate observaţiile beneficiarului sunt însuşite de către furnizorul de servicii. Ar fi trebuit ca din acest moment totul să se desfăşoare conform acestui plan aprobat, nu? Ei bine nu! Inventivii parteneri greci ai asocierii, Intracom IT Services, în septembrie 2013, pun de o fuziune transfrontalieră prin care Intrasoft Internaţional SA din Luxembourg, preia, prin absorbţie, firma mamă. Un fel de pui care îşi înghite mama. Urmare, preia locul firmei mamă în asocierea semnatară a contractului cu Ministerul Justiţiei.

Asta nu ar fi însemnat mare lucru dacă oamenii şi-ar fi însuşit contractul şi l-ar fi dus mai departe respectând pas cu pas planul proiectului aprobat. Noua asociere constată în septembrie 2013 că are de-a face, în acest contract, cu o altă realitate, în care ei ca furnizori de fapt implementează 5 sisteme de management diferite, pentru 5 beneficiari diferiţi şi independenţi nu un singur sistem integrat, unificat, aşa cum era stipulat în contractul iniţial. Au trebuit să treacă aproape 3 ani ca să se „lumineze” celebrii integratori grci, ce au de făcut. Noua realitate, evident, generează alte „realităţi” contractuale care rostogolesc termenele până aproape în 2020. Inteligent sau şmecheresc? Nu ştiu dar cu siguranţă specific Intra… ce-or fi ei, greci, luxembrughezi, cine mai ştie…

PÂNĂ LA URMĂ, CINE PLĂTEŞTE?

În acest moment se nasc multe, foarte multe întrebări… În ce stadiu se află proiectul în momentul transferului de responsabilitate dintre Intracom IT Services, Grecia şi Intrasoft Internaţional S.A., Luxembourg? Oare se derula după programul iniţial aprobat? Se află în grafic şi noua realitate, constatată de noua asociere. a anulat toate rezultatele înregistrate până atunci? Ce se întâmplă cu tehnica de calcul achiziţionată? Va mai fi aceasta funcţională? Licenţele software vor mai fi de actualitate? Suportul tehnic este public, ca fiind 22 % din preţul licenţelor şi trebuie asigurat, pe cale de consecinţă plătit, încă trei ani de la acceptanţa finală. Din informaţiile publice termenul până la care trebuie asigurat suportul tehnic al licenţelor Oracle, achiziţionate conform contractului, este anul 2020. Cine îşi asumă această cheltuială, extra-contractuala, generată de impasul în care se găseşte în acest moment programul şi de decalarea termenului de acceptanţa finală a sistemului?

Sunt multe, foarte multe întrebări însă dintre toate ne interesează cel mai mult, cine va plăti pentru toate aceste întârzieri? Cine îşi va asuma preţul eşecului, pentru că există, în mod real, posibilitatea ca Banca Mondială să anuleze împrumutul, în cazul neîndeplinirii obiectivelor?

Sunt opinii sceptice care estimează că acest contract va fi rupt, banii vor fi returnaţi Băncii Mondiale şi se va organiza o nouă licitaţie pentru implementarea RMS. Chiar dacă nu dorim acest lucru, este şi asta o posibilitate dar pentru timpul pierdut şi resursele irosite, PÂNĂ LA URMĂ, CINE PLĂTEŞTE?

Tagged , , , , , , , , ,